BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2026Sesiune Specială

Bacalaureat 2026 - Matematică Tehnologic - Sesiune Specială (Olimpici)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calcul cu Fracții (5p)

Arătați că:

83−2⋅(1−16)=1\frac{8}{3} - 2 \cdot \left( 1 - \frac{1}{6} \right) = 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul parantezei și al înmulțirii

    Efectuăm scăderea din paranteză:

    1−16=66−16=561 - \frac{1}{6} = \frac{6}{6} - \frac{1}{6} = \frac{5}{6}

    Înmulțim cu 22:

    2⋅56=106=532 \cdot \frac{5}{6} = \frac{10}{6} = \frac{5}{3}

    (3 puncte)

  2. Finalizarea calculului

    83−53=8−53=33=1\frac{8}{3} - \frac{5}{3} = \frac{8 - 5}{3} = \frac{3}{3} = 1

    (2 puncte)


2. Ecuație Liniară (5p)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=7x+5f(x) = 7x + 5. Determinați numărul real mm pentru care f(m)=26f(m) = 26.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea ecuației

    Calculăm f(m)f(m):

    f(m)=7m+5f(m) = 7m + 5

    Ecuația dată este:

    7m+5=267m + 5 = 26

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației

    7m=26−5  ⟺  7m=21  ⟺  m=217=37m = 26 - 5 \iff 7m = 21 \iff m = \frac{21}{7} = 3

    (2 puncte)


3. Ecuație Exponențială (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

32x−1=35−x3^{2x - 1} = 3^{5 - x}
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Egalarea exponenților

    Deoarece baza puterilor este aceeași (3>0,3≠13 > 0, 3 \neq 1), funcția exponențială este injectivă:

    2x−1=5−x2x - 1 = 5 - x

    (3 puncte)

  2. Aflarea necunoscutei

    Trecem termenii cu xx în stânga:

    2x+x=5+1  ⟺  3x=6  ⟺  x=22x + x = 5 + 1 \iff 3x = 6 \iff x = 2

    (2 puncte)


4. Calcul Procentual (5p)

După o ieftinire cu 65%65\%, un obiect costă 7070 de lei. Determinați prețul obiectului înainte de ieftinire.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Formularea ecuației prețului inițial

    Fie xx prețul obiectului înainte de ieftinire. Ieftinirea reprezintă 65%65\% din xx, deci noul preț este:

    x−65100x=70  ⟺  35100x=70x - \frac{65}{100}x = 70 \iff \frac{35}{100}x = 70

    (3 puncte)

  2. Calcularea valorii lui xx

    x=70⋅10035=2⋅100=200 leix = \frac{70 \cdot 100}{35} = 2 \cdot 100 = 200 \text{ lei}

    (2 puncte)


5. Geometrie Analitică (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,3)A(1,3), B(8,6)B(8,6) și CC, mijlocul segmentului OBOB. Determinați distanța dintre punctele AA și CC.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Coordonatele punctului CC

    Originea reperului este O(0,0)O(0,0). Punctul CC fiind mijlocul segmentului OBOB:

    xC=xO+xB2=0+82=4,yC=yO+yB2=0+62=3  ⟹  C(4,3)x_C = \frac{x_O + x_B}{2} = \frac{0 + 8}{2} = 4, \quad y_C = \frac{y_O + y_B}{2} = \frac{0 + 6}{2} = 3 \implies C(4,3)

    (2 puncte)

  2. Calculul distanței ACAC

    AC=(xC−xA)2+(yC−yA)2=(4−1)2+(3−3)2=32+02=3AC = \sqrt{(x_C - x_A)^2 + (y_C - y_A)^2} = \sqrt{(4 - 1)^2 + (3 - 3)^2} = \sqrt{3^2 + 0^2} = 3

    (3 puncte)


6. Geometrie și Trigonometrie (5p)

Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AC=6⋅ABAC = 6 \cdot AB și aria egală cu 1212. Arătați că AB=2AB = 2.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea ariei triunghiului dreptunghic

    Aria triunghiului dreptunghic în AA este:

    A△ABC=AB⋅AC2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2}

    Înlocuind AC=6⋅ABAC = 6 \cdot AB:

    AB⋅(6⋅AB)2=3AB2\frac{AB \cdot (6 \cdot AB)}{2} = 3AB^2

    (3 puncte)

  2. Aflarea lungimii laturii ABAB

    Din enunț, aria este egală cu 1212:

    3AB2=12  ⟺  AB2=43AB^2 = 12 \iff AB^2 = 4

    Deoarece AB>0AB > 0 fiind lungimea unui segment:

    AB=2AB = 2

    (2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice (5p)

Se consideră matricea:

A(x)=(x22xx+4)A(x) = \begin{pmatrix} x & 2 \\ 2x & x + 4 \end{pmatrix}

unde xx este număr real.

a) Determinantul matricei A(1)A(1) (5p)

Arătați că det⁡(A(1))=1\det(A(1)) = 1.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea matricei A(1)A(1) și a determinantului

    Pentru x=1x = 1:

    A(1)=(1225)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 5 \end{pmatrix}

    Determinantul este:

    det⁡(A(1))=∣1225∣=1⋅5−2⋅2\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 5 \end{vmatrix} = 1 \cdot 5 - 2 \cdot 2

    (3 puncte)

  2. Calculul numeric

    det⁡(A(1))=5−4=1\det(A(1)) = 5 - 4 = 1

    (2 puncte)

b) Identitate liniară matriceală (5p)

Arătați că 3A(3)−A(1)=2A(4)3A(3) - A(1) = 2A(4).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul membrului stâng

    Avem:

    A(3)=(3267)  ⟹  3A(3)=(961821)A(3) = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ 6 & 7 \end{pmatrix} \implies 3A(3) = \begin{pmatrix} 9 & 6 \\ 18 & 21 \end{pmatrix} A(1)=(1225)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 5 \end{pmatrix}

    Scăderea dă:

    3A(3)−A(1)=(9−16−218−221−5)=(841616)3A(3) - A(1) = \begin{pmatrix} 9 - 1 & 6 - 2 \\ 18 - 2 & 21 - 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & 4 \\ 16 & 16 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Calculul membrului drept și concluzia

    Determinăm A(4)A(4):

    A(4)=(4288)A(4) = \begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 8 & 8 \end{pmatrix}

    Înmulțind cu 22:

    2A(4)=2(4288)=(841616)2A(4) = 2 \begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 8 & 8 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & 4 \\ 16 & 16 \end{pmatrix}

    Ambii membri fiind egali, egalitatea 3A(3)−A(1)=2A(4)3A(3) - A(1) = 2A(4) este demonstrată.

    (2 puncte)

c) Ecuație cu produse de matrice (5p)

Determinați numărul real xx pentru care A(0)⋅A(x)⋅A(0)=4xA(0)A(0) \cdot A(x) \cdot A(0) = 4x A(0).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul produsului A(0)⋅A(x)⋅A(0)A(0) \cdot A(x) \cdot A(0)

    Pentru x=0x = 0, matricea este:

    A(0)=(0204)A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}

    Calculăm mai întâi produsul A(0)⋅A(x)A(0) \cdot A(x):

    A(0)⋅A(x)=(0204)(x22xx+4)=(4x2x+88x4x+16)A(0) \cdot A(x) = \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & 2 \\ 2x & x + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4x & 2x + 8 \\ 8x & 4x + 16 \end{pmatrix}

    Calculăm acum A(0)⋅A(x)⋅A(0)A(0) \cdot A(x) \cdot A(0):

    (4x2x+88x4x+16)(0204)=(08x+4(2x+8)016x+4(4x+16))=(016x+32032x+64)\begin{pmatrix} 4x & 2x + 8 \\ 8x & 4x + 16 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 8x + 4(2x + 8) \\ 0 & 16x + 4(4x + 16) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 16x + 32 \\ 0 & 32x + 64 \end{pmatrix}

    Observăm că:

    (016x+32032x+64)=(8x+16)(0204)=(8x+16)A(0)\begin{pmatrix} 0 & 16x + 32 \\ 0 & 32x + 64 \end{pmatrix} = (8x + 16) \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = (8x + 16) A(0)

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației

    Ecuația devine:

    (8x+16)A(0)=4xA(0)(8x + 16) A(0) = 4x A(0)

    Deoarece A(0)≠O2A(0) \neq O_2, egalitatea matricelor este echivalentă cu egalitatea scalarilor:

    8x+16=4x  ⟺  4x=−16  ⟺  x=−48x + 16 = 4x \iff 4x = -16 \iff x = -4

    (2 puncte)


2. Polinoame (5p)

Se consideră polinomul f=X3−4X2+aX−2f = X^3 - 4X^2 + aX - 2, unde aa este număr real.

a) Verificare pentru a=5a = 5 (5p)

Pentru a=5a = 5, arătați că f(1)=0f(1) = 0.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea polinomului și evaluarea în 11

    Pentru a=5a = 5, polinomul este f=X3−4X2+5X−2f = X^3 - 4X^2 + 5X - 2.

    f(1)=13−4⋅12+5⋅1−2f(1) = 1^3 - 4 \cdot 1^2 + 5 \cdot 1 - 2

    (3 puncte)

  2. Calculul numeric

    f(1)=1−4+5−2=0f(1) = 1 - 4 + 5 - 2 = 0

    (2 puncte)

b) Relațiile lui Viète pentru a=3a = 3 (5p)

Pentru a=3a = 3, arătați că x1x2x3+2x1x2+2x1x3+2x2x3=8x_1 x_2 x_3 + 2x_1 x_2 + 2x_1 x_3 + 2x_2 x_3 = 8, unde x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 sunt rădăcinile polinomului ff.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea relațiilor lui Viète

    Pentru a=3a = 3, polinomul este f=X3−4X2+3X−2f = X^3 - 4X^2 + 3X - 2.

    Conform relațiilor lui Viète:

    x1x2+x1x3+x2x3=31=3,x1x2x3=−−21=2x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3 = \frac{3}{1} = 3, \quad x_1 x_2 x_3 = -\frac{-2}{1} = 2

    (2 puncte)

  2. Calculul expresiei date

    Grupăm termenii:

    x1x2x3+2x1x2+2x1x3+2x2x3=x1x2x3+2(x1x2+x1x3+x2x3)x_1 x_2 x_3 + 2x_1 x_2 + 2x_1 x_3 + 2x_2 x_3 = x_1 x_2 x_3 + 2(x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3)

    Înlocuind valorile din relațiile lui Viète:

    =2+2⋅3=2+6=8= 2 + 2 \cdot 3 = 2 + 6 = 8

    (3 puncte)

c) Resturi de împărțire polinomială (5p)

Se consideră polinoamele g=X−3g = X - 3 și h=X+2h = X + 2. Determinați numărul real aa pentru care restul împărțirii polinomului ff la gg este egal cu restul împărțirii polinomului gg la hh.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul celor două resturi conform teoremei restului

    • Restul împărțirii lui ff la g=X−3g = X - 3 este:

      R1=f(3)=33−4⋅32+a⋅3−2=27−36+3a−2=3a−11R_1 = f(3) = 3^3 - 4 \cdot 3^2 + a \cdot 3 - 2 = 27 - 36 + 3a - 2 = 3a - 11
    • Restul împărțirii lui gg la h=X+2h = X + 2 este:

      R2=g(−2)=−2−3=−5R_2 = g(-2) = -2 - 3 = -5

    (3 puncte)

  2. Egalarea resturilor și determinarea parametrului aa

    Din condiția R1=R2R_1 = R_2:

    3a−11=−5  ⟺  3a=11−5  ⟺  3a=6  ⟺  a=23a - 11 = -5 \iff 3a = 11 - 5 \iff 3a = 6 \iff a = 2

    (2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică - Calcul Diferențial (5p)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1x2+6f(x) = \frac{2x + 1}{x^2 + 6}.

a) Calculul derivatei (5p)

Arătați că f′(x)=2(x+3)(2−x)(x2+6)2f'(x) = \frac{2(x + 3)(2 - x)}{(x^2 + 6)^2}, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aplicarea regulii de derivare a câtului

    f′(x)=(2x+1)′(x2+6)−(2x+1)(x2+6)′(x2+6)2f'(x) = \frac{(2x + 1)'(x^2 + 6) - (2x + 1)(x^2 + 6)'}{(x^2 + 6)^2} =2(x2+6)−(2x+1)(2x)(x2+6)2= \frac{2(x^2 + 6) - (2x + 1)(2x)}{(x^2 + 6)^2}

    (3 puncte)

  2. Desfacerea parantezelor și factorizarea

    =2x2+12−(4x2+2x)(x2+6)2=−2x2−2x+12(x2+6)2= \frac{2x^2 + 12 - (4x^2 + 2x)}{(x^2 + 6)^2} = \frac{-2x^2 - 2x + 12}{(x^2 + 6)^2}

    Dăm factor comun pe −2-2:

    =−2(x2+x−6)(x2+6)2=−2(x+3)(x−2)(x2+6)2=2(x+3)(2−x)(x2+6)2= \frac{-2(x^2 + x - 6)}{(x^2 + 6)^2} = \frac{-2(x + 3)(x - 2)}{(x^2 + 6)^2} = \frac{2(x + 3)(2 - x)}{(x^2 + 6)^2}

    pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

    (2 puncte)

b) Calculul limitei la +∞+\infty (5p)

Arătați că lim⁡x→+∞(x⋅f(x))=2\lim_{x \to +\infty} (x \cdot f(x)) = 2.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Formarea expresiei raționale

    x⋅f(x)=x(2x+1)x2+6=2x2+xx2+6x \cdot f(x) = \frac{x(2x + 1)}{x^2 + 6} = \frac{2x^2 + x}{x^2 + 6}

    Limita devine:

    lim⁡x→+∞2x2+xx2+6=lim⁡x→+∞x2(2+1x)x2(1+6x2)\lim_{x \to +\infty} \frac{2x^2 + x}{x^2 + 6} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(2 + \frac{1}{x}\right)}{x^2\left(1 + \frac{6}{x^2}\right)}

    (3 puncte)

  2. Calculul limitei

    Simplificând prin x2x^2:

    =lim⁡x→+∞2+1x1+6x2=2+01+0=2= \lim_{x \to +\infty} \frac{2 + \frac{1}{x}}{1 + \frac{6}{x^2}} = \frac{2 + 0}{1 + 0} = 2

    (2 puncte)

c) Panta tangentei la grafic (5p)

Determinați numerele reale aa pentru care tangenta la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=ax = a, situat pe graficul funcției ff, are panta egală cu 00.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Semnificația geometrică a derivatei

    Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=ax = a este egală cu f′(a)f'(a).

    Condiția ca panta să fie 00 este:

    f′(a)=0f'(a) = 0

    (2 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației derivatei

    Folosind forma factorizată a derivatei:

    2(a+3)(2−a)(a2+6)2=0  ⟺  (a+3)(2−a)=0\frac{2(a + 3)(2 - a)}{(a^2 + 6)^2} = 0 \iff (a + 3)(2 - a) = 0

    De unde obținem:

    a+3=0  ⟹  a=−3sau2−a=0  ⟹  a=2a + 3 = 0 \implies a = -3 \quad \text{sau} \quad 2 - a = 0 \implies a = 2

    Valorile căutate sunt a∈{−3,2}a \in \{-3, 2\}.

    (3 puncte)


2. Analiză Matematică - Calcul Integral (5p)

Se consideră funcția f:(−4,+∞)→Rf: (-4, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=4xx+4f(x) = \frac{4x}{\sqrt{x + 4}}.

a) Calcul integrală simplă (5p)

Arătați că:

∫02f(x)⋅x+4 dx=8\int_0^2 f(x) \cdot \sqrt{x + 4} \, dx = 8
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Simplificarea integrandului

    f(x)⋅x+4=4xx+4⋅x+4=4xf(x) \cdot \sqrt{x + 4} = \frac{4x}{\sqrt{x + 4}} \cdot \sqrt{x + 4} = 4x

    Integrala devine:

    ∫024x dx=[2x2]02\int_0^2 4x \, dx = \left[ 2x^2 \right]_0^2

    (3 puncte)

  2. Calculul numeric

    [2x2]02=2⋅22−2⋅02=2⋅4=8\left[ 2x^2 \right]_0^2 = 2 \cdot 2^2 - 2 \cdot 0^2 = 2 \cdot 4 = 8

    (2 puncte)

b) Calcul integrală prin schimbare de variabilă (5p)

Arătați că:

∫51212x⋅f(x) dx=4\int_5^{12} \frac{1}{2x} \cdot f(x) \, dx = 4
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Simplificarea expresiei de sub integrală

    12x⋅f(x)=12x⋅4xx+4=2x+4\frac{1}{2x} \cdot f(x) = \frac{1}{2x} \cdot \frac{4x}{\sqrt{x + 4}} = \frac{2}{\sqrt{x + 4}}

    Scriem integrala sub formă direct integrabilă:

    ∫5122x+4 dx=4∫512(x+4)′2x+4 dx=[4x+4]512\int_5^{12} \frac{2}{\sqrt{x + 4}} \, dx = 4 \int_5^{12} \frac{(x + 4)'}{2\sqrt{x + 4}} \, dx = \left[ 4\sqrt{x + 4} \right]_5^{12}

    (3 puncte)

  2. Evaluarea limitelor de integrare

    =412+4−45+4=416−49=4⋅4−4⋅3=16−12=4= 4\sqrt{12 + 4} - 4\sqrt{5 + 4} = 4\sqrt{16} - 4\sqrt{9} = 4 \cdot 4 - 4 \cdot 3 = 16 - 12 = 4

    (2 puncte)

c) Volumul corpului de rotație (5p)

Se consideră a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty) și funcția g:[a,a+8]→Rg: [a, a + 8] \to \mathbb{R}, g(x)=f(x)4xg(x) = \frac{f(x)}{4\sqrt{x}}. Determinați numărul real a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty) pentru care volumul corpului obținut prin rotația graficului funcției gg în jurul axei OxOx este egal cu 4π(2−ln⁡2)4\pi(2 - \ln 2).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea funcției gg și a formulei volumului

    Avem:

    g(x)=f(x)4x=4x4xx+4=xx+4g(x) = \frac{f(x)}{4\sqrt{x}} = \frac{4x}{4\sqrt{x}\sqrt{x + 4}} = \frac{\sqrt{x}}{\sqrt{x + 4}}

    Pătratul funcției este:

    g2(x)=xx+4=x+4−4x+4=1−4x+4g^2(x) = \frac{x}{x + 4} = \frac{x + 4 - 4}{x + 4} = 1 - \frac{4}{x + 4}

    Formula volumului este:

    V=π∫aa+8g2(x) dx=π∫aa+8(1−4x+4) dxV = \pi \int_a^{a + 8} g^2(x) \, dx = \pi \int_a^{a + 8} \left( 1 - \frac{4}{x + 4} \right) \, dx

    Calculăm primitiva:

    V=π[x−4ln⁡(x+4)]aa+8=π((a+8−a)−4(ln⁡(a+12)−ln⁡(a+4)))V = \pi \left[ x - 4\ln(x + 4) \right]_a^{a + 8} = \pi \left( (a + 8 - a) - 4(\ln(a + 12) - \ln(a + 4)) \right) =π(8−4ln⁡a+12a+4)=4π(2−ln⁡a+12a+4)= \pi \left( 8 - 4\ln\frac{a + 12}{a + 4} \right) = 4\pi \left( 2 - \ln\frac{a + 12}{a + 4} \right)

    (3 puncte)

  2. Identificarea parametrului aa

    Egalăm cu valoarea dată în enunț:

    4π(2−ln⁡a+12a+4)=4π(2−ln⁡2)4\pi \left( 2 - \ln\frac{a + 12}{a + 4} \right) = 4\pi (2 - \ln 2)

    Împărțind prin 4π4\pi:

    2−ln⁡a+12a+4=2−ln⁡2  ⟺  ln⁡a+12a+4=ln⁡2  ⟺  a+12a+4=22 - \ln\frac{a + 12}{a + 4} = 2 - \ln 2 \iff \ln\frac{a + 12}{a + 4} = \ln 2 \iff \frac{a + 12}{a + 4} = 2

    Rezolvând ecuația rațională:

    a+12=2(a+4)  ⟺  a+12=2a+8  ⟺  a=4a + 12 = 2(a + 4) \iff a + 12 = 2a + 8 \iff a = 4

    Cum 4∈(0,+∞)4 \in (0, +\infty), soluția este a=4a = 4.

    (2 puncte)