BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2026Simulare Județeană Suceava

Bacalaureat 2026 — Matematică Tehnologic — Simulare Județeană Suceava

Examenul Național de Bacalaureat 2026

Proba E. c) Matematică M_tehnologic

Simulare Județeană Suceava

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Logaritmi și Puteri (5p)

Determinați numărul real mm din egalitatea:

m+23=16−log⁡24m + 2^3 = 16 - \log_2 4
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul termenilor numerici:

    • Ridicăm la putere:
    23=82^3 = 8
    • Calculăm logaritmul în baza 22:
    log⁡24=log⁡2(22)=2\log_2 4 = \log_2(2^2) = 2
    • Înlocuim în egalitatea dată:
    m+8=16−2  ⟺  m+8=14m + 8 = 16 - 2 \iff m + 8 = 14

    (3p)

  2. Aflarea numărului mm:

    • Scădem 88 din ambii membri:
    m=14−8  ⟹  m=6m = 14 - 8 \implies m = 6

    (2p)


2. Funcții de Gradul I — Sumă de Termeni (5p)

Calculați f(1)+f(2)+⋯+f(10)f(1) + f(2) + \dots + f(10) pentru funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−2f(x) = 3x - 2.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Gruparea termenilor sumei:

    • Înlocuim expresia funcției pentru fiecare valoare:
    f(1)+f(2)+⋯+f(10)=(3⋅1−2)+(3⋅2−2)+⋯+(3⋅10−2)f(1) + f(2) + \dots + f(10) = (3 \cdot 1 - 2) + (3 \cdot 2 - 2) + \dots + (3 \cdot 10 - 2)
    • Dăm factor comun pe 33 pentru termenii care conțin variabila și adunăm termenul constant (−2)(-2) de 1010 ori:
    f(1)+f(2)+⋯+f(10)=3(1+2+⋯+10)−2⋅10f(1) + f(2) + \dots + f(10) = 3(1 + 2 + \dots + 10) - 2 \cdot 10

    (3p)

  2. Calculul numeric:

    • Aplicăm formula sumei primelor nn numere naturale (suma lui Gauss):
    1+2+⋯+10=10⋅112=551 + 2 + \dots + 10 = \frac{10 \cdot 11}{2} = 55
    • Finalizăm calculul:
    3⋅55−20=165−20=1453 \cdot 55 - 20 = 165 - 20 = 145

    (2p)


3. Ecuație Exponențială (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

9x=3x−29^x = 3^{x - 2}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aducerea la aceeași bază:

    • Observăm că 9=329 = 3^2, așadar membrul stâng devine:
    9x=(32)x=32x9^x = (3^2)^x = 3^{2x}
    • Ecuația se rescrie:
    32x=3x−23^{2x} = 3^{x - 2}
    • Datorită injectivității funcției exponențiale de bază 3>13 > 1, egalăm exponenții:
    2x=x−22x = x - 2

    (3p)

  2. Rezolvarea ecuației liniare:

    • Trecem termenul xx în membrul stâng:
    2x−x=−2  ⟹  x=−2∈R2x - x = -2 \implies x = -2 \in \mathbb{R}

    (2p)


4. Calcul Financiar — Procente (5p)

După o scumpire cu 30%30\%, prețul unui obiect este de 325 lei325\text{ lei}. Determinați prețul obiectului înainte de scumpire.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea ecuației problemei:

    • Notăm cu xx prețul inițial al obiectului, exprimat în lei (x>0x > 0).
    • O scumpire cu 30%30\% reprezintă o creștere a prețului cu 30%⋅x=30100x30\% \cdot x = \frac{30}{100}x.
    • Prețul după scumpire este:
    x+30%⋅x=325  ⟺  x+30100x=325x + 30\% \cdot x = 325 \iff x + \frac{30}{100}x = 325 x(1+310)=325  ⟺  1310x=325x \left(1 + \frac{3}{10}\right) = 325 \iff \frac{13}{10}x = 325

    (2p)

  2. Determinarea prețului inițial:

    • Izolăm necunoscuta xx:
    x=325⋅1013x = \frac{325 \cdot 10}{13}
    • Deoarece 325:13=25325 : 13 = 25, obținem:
    x=25⋅10=250 leix = 25 \cdot 10 = 250\text{ lei}

    (3p)


5. Geometrie Analitică — Punct pe Dreaptă (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră dreapta dd de ecuație x−2y+1=0x - 2y + 1 = 0. Determinați numărul real aa, știind că punctul A(a,2)A(a, 2) aparține dreptei dd.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiția de apartenență:

    • Punctul A(a,2)A(a, 2) aparține dreptei dd dacă și numai dacă coordonatele sale x=ax = a și y=2y = 2 satisfac ecuația dreptei:
    A(a,2)∈d  ⟺  a−2⋅2+1=0A(a, 2) \in d \iff a - 2 \cdot 2 + 1 = 0

    (3p)

  2. Calculul parametrului aa:

    • Efectuăm calculele algebrice:
    a−4+1=0  ⟺  a−3=0  ⟹  a=3∈Ra - 4 + 1 = 0 \iff a - 3 = 0 \implies a = 3 \in \mathbb{R}

    (2p)


6. Trigonometrie — Valori Notabile (5p)

Arătați că:

3cos⁡30∘+2sin⁡45∘=52\sqrt{3} \cos 30^\circ + \sqrt{2} \sin 45^\circ = \frac{5}{2}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Valorile funcțiilor trigonometrice uzuale:

    • Folosim valorile exacte pentru unghiurile remarcabile de 30∘30^\circ și 45∘45^\circ:
    cos⁡30∘=32,sin⁡45∘=22\cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad \sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}

    (2p)

  2. Calculul expresiei:

    • Înlocuim aceste valori în membrul stâng al relației:
    3cos⁡30∘+2sin⁡45∘=3⋅32+2⋅22\sqrt{3} \cos 30^\circ + \sqrt{2} \sin 45^\circ = \sqrt{3} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} + \sqrt{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} =32+22=3+22=52= \frac{3}{2} + \frac{2}{2} = \frac{3 + 2}{2} = \frac{5}{2}

    egalitate care confirmă cerința.

    (3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Algebră Liniară — Matrice Pătratice de Ordinul 2

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(x−5115−x)A(x) = \begin{pmatrix} x - 5 & 1 \\ 1 & 5 - x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=−17\det(A(1)) = -17. (5p)
b) Arătați că A(x)+A(−x)=2A(0)A(x) + A(-x) = 2 A(0), pentru orice număr real xx. (5p)
c) Determinați numerele reale xx pentru care A(3x)⋅A(3x)=17I2A(3^x) \cdot A(3^x) = 17 I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

Subpunctul a):

  • Determinăm matricea A(1)A(1) înlocuind x=1x = 1:
A(1)=(1−5115−1)=(−4114)A(1) = \begin{pmatrix} 1 - 5 & 1 \\ 1 & 5 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -4 & 1 \\ 1 & 4 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(1)A(1):
det⁡(A(1))=∣−4114∣=(−4)⋅4−1⋅1=−16−1=−17\det(A(1)) = \begin{vmatrix} -4 & 1 \\ 1 & 4 \end{vmatrix} = (-4) \cdot 4 - 1 \cdot 1 = -16 - 1 = -17

(3p)


Subpunctul b):

  • Scriem matricea A(−x)A(-x) înlocuind xx cu −x-x:
A(−x)=(−x−5115−(−x))=(−x−5115+x)A(-x) = \begin{pmatrix} -x - 5 & 1 \\ 1 & 5 - (-x) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -x - 5 & 1 \\ 1 & 5 + x \end{pmatrix}
  • Adunăm matricele A(x)A(x) și A(−x)A(-x):
A(x)+A(−x)=((x−5)+(−x−5)1+11+1(5−x)+(5+x))=(−102210)A(x) + A(-x) = \begin{pmatrix} (x - 5) + (-x - 5) & 1 + 1 \\ 1 + 1 & (5 - x) + (5 + x) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -10 & 2 \\ 2 & 10 \end{pmatrix}

(3p)

  • Determinăm matricea A(0)A(0) și calculăm produsul 2A(0)2 A(0):
A(0)=(0−5115−0)=(−5115)A(0) = \begin{pmatrix} 0 - 5 & 1 \\ 1 & 5 - 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -5 & 1 \\ 1 & 5 \end{pmatrix} 2A(0)=2(−5115)=(2⋅(−5)2⋅12⋅12⋅5)=(−102210)2 A(0) = 2 \begin{pmatrix} -5 & 1 \\ 1 & 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot (-5) & 2 \cdot 1 \\ 2 \cdot 1 & 2 \cdot 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -10 & 2 \\ 2 & 10 \end{pmatrix}
  • Deoarece ambele expresii conduc la matricea (−102210)\begin{pmatrix} -10 & 2 \\ 2 & 10 \end{pmatrix}, rezultă că:
A(x)+A(−x)=2A(0),∀x∈RA(x) + A(-x) = 2 A(0), \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)


Subpunctul c):

  • Fie u∈Ru \in \mathbb{R}. Calculăm produsul A(u)⋅A(u)A(u) \cdot A(u):
A(u)⋅A(u)=(u−5115−u)(u−5115−u)A(u) \cdot A(u) = \begin{pmatrix} u - 5 & 1 \\ 1 & 5 - u \end{pmatrix} \begin{pmatrix} u - 5 & 1 \\ 1 & 5 - u \end{pmatrix} =((u−5)2+1⋅1(u−5)⋅1+1⋅(5−u)1⋅(u−5)+(5−u)⋅11⋅1+(5−u)2)= \begin{pmatrix} (u - 5)^2 + 1 \cdot 1 & (u - 5) \cdot 1 + 1 \cdot (5 - u) \\ 1 \cdot (u - 5) + (5 - u) \cdot 1 & 1 \cdot 1 + (5 - u)^2 \end{pmatrix}
  • Pe diagonala secundară obținem:
(u−5)+(5−u)=0(u - 5) + (5 - u) = 0
  • Deoarece (5−u)2=(u−5)2(5 - u)^2 = (u - 5)^2, elementele de pe diagonala principală sunt egale cu (u−5)2+1(u - 5)^2 + 1. Obținem astfel:
A(u)⋅A(u)=((u−5)2+100(u−5)2+1)=((u−5)2+1)I2A(u) \cdot A(u) = \begin{pmatrix} (u - 5)^2 + 1 & 0 \\ 0 & (u - 5)^2 + 1 \end{pmatrix} = \left((u - 5)^2 + 1\right) I_2
  • Aplicând această identitate pentru u=3xu = 3^x, egalitatea A(3x)⋅A(3x)=17I2A(3^x) \cdot A(3^x) = 17 I_2 devine:
((3x−5)2+100(3x−5)2+1)=(170017)\begin{pmatrix} (3^x - 5)^2 + 1 & 0 \\ 0 & (3^x - 5)^2 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 17 & 0 \\ 0 & 17 \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalând elementele corespunzătoare:
(3x−5)2+1=17  ⟺  (3x−5)2=16(3^x - 5)^2 + 1 = 17 \iff (3^x - 5)^2 = 16
  • Extragem rădăcina pătrată, obținând două ecuații exponențiale:

    1. 3x−5=4  ⟺  3x=9  ⟺  3x=32  ⟹  x=23^x - 5 = 4 \iff 3^x = 9 \iff 3^x = 3^2 \implies x = 2
    2. 3x−5=−4  ⟺  3x=1  ⟺  3x=30  ⟹  x=03^x - 5 = -4 \iff 3^x = 1 \iff 3^x = 3^0 \implies x = 0
  • Ambele soluții sunt numere reale, deci x∈{0,2}x \in \{0, 2\}.

(3p)


2. Structuri Algebrice — Lege de Compoziție

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=x+y3+1x * y = x + \frac{y}{3} + 1

a) Arătați că 2023∗3=20252023 * 3 = 2025. (5p)
b) Determinați numerele reale xx pentru care (x∗x)∗x≤163(x * x) * x \le \frac{16}{3}. (5p)
c) Determinați numerele reale xx pentru care x2+9∗(−3x)=2\sqrt{x^2 + 9} * (-3x) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

Subpunctul a):

  • Înlocuim x=2023x = 2023 și y=3y = 3 în legea de compoziție:
2023∗3=2023+33+12023 * 3 = 2023 + \frac{3}{3} + 1

(3p)

  • Efectuăm împărțirea și suma termenilor:
2023∗3=2023+1+1=20252023 * 3 = 2023 + 1 + 1 = 2025

(2p)


Subpunctul b):

  • Calculăm mai întâi x∗xx * x:
x∗x=x+x3+1=4x3+1x * x = x + \frac{x}{3} + 1 = \frac{4x}{3} + 1
  • Compunem rezultatul cu xx:
(x∗x)∗x=(4x3+1)∗x=(4x3+1)+x3+1=4x+x3+2=5x3+2(x * x) * x = \left(\frac{4x}{3} + 1\right) * x = \left(\frac{4x}{3} + 1\right) + \frac{x}{3} + 1 = \frac{4x + x}{3} + 2 = \frac{5x}{3} + 2

(3p)

  • Impunem inegalitatea din enunț:
5x3+2≤163\frac{5x}{3} + 2 \le \frac{16}{3}
  • Trecem termenul liber în membrul drept:
5x3≤163−2  ⟺  5x3≤16−63  ⟺  5x3≤103\frac{5x}{3} \le \frac{16}{3} - 2 \iff \frac{5x}{3} \le \frac{16 - 6}{3} \iff \frac{5x}{3} \le \frac{10}{3}
  • Înmulțim ambii membri cu 33 și împărțim prin 5>05 > 0:
5x≤10  ⟺  x≤25x \le 10 \iff x \le 2
  • Prin urmare, x∈(−∞,2]x \in (-\infty, 2].

(2p)


Subpunctul c):

  • Aplicăm definiția legii pentru termenii x2+9\sqrt{x^2 + 9} și −3x-3x:
x2+9∗(−3x)=x2+9+−3x3+1=x2+9−x+1\sqrt{x^2 + 9} * (-3x) = \sqrt{x^2 + 9} + \frac{-3x}{3} + 1 = \sqrt{x^2 + 9} - x + 1

(2p)

  • Ecuația dată devine:
x2+9−x+1=2  ⟺  x2+9=x+1\sqrt{x^2 + 9} - x + 1 = 2 \iff \sqrt{x^2 + 9} = x + 1
  • Deoarece membrul stâng reprezintă un radical de ordin par (x2+9≥0\sqrt{x^2 + 9} \ge 0), se impune condiția de existență a soluțiilor:
x+1≥0  ⟺  x≥−1x + 1 \ge 0 \iff x \ge -1
  • Ridicăm ambii membri la pătrat:
x2+9=(x+1)2  ⟺  x2+9=x2+2x+1x^2 + 9 = (x + 1)^2 \iff x^2 + 9 = x^2 + 2x + 1
  • Reducem x2x^2 și rezolvăm ecuația de gradul I:
9=2x+1  ⟺  2x=8  ⟺  x=49 = 2x + 1 \iff 2x = 8 \iff x = 4
  • Verificăm condiția: 4≥−14 \ge -1 (adevărat), deci soluția convine. Verificarea directă confirmă: 42+9=25=5\sqrt{4^2 + 9} = \sqrt{25} = 5 și 5−4+1=25 - 4 + 1 = 2.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică — Studiul Funcției Raționale cu Derivate

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xx2+1f(x) = \frac{x}{x^2 + 1}.

a) Arătați că f′(x)=(1−x)(1+x)(x2+1)2f'(x) = \frac{(1 - x)(1 + x)}{(x^2 + 1)^2}, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)
b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)
c) Arătați că −12≤f(x)≤12-\frac{1}{2} \le f(x) \le \frac{1}{2}, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}, fiind un cât de funcții polinomiale derivabile, cu numitorul strict pozitiv (x2+1≥1>0x^2 + 1 \ge 1 > 0).
  • Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u' v - u v'}{v^2}:
f′(x)=(xx2+1)′=(x)′(x2+1)−x(x2+1)′(x2+1)2f'(x) = \left(\frac{x}{x^2 + 1}\right)' = \frac{(x)' (x^2 + 1) - x (x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2}
  • Calculăm derivatele factorilor: (x)′=1(x)' = 1 și (x2+1)′=2x(x^2 + 1)' = 2x:
f′(x)=1⋅(x2+1)−x⋅2x(x2+1)2=x2+1−2x2(x2+1)2=1−x2(x2+1)2f'(x) = \frac{1 \cdot (x^2 + 1) - x \cdot 2x}{(x^2 + 1)^2} = \frac{x^2 + 1 - 2x^2}{(x^2 + 1)^2} = \frac{1 - x^2}{(x^2 + 1)^2}

(3p)

  • Descompunem numărătorul ca diferență de pătrate: 1−x2=(1−x)(1+x)1 - x^2 = (1 - x)(1 + x):
f′(x)=(1−x)(1+x)(x2+1)2,∀x∈Rf'(x) = \frac{(1 - x)(1 + x)}{(x^2 + 1)^2}, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)


Subpunctul b):

  • Calculăm limita funcției când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞xx2+1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x}{x^2 + 1}
  • Scoatem factor forțat pe x2x^2 la numitor:
lim⁡x→+∞xx2(1+1x2)=lim⁡x→+∞1x(1+1x2)=1+∞⋅(1+0)=0\lim_{x \to +\infty} \frac{x}{x^2\left(1 + \frac{1}{x^2}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x\left(1 + \frac{1}{x^2}\right)} = \frac{1}{+\infty \cdot (1 + 0)} = 0

(3p)

  • Întrucât lim⁡x→+∞f(x)=0∈R\lim_{x \to +\infty} f(x) = 0 \in \mathbb{R}, dreapta de ecuație:
y=0y = 0

(axa OxOx) este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)


Subpunctul c):

  • Determinăm punctele critice rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
(1−x)(1+x)(x2+1)2=0  ⟺  (1−x)(1+x)=0  ⟺  x1=−1 sau x2=1\frac{(1 - x)(1 + x)}{(x^2 + 1)^2} = 0 \iff (1 - x)(1 + x) = 0 \iff x_1 = -1 \text{ sau } x_2 = 1
  • Deoarece numitorul (x2+1)2>0(x^2 + 1)^2 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, semnul derivatei f′(x)f'(x) coincide cu semnul expresiei 1−x21 - x^2:

    • Pentru x∈(−∞,−1)x \in (-\infty, -1), f′(x)<0  ⟹  ff'(x) < 0 \implies f este strict descrescătoare.
    • Pentru x∈[−1,1]x \in [-1, 1], f′(x)≥0  ⟹  ff'(x) \ge 0 \implies f este strict crescătoare.
    • Pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), f′(x)<0  ⟹  ff'(x) < 0 \implies f este strict descrescătoare.
  • Calculăm valorile funcției în punctele de extrem:

f(−1)=−1(−1)2+1=−12f(-1) = \frac{-1}{(-1)^2 + 1} = -\frac{1}{2} f(1)=112+1=12f(1) = \frac{1}{1^2 + 1} = \frac{1}{2}
  • Analizăm limitele la capetele domeniului:
lim⁡x→−∞f(x)=0,lim⁡x→+∞f(x)=0\lim_{x \to -\infty} f(x) = 0, \quad \lim_{x \to +\infty} f(x) = 0

(2p)

  • Din tabelul de variație:

    • x=−1x = -1 este punct de minim global pe R\mathbb{R}, deci f(x)≥f(−1)=−12f(x) \ge f(-1) = -\frac{1}{2}, ∀x∈R\forall x \in \mathbb{R}.
    • x=1x = 1 este punct de maxim global pe R\mathbb{R}, deci f(x)≤f(1)=12f(x) \le f(1) = \frac{1}{2}, ∀x∈R\forall x \in \mathbb{R}.
  • Prin urmare:

−12≤f(x)≤12,∀x∈R-\frac{1}{2} \le f(x) \le \frac{1}{2}, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(3p)


2. Analiză Matematică — Primitive și Integrale Nedefinite

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x2+6)exf(x) = (x^2 + 6)e^x.

a) Calculați ∫1x2+6f(x) dx\int \frac{1}{x^2 + 6} f(x) \, dx. (5p)
b) Calculați ∫x2exf(x) dx\int \frac{x^2 e^x}{f(x)} \, dx. (5p)
c) Să se determine m∈Rm \in \mathbb{R}, știind că funcția F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, F(x)=(x2−2x+m)exF(x) = (x^2 - 2x + m)e^x este o primitivă a funcției f(x)f(x). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

Subpunctul a):

  • Înlocuim expresia f(x)=(x2+6)exf(x) = (x^2 + 6)e^x în integrala nedefinită:
∫1x2+6f(x) dx=∫1x2+6⋅(x2+6)ex dx\int \frac{1}{x^2 + 6} f(x) \, dx = \int \frac{1}{x^2 + 6} \cdot (x^2 + 6)e^x \, dx
  • Simplificăm factorul comun nenul x2+6>0x^2 + 6 > 0:
∫1x2+6f(x) dx=∫ex dx\int \frac{1}{x^2 + 6} f(x) \, dx = \int e^x \, dx

(3p)

  • Aplicăm formula integralei imediate pentru funcția exponențială:
∫ex dx=ex+C,C∈R\int e^x \, dx = e^x + \mathcal{C}, \quad \mathcal{C} \in \mathbb{R}

(2p)


Subpunctul b):

  • Înlocuim f(x)=(x2+6)exf(x) = (x^2 + 6)e^x sub integrală:
∫x2exf(x) dx=∫x2ex(x2+6)ex dx=∫x2x2+6 dx\int \frac{x^2 e^x}{f(x)} \, dx = \int \frac{x^2 e^x}{(x^2 + 6)e^x} \, dx = \int \frac{x^2}{x^2 + 6} \, dx
  • Formăm numitorul la numărător adunând și scăzând 66:
x2x2+6=x2+6−6x2+6=x2+6x2+6−6x2+6=1−6x2+6\frac{x^2}{x^2 + 6} = \frac{x^2 + 6 - 6}{x^2 + 6} = \frac{x^2 + 6}{x^2 + 6} - \frac{6}{x^2 + 6} = 1 - \frac{6}{x^2 + 6}
  • Despărțim în două integrale:
∫(1−6x2+6)dx=∫1 dx−6∫1x2+(6)2 dx\int \left(1 - \frac{6}{x^2 + 6}\right) dx = \int 1 \, dx - 6 \int \frac{1}{x^2 + (\sqrt{6})^2} \, dx

(3p)

  • Integrăm termen cu termen, folosind formula ∫1x2+a2dx=1aarctg⁡(xa)+C\int \frac{1}{x^2 + a^2} dx = \frac{1}{a} \operatorname{arctg}\left(\frac{x}{a}\right) + \mathcal{C} cu a=6a = \sqrt{6}:
∫1 dx=x\int 1 \, dx = x 6∫1x2+(6)2 dx=6⋅16arctg⁡(x6)=6arctg⁡(x6)6 \int \frac{1}{x^2 + (\sqrt{6})^2} \, dx = 6 \cdot \frac{1}{\sqrt{6}} \operatorname{arctg}\left(\frac{x}{\sqrt{6}}\right) = \sqrt{6} \operatorname{arctg}\left(\frac{x}{\sqrt{6}}\right)
  • Rezultatul final al integralei este:
∫x2exf(x) dx=x−6arctg⁡(x6)+C,C∈R\int \frac{x^2 e^x}{f(x)} \, dx = x - \sqrt{6} \operatorname{arctg}\left(\frac{x}{\sqrt{6}}\right) + \mathcal{C}, \quad \mathcal{C} \in \mathbb{R}

(2p)


Subpunctul c):

  • Prin definiție, o funcție F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} este o primitivă a funcției ff dacă FF este derivabilă pe R\mathbb{R} și:
F′(x)=f(x),∀x∈RF'(x) = f(x), \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Funcția F(x)=(x2−2x+m)exF(x) = (x^2 - 2x + m)e^x este derivabilă pe R\mathbb{R}, fiind produsul dintre o funcție polinomială și funcția exponențială.
  • Calculăm derivata F′(x)F'(x) folosind regula produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u' v + u v':
F′(x)=(x2−2x+m)′⋅ex+(x2−2x+m)⋅(ex)′F'(x) = (x^2 - 2x + m)' \cdot e^x + (x^2 - 2x + m) \cdot (e^x)' F′(x)=(2x−2)ex+(x2−2x+m)exF'(x) = (2x - 2)e^x + (x^2 - 2x + m)e^x
  • Dăm factor comun pe exe^x:
F′(x)=(2x−2+x2−2x+m)ex=(x2−2+m)exF'(x) = (2x - 2 + x^2 - 2x + m)e^x = (x^2 - 2 + m)e^x
  • Egalăm F′(x)F'(x) cu f(x)=(x2+6)exf(x) = (x^2 + 6)e^x:
(x2−2+m)ex=(x2+6)ex,∀x∈R(x^2 - 2 + m)e^x = (x^2 + 6)e^x, \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Deoarece ex>0e^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, simplificăm prin exe^x:
x2−2+m=x2+6  ⟺  −2+m=6  ⟺  m=6+2=8x^2 - 2 + m = x^2 + 6 \iff -2 + m = 6 \iff m = 6 + 2 = 8
  • Prin urmare, valoarea numărului real mm este 88.

(3p)