Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că media aritmetică a numerelor a = log 5 50 − log 5 2 a = \log_5 50 - \log_5 2 a = log 5 50 − log 5 2 și b = 5 1 + 5 2 b = 5^1 + 5^2 b = 5 1 + 5 2 este egală cu 16 16 16 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim proprietatea diferenței de logaritmi cu aceeași bază, log c x − log c y = log c x y \log_c x - \log_c y = \log_c \frac{x}{y} log c x − log c y = log c y x , pentru a calcula numărul a a a :
a = log 5 50 − log 5 2 = log 5 50 2 = log 5 25 = log 5 ( 5 2 ) = 2 a = \log_5 50 - \log_5 2 = \log_5 \frac{50}{2} = \log_5 25 = \log_5 (5^2) = 2 a = log 5 50 − log 5 2 = log 5 2 50 = log 5 25 = log 5 ( 5 2 ) = 2
b = 5 1 + 5 2 = 5 + 25 = 30 b = 5^1 + 5^2 = 5 + 25 = 30 b = 5 1 + 5 2 = 5 + 25 = 30
(2p)
Calculăm media aritmetică a celor două numere, m a = a + b 2 m_a = \frac{a + b}{2} m a = 2 a + b :
m a = 2 + 30 2 = 32 2 = 16 m_a = \frac{2 + 30}{2} = \frac{32}{2} = 16 m a = 2 2 + 30 = 2 32 = 16
(3p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = a x + 1 f(x) = ax + 1 f ( x ) = a x + 1 . Determinați numărul natural a a a pentru care f ( a + 1 ) − f ( a ) = f ( 0 ) + 2026 f(a + 1) - f(a) = f(0) + 2026 f ( a + 1 ) − f ( a ) = f ( 0 ) + 2026 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valorile funcției f f f în punctele a + 1 a + 1 a + 1 , a a a și 0 0 0 :
f ( a + 1 ) = a ( a + 1 ) + 1 = a 2 + a + 1 f(a + 1) = a(a + 1) + 1 = a^2 + a + 1 f ( a + 1 ) = a ( a + 1 ) + 1 = a 2 + a + 1
f ( a ) = a ⋅ a + 1 = a 2 + 1 f(a) = a \cdot a + 1 = a^2 + 1 f ( a ) = a ⋅ a + 1 = a 2 + 1
f ( 0 ) = a ⋅ 0 + 1 = 1 f(0) = a \cdot 0 + 1 = 1 f ( 0 ) = a ⋅ 0 + 1 = 1
Înlocuim expresiile obținute în egalitatea din enunț f ( a + 1 ) − f ( a ) = f ( 0 ) + 2026 f(a + 1) - f(a) = f(0) + 2026 f ( a + 1 ) − f ( a ) = f ( 0 ) + 2026 :
( a 2 + a + 1 ) − ( a 2 + 1 ) = 1 + 2026 (a^2 + a + 1) - (a^2 + 1) = 1 + 2026 ( a 2 + a + 1 ) − ( a 2 + 1 ) = 1 + 2026
a 2 + a + 1 − a 2 − 1 = 2027 ⟺ a = 2027 a^2 + a + 1 - a^2 - 1 = 2027 \iff a = 2027 a 2 + a + 1 − a 2 − 1 = 2027 ⟺ a = 2027
(3p)
Verificăm condiția ca a a a să fie număr natural: 2027 ∈ N 2027 \in \mathbb{N} 2027 ∈ N , prin urmare valoarea convine.
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4 x + 1 − 5 ⋅ 2 x + 1 = 0 4^{x+1} - 5 \cdot 2^x + 1 = 0 4 x + 1 − 5 ⋅ 2 x + 1 = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim proprietățile puterilor pentru a rescrie primul termen: 4 x + 1 = 4 1 ⋅ 4 x = 4 ⋅ ( 2 2 ) x = 4 ⋅ ( 2 x ) 2 4^{x+1} = 4^1 \cdot 4^x = 4 \cdot (2^2)^x = 4 \cdot (2^x)^2 4 x + 1 = 4 1 ⋅ 4 x = 4 ⋅ ( 2 2 ) x = 4 ⋅ ( 2 x ) 2 . Ecuația se scrie:
4 ⋅ ( 2 x ) 2 − 5 ⋅ 2 x + 1 = 0 4 \cdot (2^x)^2 - 5 \cdot 2^x + 1 = 0 4 ⋅ ( 2 x ) 2 − 5 ⋅ 2 x + 1 = 0
Notăm t = 2 x t = 2^x t = 2 x , unde t > 0 t > 0 t > 0 . Obținem ecuația de gradul al doilea:
4 t 2 − 5 t + 1 = 0 4t^2 - 5t + 1 = 0 4 t 2 − 5 t + 1 = 0
Calculăm discriminantul Δ \Delta Δ :
Δ = ( − 5 ) 2 − 4 ⋅ 4 ⋅ 1 = 25 − 16 = 9 \Delta = (-5)^2 - 4 \cdot 4 \cdot 1 = 25 - 16 = 9 Δ = ( − 5 ) 2 − 4 ⋅ 4 ⋅ 1 = 25 − 16 = 9
(2p)
Determinăm rădăcinile t 1 , t 2 t_1, t_2 t 1 , t 2 :
t 1 = 5 − 9 2 ⋅ 4 = 5 − 3 8 = 2 8 = 1 4 > 0 t_1 = \frac{5 - \sqrt{9}}{2 \cdot 4} = \frac{5 - 3}{8} = \frac{2}{8} = \frac{1}{4} > 0 t 1 = 2 ⋅ 4 5 − 9 = 8 5 − 3 = 8 2 = 4 1 > 0
t 2 = 5 + 9 2 ⋅ 4 = 5 + 3 8 = 8 8 = 1 > 0 t_2 = \frac{5 + \sqrt{9}}{2 \cdot 4} = \frac{5 + 3}{8} = \frac{8}{8} = 1 > 0 t 2 = 2 ⋅ 4 5 + 9 = 8 5 + 3 = 8 8 = 1 > 0
Revenim la necunoscuta x x x :
2 x = 1 4 ⟺ 2 x = 2 − 2 ⟹ x = − 2 2^x = \frac{1}{4} \iff 2^x = 2^{-2} \implies x = -2 2 x = 4 1 ⟺ 2 x = 2 − 2 ⟹ x = − 2
2 x = 1 ⟺ 2 x = 2 0 ⟹ x = 0 2^x = 1 \iff 2^x = 2^0 \implies x = 0 2 x = 1 ⟺ 2 x = 2 0 ⟹ x = 0
Ambele soluții sunt convenabile, deci x ∈ { − 2 , 0 } x \in \{-2, 0\} x ∈ { − 2 , 0 } .
(3p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea { A 2026 1 , C 2026 2 , P 3 } \{A_{2026}^1, C_{2026}^2, P_3\} { A 2026 1 , C 2026 2 , P 3 } , acesta să fie divizibil cu 3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
n posibile = card { A 2026 1 , C 2026 2 , P 3 } = 3 n_{\text{posibile}} = \text{card}\{A_{2026}^1, C_{2026}^2, P_3\} = 3 n posibile = card { A 2026 1 , C 2026 2 , P 3 } = 3
Numerele divizibile cu 3 sunt C 2026 2 C_{2026}^2 C 2026 2 și P 3 P_3 P 3 , deci numărul cazurilor favorabile este:
n favorabile = 2 n_{\text{favorabile}} = 2 n favorabile = 2
(3p)
Aplicăm formula clasică a probabilității:
P = n favorabile n posibile = 2 3 P = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{2}{3} P = n posibile n favorabile = 3 2
(2p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 0 , 3 ) A(0, 3) A ( 0 , 3 ) , B ( 1 , − 1 ) B(1, -1) B ( 1 , − 1 ) și C ( − 3 , − 2 ) C(-3, -2) C ( − 3 , − 2 ) . Arătați că unghiul B A C BAC B A C are măsura egală cu 45 ∘ 45^\circ 4 5 ∘ . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm lungimile laturilor triunghiului A B C ABC A B C prin formula distanței dintre două puncte:
A B = ( 1 − 0 ) 2 + ( − 1 − 3 ) 2 = 1 2 + ( − 4 ) 2 = 1 + 16 = 17 AB = \sqrt{(1 - 0)^2 + (-1 - 3)^2} = \sqrt{1^2 + (-4)^2} = \sqrt{1 + 16} = \sqrt{17} A B = ( 1 − 0 ) 2 + ( − 1 − 3 ) 2 = 1 2 + ( − 4 ) 2 = 1 + 16 = 17
B C = ( − 3 − 1 ) 2 + ( − 2 − ( − 1 ) ) 2 = ( − 4 ) 2 + ( − 1 ) 2 = 16 + 1 = 17 BC = \sqrt{(-3 - 1)^2 + (-2 - (-1))^2} = \sqrt{(-4)^2 + (-1)^2} = \sqrt{16 + 1} = \sqrt{17} B C = ( − 3 − 1 ) 2 + ( − 2 − ( − 1 ) ) 2 = ( − 4 ) 2 + ( − 1 ) 2 = 16 + 1 = 17
A C = ( − 3 − 0 ) 2 + ( − 2 − 3 ) 2 = ( − 3 ) 2 + ( − 5 ) 2 = 9 + 25 = 34 AC = \sqrt{(-3 - 0)^2 + (-2 - 3)^2} = \sqrt{(-3)^2 + (-5)^2} = \sqrt{9 + 25} = \sqrt{34} A C = ( − 3 − 0 ) 2 + ( − 2 − 3 ) 2 = ( − 3 ) 2 + ( − 5 ) 2 = 9 + 25 = 34
(2p)
Verificăm relația lui Pitagora pentru cele trei laturi:
A B 2 + B C 2 = ( 17 ) 2 + ( 17 ) 2 = 17 + 17 = 34 AB^2 + BC^2 = (\sqrt{17})^2 + (\sqrt{17})^2 = 17 + 17 = 34 A B 2 + B C 2 = ( 17 ) 2 + ( 17 ) 2 = 17 + 17 = 34
A C 2 = ( 34 ) 2 = 34 AC^2 = (\sqrt{34})^2 = 34 A C 2 = ( 34 ) 2 = 34
Deoarece A B 2 + B C 2 = A C 2 AB^2 + BC^2 = AC^2 A B 2 + B C 2 = A C 2 , conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul A B C ABC A B C este dreptunghic în B B B , având ipotenuza A C AC A C .
Cum A B = B C = 17 AB = BC = \sqrt{17} A B = B C = 17 , triunghiul A B C ABC A B C este dreptunghic isoscel.
Într-un triunghi dreptunghic isoscel, unghiurile ascuțite au măsura de 45 ∘ 45^\circ 4 5 ∘ :
m ( ∢ B A C ) = m ( ∢ B C A ) = 180 ∘ − 90 ∘ 2 = 45 ∘ m(\sphericalangle BAC) = m(\sphericalangle BCA) = \frac{180^\circ - 90^\circ}{2} = 45^\circ m ( ∢ B A C ) = m ( ∢ B C A ) = 2 18 0 ∘ − 9 0 ∘ = 4 5 ∘
(3p)
6. Arătați că ( sin x + cos x ) 2 − sin 2 x = 1 (\sin x + \cos x)^2 - \sin 2x = 1 ( sin x + cos x ) 2 − sin 2 x = 1 , pentru orice număr real x x x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim formula trigonometrică a sinusului unghiului dublu:
sin 2 x = 2 sin x cos x \sin 2x = 2\sin x \cos x sin 2 x = 2 sin x cos x
(2p)
Dezvoltăm pătratul binomului ( sin x + cos x ) 2 (\sin x + \cos x)^2 ( sin x + cos x ) 2 :
( sin x + cos x ) 2 = sin 2 x + 2 sin x cos x + cos 2 x (\sin x + \cos x)^2 = \sin^2 x + 2\sin x \cos x + \cos^2 x ( sin x + cos x ) 2 = sin 2 x + 2 sin x cos x + cos 2 x
Înlocuim în expresia dată și grupăm termenii:
( sin x + cos x ) 2 − sin 2 x = sin 2 x + 2 sin x cos x + cos 2 x − 2 sin x cos x = sin 2 x + cos 2 x (\sin x + \cos x)^2 - \sin 2x = \sin^2 x + 2\sin x \cos x + \cos^2 x - 2\sin x \cos x = \sin^2 x + \cos^2 x ( sin x + cos x ) 2 − sin 2 x = sin 2 x + 2 sin x cos x + cos 2 x − 2 sin x cos x = sin 2 x + cos 2 x
Conform formulei fundamentale a trigonometriei, sin 2 x + cos 2 x = 1 \sin^2 x + \cos^2 x = 1 sin 2 x + cos 2 x = 1 , prin urmare:
( sin x + cos x ) 2 − sin 2 x = 1 (\sin x + \cos x)^2 - \sin 2x = 1 ( sin x + cos x ) 2 − sin 2 x = 1
pentru orice număr real x x x .
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele X ( a ) = ( 1 a − 1 3 a ) X(a) = \begin{pmatrix} 1 & a - 1 \\ 3 & a \end{pmatrix} X ( a ) = ( 1 3 a − 1 a ) și B = ( 1 1 1 2 ) B = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} B = ( 1 1 1 2 ) , unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( X ( 0 ) ) = 3 \det(X(0)) = 3 det ( X ( 0 )) = 3 . (5p)
b) Determinați numărul real a > 2 a > 2 a > 2 astfel încât det ( X ( a ) ⋅ X ( a − 1 ) ) = 0 \det(X(a) \cdot X(a - 1)) = 0 det ( X ( a ) ⋅ X ( a − 1 )) = 0 . (5p)
c) Determinați numărul real a a a pentru care X ( a ) ⋅ B = B ⋅ X ( a ) X(a) \cdot B = B \cdot X(a) X ( a ) ⋅ B = B ⋅ X ( a ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim a = 0 a = 0 a = 0 în formula matricei X ( a ) X(a) X ( a ) :
X ( 0 ) = ( 1 0 − 1 3 0 ) = ( 1 − 1 3 0 ) X(0) = \begin{pmatrix} 1 & 0 - 1 \\ 3 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 0 \end{pmatrix} X ( 0 ) = ( 1 3 0 − 1 0 ) = ( 1 3 − 1 0 )
(2p)
Calculăm determinantul de ordinul 2:
det ( X ( 0 ) ) = ∣ 1 − 1 3 0 ∣ = 1 ⋅ 0 − ( − 1 ) ⋅ 3 = 0 − ( − 3 ) = 3 \det(X(0)) = \begin{vmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 0 \end{vmatrix} = 1 \cdot 0 - (-1) \cdot 3 = 0 - (-3) = 3 det ( X ( 0 )) = 1 3 − 1 0 = 1 ⋅ 0 − ( − 1 ) ⋅ 3 = 0 − ( − 3 ) = 3
(3p)
Rezolvare Subpunctul b):
Folosim proprietatea determinantului produsului a două matrice pătratice: det ( A ⋅ B ) = det ( A ) ⋅ det ( B ) \det(A \cdot B) = \det(A) \cdot \det(B) det ( A ⋅ B ) = det ( A ) ⋅ det ( B ) .
Astfel, ecuația devine:
det ( X ( a ) ⋅ X ( a − 1 ) ) = det ( X ( a ) ) ⋅ det ( X ( a − 1 ) ) = 0 \det(X(a) \cdot X(a - 1)) = \det(X(a)) \cdot \det(X(a - 1)) = 0 det ( X ( a ) ⋅ X ( a − 1 )) = det ( X ( a )) ⋅ det ( X ( a − 1 )) = 0
(2p)
Calculăm determinantul matricei X ( a ) X(a) X ( a ) :
det ( X ( a ) ) = ∣ 1 a − 1 3 a ∣ = 1 ⋅ a − 3 ( a − 1 ) = a − 3 a + 3 = 3 − 2 a \det(X(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a - 1 \\ 3 & a \end{vmatrix} = 1 \cdot a - 3(a - 1) = a - 3a + 3 = 3 - 2a det ( X ( a )) = 1 3 a − 1 a = 1 ⋅ a − 3 ( a − 1 ) = a − 3 a + 3 = 3 − 2 a
Înlocuind a a a cu a − 1 a - 1 a − 1 , obținem determinantul matricei X ( a − 1 ) X(a - 1) X ( a − 1 ) :
det ( X ( a − 1 ) ) = 3 − 2 ( a − 1 ) = 3 − 2 a + 2 = 5 − 2 a \det(X(a - 1)) = 3 - 2(a - 1) = 3 - 2a + 2 = 5 - 2a det ( X ( a − 1 )) = 3 − 2 ( a − 1 ) = 3 − 2 a + 2 = 5 − 2 a
( 3 − 2 a ) ( 5 − 2 a ) = 0 (3 - 2a)(5 - 2a) = 0 ( 3 − 2 a ) ( 5 − 2 a ) = 0
Avem două soluții posibile:
3 − 2 a = 0 ⟺ 2 a = 3 ⟺ a = 3 2 3 - 2a = 0 \iff 2a = 3 \iff a = \frac{3}{2} 3 − 2 a = 0 ⟺ 2 a = 3 ⟺ a = 2 3 . Deoarece ipoteza cere a > 2 a > 2 a > 2 , iar 3 2 = 1,5 ≤ 2 \frac{3}{2} = 1{,}5 \le 2 2 3 = 1 , 5 ≤ 2 , această soluție nu convine.
5 − 2 a = 0 ⟺ 2 a = 5 ⟺ a = 5 2 5 - 2a = 0 \iff 2a = 5 \iff a = \frac{5}{2} 5 − 2 a = 0 ⟺ 2 a = 5 ⟺ a = 2 5 . Deoarece 5 2 = 2,5 > 2 \frac{5}{2} = 2{,}5 > 2 2 5 = 2 , 5 > 2 , această soluție convine.
Așadar, valoarea căutată este a = 5 2 a = \frac{5}{2} a = 2 5 .
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Calculăm produsul X ( a ) ⋅ B X(a) \cdot B X ( a ) ⋅ B :
X ( a ) ⋅ B = ( 1 a − 1 3 a ) ( 1 1 1 2 ) = ( 1 ⋅ 1 + ( a − 1 ) ⋅ 1 1 ⋅ 1 + ( a − 1 ) ⋅ 2 3 ⋅ 1 + a ⋅ 1 3 ⋅ 1 + a ⋅ 2 ) = ( a 2 a − 1 a + 3 2 a + 3 ) X(a) \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & a - 1 \\ 3 & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + (a - 1) \cdot 1 & 1 \cdot 1 + (a - 1) \cdot 2 \\ 3 \cdot 1 + a \cdot 1 & 3 \cdot 1 + a \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & 2a - 1 \\ a + 3 & 2a + 3 \end{pmatrix} X ( a ) ⋅ B = ( 1 3 a − 1 a ) ( 1 1 1 2 ) = ( 1 ⋅ 1 + ( a − 1 ) ⋅ 1 3 ⋅ 1 + a ⋅ 1 1 ⋅ 1 + ( a − 1 ) ⋅ 2 3 ⋅ 1 + a ⋅ 2 ) = ( a a + 3 2 a − 1 2 a + 3 )
Calculăm produsul B ⋅ X ( a ) B \cdot X(a) B ⋅ X ( a ) :
B ⋅ X ( a ) = ( 1 1 1 2 ) ( 1 a − 1 3 a ) = ( 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 3 1 ⋅ ( a − 1 ) + 1 ⋅ a 1 ⋅ 1 + 2 ⋅ 3 1 ⋅ ( a − 1 ) + 2 ⋅ a ) = ( 4 2 a − 1 7 3 a − 1 ) B \cdot X(a) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & a - 1 \\ 3 & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 1 \cdot 3 & 1 \cdot (a - 1) + 1 \cdot a \\ 1 \cdot 1 + 2 \cdot 3 & 1 \cdot (a - 1) + 2 \cdot a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 2a - 1 \\ 7 & 3a - 1 \end{pmatrix} B ⋅ X ( a ) = ( 1 1 1 2 ) ( 1 3 a − 1 a ) = ( 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 3 1 ⋅ 1 + 2 ⋅ 3 1 ⋅ ( a − 1 ) + 1 ⋅ a 1 ⋅ ( a − 1 ) + 2 ⋅ a ) = ( 4 7 2 a − 1 3 a − 1 )
(3p)
Egalăm cele două matrice X ( a ) ⋅ B = B ⋅ X ( a ) X(a) \cdot B = B \cdot X(a) X ( a ) ⋅ B = B ⋅ X ( a ) :
( a 2 a − 1 a + 3 2 a + 3 ) = ( 4 2 a − 1 7 3 a − 1 ) \begin{pmatrix} a & 2a - 1 \\ a + 3 & 2a + 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 2a - 1 \\ 7 & 3a - 1 \end{pmatrix} ( a a + 3 2 a − 1 2 a + 3 ) = ( 4 7 2 a − 1 3 a − 1 )
Două matrice sunt egale dacă și numai dacă elementele corespondente sunt egale:
{ a = 4 2 a − 1 = 2 a − 1 a + 3 = 7 ⟹ a = 4 2 a + 3 = 3 a − 1 ⟹ 3 a − 2 a = 3 + 1 ⟹ a = 4 \begin{cases}
a = 4 \\
2a - 1 = 2a - 1 \\
a + 3 = 7 \implies a = 4 \\
2a + 3 = 3a - 1 \implies 3a - 2a = 3 + 1 \implies a = 4
\end{cases} ⎩ ⎨ ⎧ a = 4 2 a − 1 = 2 a − 1 a + 3 = 7 ⟹ a = 4 2 a + 3 = 3 a − 1 ⟹ 3 a − 2 a = 3 + 1 ⟹ a = 4
Toate egalitățile sunt verificate simultan pentru a = 4 a = 4 a = 4 .
(2p)
2. Se consideră polinoamele f = X 2026 − X + 5 f = X^{2026} - X + 5 f = X 2026 − X + 5 și g = X 2026 − X 3 g = X^{2026} - X^3 g = X 2026 − X 3 .
a) Arătați că restul împărțirii polinomului f f f la X − 2 X - 2 X − 2 este un număr impar. (5p)
b) Determinați câtul împărțirii polinomului f − g f - g f − g la X + 2 X + 2 X + 2 . (5p)
c) Dacă x 1 , x 2 , x 3 x_1, x_2, x_3 x 1 , x 2 , x 3 sunt rădăcinile polinomului f − g f - g f − g , arătați că x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 < π − 1 x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 < \pi - 1 x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 < π − 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Conform teoremei împărțirii cu rest (sau a teoremei lui Bézout), restul împărțirii unui polinom f f f la binomul X − 2 X - 2 X − 2 este egal cu valoarea numerică a polinomului în punctul 2 2 2 , adică R = f ( 2 ) R = f(2) R = f ( 2 ) :
f ( 2 ) = 2 2026 − 2 + 5 = 2 2026 + 3 f(2) = 2^{2026} - 2 + 5 = 2^{2026} + 3 f ( 2 ) = 2 2026 − 2 + 5 = 2 2026 + 3
(3p)
Numărul 2 2026 = 2 ⋅ 2 2025 2^{2026} = 2 \cdot 2^{2025} 2 2026 = 2 ⋅ 2 2025 este un număr par (multiplu al lui 2).
Numărul 3 3 3 este impar.
Suma dintre un număr par și un număr impar este întotdeauna un număr impar:
f ( 2 ) = par + impar = impar f(2) = \text{par} + \text{impar} = \text{impar} f ( 2 ) = par + impar = impar
Prin urmare, restul împărțirii polinomului f f f la X − 2 X - 2 X − 2 este un număr impar.
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Calculăm diferența polinoamelor f − g f - g f − g :
f − g = ( X 2026 − X + 5 ) − ( X 2026 − X 3 ) = X 2026 − X + 5 − X 2026 + X 3 = X 3 − X + 5 f - g = (X^{2026} - X + 5) - (X^{2026} - X^3) = X^{2026} - X + 5 - X^{2026} + X^3 = X^3 - X + 5 f − g = ( X 2026 − X + 5 ) − ( X 2026 − X 3 ) = X 2026 − X + 5 − X 2026 + X 3 = X 3 − X + 5
(2p)
Pentru a afla câtul împărțirii polinomului X 3 + 0 ⋅ X 2 − X + 5 X^3 + 0 \cdot X^2 - X + 5 X 3 + 0 ⋅ X 2 − X + 5 la binomul X + 2 = X − ( − 2 ) X + 2 = X - (-2) X + 2 = X − ( − 2 ) , utilizăm schema lui Horner cu rădăcina α = − 2 \alpha = -2 α = − 2 :
Coeficienți X 3 X^3 X 3 X 2 X^2 X 2 X X X Termen liber 1 1 1 0 0 0 − 1 -1 − 1 5 5 5 α = − 2 \alpha = -2 α = − 2 1 1 1 0 + ( − 2 ) ⋅ 1 = − 2 0 + (-2) \cdot 1 = -2 0 + ( − 2 ) ⋅ 1 = − 2 − 1 + ( − 2 ) ⋅ ( − 2 ) = 3 -1 + (-2) \cdot (-2) = 3 − 1 + ( − 2 ) ⋅ ( − 2 ) = 3 5 + ( − 2 ) ⋅ 3 = − 1 5 + (-2) \cdot 3 = -1 5 + ( − 2 ) ⋅ 3 = − 1
Coeficienții câtului sunt 1 1 1 , − 2 -2 − 2 și 3 3 3 , iar restul împărțirii este − 1 -1 − 1 .
Așadar, câtul împărțirii este:
q = X 2 − 2 X + 3 q = X^2 - 2X + 3 q = X 2 − 2 X + 3
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Polinomul f − g f - g f − g este X 3 + 0 ⋅ X 2 − X + 5 X^3 + 0 \cdot X^2 - X + 5 X 3 + 0 ⋅ X 2 − X + 5 , iar x 1 , x 2 , x 3 x_1, x_2, x_3 x 1 , x 2 , x 3 sunt rădăcinile sale complexe.
Scriem relațiile lui Viète:
S 1 = x 1 + x 2 + x 3 = − 0 1 = 0 S_1 = x_1 + x_2 + x_3 = -\frac{0}{1} = 0 S 1 = x 1 + x 2 + x 3 = − 1 0 = 0
S 2 = x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 = − 1 1 = − 1 S_2 = x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3 = \frac{-1}{1} = -1 S 2 = x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 = 1 − 1 = − 1
(2p)
Calculăm suma pătratelor celor trei rădăcini:
x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 = ( x 1 + x 2 + x 3 ) 2 − 2 ( x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 ) = S 1 2 − 2 S 2 = 0 2 − 2 ( − 1 ) = 2 x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (x_1 + x_2 + x_3)^2 - 2(x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3) = S_1^2 - 2S_2 = 0^2 - 2(-1) = 2 x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 = ( x 1 + x 2 + x 3 ) 2 − 2 ( x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 ) = S 1 2 − 2 S 2 = 0 2 − 2 ( − 1 ) = 2
Știm că valoarea numărului irațional π \pi π satisface π > 3,14 \pi > 3{,}14 π > 3 , 14 . Rezultă:
π − 1 > 3,14 − 1 = 2,14 > 2 \pi - 1 > 3{,}14 - 1 = 2{,}14 > 2 π − 1 > 3 , 14 − 1 = 2 , 14 > 2
Deoarece 2 < π − 1 2 < \pi - 1 2 < π − 1 , obținem inegalitatea cerută:
x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 < π − 1 x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 < \pi - 1 x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 < π − 1
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 − 2 x 2 + 4 f(x) = \frac{x^2 - 2}{x^2 + 4} f ( x ) = x 2 + 4 x 2 − 2 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = 12 x ( x 2 + 4 ) 2 f'(x) = \frac{12x}{(x^2 + 4)^2} f ′ ( x ) = ( x 2 + 4 ) 2 12 x , pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R . (5p)
b) Determinați coordonatele punctului de extrem al graficului funcției f f f și precizați natura acestuia. (5p)
c) Demonstrați că − 1 2 ≤ f ( x ) ≤ − 1 5 -\frac{1}{2} \le f(x) \le -\frac{1}{5} − 2 1 ≤ f ( x ) ≤ − 5 1 , pentru orice x ∈ [ − 1 , 0 ] x \in [-1, 0] x ∈ [ − 1 , 0 ] . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Funcția f f f este derivabilă pe R \mathbb{R} R ca raport de funcții derivabile cu numitorul nenul (x 2 + 4 ≥ 4 > 0 x^2 + 4 \ge 4 > 0 x 2 + 4 ≥ 4 > 0 ).
Aplicăm formula de derivare a câtului ( u v ) ′ = u ′ v − u v ′ v 2 \left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u' v - u v'}{v^2} ( v u ) ′ = v 2 u ′ v − u v ′ :
f ′ ( x ) = ( x 2 − 2 ) ′ ( x 2 + 4 ) − ( x 2 − 2 ) ( x 2 + 4 ) ′ ( x 2 + 4 ) 2 f'(x) = \frac{(x^2 - 2)' (x^2 + 4) - (x^2 - 2)(x^2 + 4)'}{(x^2 + 4)^2} f ′ ( x ) = ( x 2 + 4 ) 2 ( x 2 − 2 ) ′ ( x 2 + 4 ) − ( x 2 − 2 ) ( x 2 + 4 ) ′
(2p)
Calculăm derivatele numărătorului și numitorului: ( x 2 − 2 ) ′ = 2 x (x^2 - 2)' = 2x ( x 2 − 2 ) ′ = 2 x și ( x 2 + 4 ) ′ = 2 x (x^2 + 4)' = 2x ( x 2 + 4 ) ′ = 2 x :
f ′ ( x ) = 2 x ( x 2 + 4 ) − 2 x ( x 2 − 2 ) ( x 2 + 4 ) 2 = 2 x ( x 2 + 4 − x 2 + 2 ) ( x 2 + 4 ) 2 = 2 x ⋅ 6 ( x 2 + 4 ) 2 = 12 x ( x 2 + 4 ) 2 f'(x) = \frac{2x(x^2 + 4) - 2x(x^2 - 2)}{(x^2 + 4)^2} = \frac{2x(x^2 + 4 - x^2 + 2)}{(x^2 + 4)^2} = \frac{2x \cdot 6}{(x^2 + 4)^2} = \frac{12x}{(x^2 + 4)^2} f ′ ( x ) = ( x 2 + 4 ) 2 2 x ( x 2 + 4 ) − 2 x ( x 2 − 2 ) = ( x 2 + 4 ) 2 2 x ( x 2 + 4 − x 2 + 2 ) = ( x 2 + 4 ) 2 2 x ⋅ 6 = ( x 2 + 4 ) 2 12 x
pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R .
(3p)
Rezolvare Subpunctul b):
Punctele critice se obțin rezolvând ecuația f ′ ( x ) = 0 f'(x) = 0 f ′ ( x ) = 0 :
12 x ( x 2 + 4 ) 2 = 0 ⟺ 12 x = 0 ⟺ x = 0 \frac{12x}{(x^2 + 4)^2} = 0 \iff 12x = 0 \iff x = 0 ( x 2 + 4 ) 2 12 x = 0 ⟺ 12 x = 0 ⟺ x = 0
Numitorul ( x 2 + 4 ) 2 (x^2 + 4)^2 ( x 2 + 4 ) 2 este strict pozitiv pe R \mathbb{R} R , așadar semnul derivatei este dat de semnul numărătorului 12 x 12x 12 x :
Pentru x ∈ ( − ∞ , 0 ) x \in (-\infty, 0) x ∈ ( − ∞ , 0 ) , f ′ ( x ) < 0 f'(x) < 0 f ′ ( x ) < 0 , deci funcția f f f este strict descrescătoare pe ( − ∞ , 0 ] (-\infty, 0] ( − ∞ , 0 ] .
Pentru x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) , f ′ ( x ) > 0 f'(x) > 0 f ′ ( x ) > 0 , deci funcția f f f este strict crescătoare pe [ 0 , + ∞ ) [0, +\infty) [ 0 , + ∞ ) .
(2p)
Deoarece derivata își schimbă semnul din negativ în pozitiv în x = 0 x = 0 x = 0 , punctul x = 0 x = 0 x = 0 este punct de minim global al funcției.
Calculăm valoarea funcției în acest punct:
f ( 0 ) = 0 2 − 2 0 2 + 4 = − 2 4 = − 1 2 f(0) = \frac{0^2 - 2}{0^2 + 4} = -\frac{2}{4} = -\frac{1}{2} f ( 0 ) = 0 2 + 4 0 2 − 2 = − 4 2 = − 2 1
Prin urmare, coordonatele punctului de extrem sunt M ( 0 , − 1 2 ) M\left(0, -\frac{1}{2}\right) M ( 0 , − 2 1 ) , iar natura acestuia este punct de minim.
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Intervalul [ − 1 , 0 ] [-1, 0] [ − 1 , 0 ] este inclus în ( − ∞ , 0 ] (-\infty, 0] ( − ∞ , 0 ] , interval pe care funcția f f f este strict descrescătoare.
Prin proprietatea funcțiilor strict descrescătoare, ordinea valorilor este inversă ordinii argumentelor:
− 1 ≤ x ≤ 0 ⟹ f ( 0 ) ≤ f ( x ) ≤ f ( − 1 ) -1 \le x \le 0 \implies f(0) \le f(x) \le f(-1) − 1 ≤ x ≤ 0 ⟹ f ( 0 ) ≤ f ( x ) ≤ f ( − 1 )
(3p)
Calculăm valorile funcției în capetele intervalului:
f ( 0 ) = − 1 2 f(0) = -\frac{1}{2} f ( 0 ) = − 2 1
f ( − 1 ) = ( − 1 ) 2 − 2 ( − 1 ) 2 + 4 = 1 − 2 1 + 4 = − 1 5 f(-1) = \frac{(-1)^2 - 2}{(-1)^2 + 4} = \frac{1 - 2}{1 + 4} = -\frac{1}{5} f ( − 1 ) = ( − 1 ) 2 + 4 ( − 1 ) 2 − 2 = 1 + 4 1 − 2 = − 5 1
Înlocuind aceste valori în inegalitate, deducem:
− 1 2 ≤ f ( x ) ≤ − 1 5 -\frac{1}{2} \le f(x) \le -\frac{1}{5} − 2 1 ≤ f ( x ) ≤ − 5 1
pentru orice x ∈ [ − 1 , 0 ] x \in [-1, 0] x ∈ [ − 1 , 0 ] .
(2p)
2. Se consideră funcția f : ( 0 , + ∞ ) → R f: (0, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = 1 x + 2 x + 1 f(x) = \frac{1}{x} + 2x + 1 f ( x ) = x 1 + 2 x + 1 .
a) Arătați că ∫ 1 e x ⋅ f ( x ) − 1 x 2 d x = 2 e − 1 \int_1^e \frac{x \cdot f(x) - 1}{x^2} \, dx = 2e - 1 ∫ 1 e x 2 x ⋅ f ( x ) − 1 d x = 2 e − 1 . (5p)
b) Arătați că funcția F : ( 0 , + ∞ ) → R F: (0, +\infty) \to \mathbb{R} F : ( 0 , + ∞ ) → R , F ( x ) = ln x + x 2 + x + 2026 F(x) = \ln x + x^2 + x + 2026 F ( x ) = ln x + x 2 + x + 2026 este o primitivă a funcției f f f . (5p)
c) Calculați aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției g : ( 0 , + ∞ ) → R g: (0, +\infty) \to \mathbb{R} g : ( 0 , + ∞ ) → R , g ( x ) = f ( x ) ⋅ ln x g(x) = f(x) \cdot \ln x g ( x ) = f ( x ) ⋅ ln x , axa O x Ox O x și dreptele de ecuații x = 1 x = 1 x = 1 și x = e x = e x = e . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Calculăm expresia numărătorului funcției de sub integrală:
x ⋅ f ( x ) = x ( 1 x + 2 x + 1 ) = 1 + 2 x 2 + x = 2 x 2 + x + 1 x \cdot f(x) = x \left(\frac{1}{x} + 2x + 1\right) = 1 + 2x^2 + x = 2x^2 + x + 1 x ⋅ f ( x ) = x ( x 1 + 2 x + 1 ) = 1 + 2 x 2 + x = 2 x 2 + x + 1
x ⋅ f ( x ) − 1 = ( 2 x 2 + x + 1 ) − 1 = 2 x 2 + x x \cdot f(x) - 1 = (2x^2 + x + 1) - 1 = 2x^2 + x x ⋅ f ( x ) − 1 = ( 2 x 2 + x + 1 ) − 1 = 2 x 2 + x
Simplificăm raportul pentru orice x ∈ [ 1 , e ] x \in [1, e] x ∈ [ 1 , e ] :
x ⋅ f ( x ) − 1 x 2 = 2 x 2 + x x 2 = 2 x 2 x 2 + x x 2 = 2 + 1 x \frac{x \cdot f(x) - 1}{x^2} = \frac{2x^2 + x}{x^2} = \frac{2x^2}{x^2} + \frac{x}{x^2} = 2 + \frac{1}{x} x 2 x ⋅ f ( x ) − 1 = x 2 2 x 2 + x = x 2 2 x 2 + x 2 x = 2 + x 1
(2p)
Calculăm integrala definită:
∫ 1 e x ⋅ f ( x ) − 1 x 2 d x = ∫ 1 e ( 2 + 1 x ) d x = [ 2 x + ln x ] 1 e \int_1^e \frac{x \cdot f(x) - 1}{x^2} \, dx = \int_1^e \left(2 + \frac{1}{x}\right) dx = \left[ 2x + \ln x \right]_1^e ∫ 1 e x 2 x ⋅ f ( x ) − 1 d x = ∫ 1 e ( 2 + x 1 ) d x = [ 2 x + ln x ] 1 e
= ( 2 e + ln e ) − ( 2 ⋅ 1 + ln 1 ) = ( 2 e + 1 ) − ( 2 + 0 ) = 2 e − 1 = (2e + \ln e) - (2 \cdot 1 + \ln 1) = (2e + 1) - (2 + 0) = 2e - 1 = ( 2 e + ln e ) − ( 2 ⋅ 1 + ln 1 ) = ( 2 e + 1 ) − ( 2 + 0 ) = 2 e − 1
(3p)
Rezolvare Subpunctul b):
O funcție F F F este o primitivă a funcției f f f pe ( 0 , + ∞ ) (0, +\infty) ( 0 , + ∞ ) dacă F F F este derivabilă pe ( 0 , + ∞ ) (0, +\infty) ( 0 , + ∞ ) și F ′ ( x ) = f ( x ) F'(x) = f(x) F ′ ( x ) = f ( x ) pentru orice x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) .
Funcția F F F este derivabilă pe ( 0 , + ∞ ) (0, +\infty) ( 0 , + ∞ ) ca sumă de funcții elementare derivabile (funcția logaritm natural și funcții polinomiale).
(2p)
Calculăm derivata funcției F F F :
F ′ ( x ) = ( ln x + x 2 + x + 2026 ) ′ = ( ln x ) ′ + ( x 2 ) ′ + ( x ) ′ + ( 2026 ) ′ F'(x) = (\ln x + x^2 + x + 2026)' = (\ln x)' + (x^2)' + (x)' + (2026)' F ′ ( x ) = ( ln x + x 2 + x + 2026 ) ′ = ( ln x ) ′ + ( x 2 ) ′ + ( x ) ′ + ( 2026 ) ′
= 1 x + 2 x + 1 + 0 = 1 x + 2 x + 1 = f ( x ) = \frac{1}{x} + 2x + 1 + 0 = \frac{1}{x} + 2x + 1 = f(x) = x 1 + 2 x + 1 + 0 = x 1 + 2 x + 1 = f ( x )
pentru orice x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) .
Rezultă că funcția F F F este o primitivă a funcției f f f .
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Pentru orice x ∈ [ 1 , e ] x \in [1, e] x ∈ [ 1 , e ] , avem x > 0 ⟹ f ( x ) = 1 x + 2 x + 1 > 0 x > 0 \implies f(x) = \frac{1}{x} + 2x + 1 > 0 x > 0 ⟹ f ( x ) = x 1 + 2 x + 1 > 0 și ln x ≥ 0 \ln x \ge 0 ln x ≥ 0 , prin urmare funcția g ( x ) = f ( x ) ln x ≥ 0 g(x) = f(x) \ln x \ge 0 g ( x ) = f ( x ) ln x ≥ 0 , deci ∣ g ( x ) ∣ = g ( x ) |g(x)| = g(x) ∣ g ( x ) ∣ = g ( x ) .
Aria suprafeței plane cerute este:
A = ∫ 1 e g ( x ) d x = ∫ 1 e f ( x ) ln x d x = ∫ 1 e ( 1 x + 2 x + 1 ) ln x d x \mathcal{A} = \int_1^e g(x) \, dx = \int_1^e f(x) \ln x \, dx = \int_1^e \left(\frac{1}{x} + 2x + 1\right) \ln x \, dx A = ∫ 1 e g ( x ) d x = ∫ 1 e f ( x ) ln x d x = ∫ 1 e ( x 1 + 2 x + 1 ) ln x d x
Descompunem integrala în două componente:
A = ∫ 1 e ( 2 x + 1 ) ln x d x + ∫ 1 e ln x x d x = I 1 + I 2 \mathcal{A} = \int_1^e (2x + 1)\ln x \, dx + \int_1^e \frac{\ln x}{x} \, dx = I_1 + I_2 A = ∫ 1 e ( 2 x + 1 ) ln x d x + ∫ 1 e x ln x d x = I 1 + I 2
(2p)
Calculăm prima integrală, I 1 = ∫ 1 e ( 2 x + 1 ) ln x d x I_1 = \int_1^e (2x + 1)\ln x \, dx I 1 = ∫ 1 e ( 2 x + 1 ) ln x d x , prin metoda integrării prin părți:
Fie u ( x ) = ln x ⟹ u ′ ( x ) = 1 x u(x) = \ln x \implies u'(x) = \frac{1}{x} u ( x ) = ln x ⟹ u ′ ( x ) = x 1 și v ′ ( x ) = 2 x + 1 ⟹ v ( x ) = x 2 + x v'(x) = 2x + 1 \implies v(x) = x^2 + x v ′ ( x ) = 2 x + 1 ⟹ v ( x ) = x 2 + x .
I 1 = [ ( x 2 + x ) ln x ] 1 e − ∫ 1 e ( x 2 + x ) ⋅ 1 x d x I_1 = \left[ (x^2 + x)\ln x \right]_1^e - \int_1^e (x^2 + x) \cdot \frac{1}{x} \, dx I 1 = [ ( x 2 + x ) ln x ] 1 e − ∫ 1 e ( x 2 + x ) ⋅ x 1 d x
= ( ( e 2 + e ) ln e − ( 1 2 + 1 ) ln 1 ) − ∫ 1 e ( x + 1 ) d x = \left((e^2 + e)\ln e - (1^2 + 1)\ln 1\right) - \int_1^e (x + 1) \, dx = ( ( e 2 + e ) ln e − ( 1 2 + 1 ) ln 1 ) − ∫ 1 e ( x + 1 ) d x
= ( e 2 + e ) ⋅ 1 − 0 − [ x 2 2 + x ] 1 e = (e^2 + e) \cdot 1 - 0 - \left[ \frac{x^2}{2} + x \right]_1^e = ( e 2 + e ) ⋅ 1 − 0 − [ 2 x 2 + x ] 1 e
= e 2 + e − ( ( e 2 2 + e ) − ( 1 2 + 1 ) ) = e 2 + e − e 2 2 − e + 3 2 = e 2 + 3 2 = e^2 + e - \left( \left(\frac{e^2}{2} + e\right) - \left(\frac{1}{2} + 1\right) \right) = e^2 + e - \frac{e^2}{2} - e + \frac{3}{2} = \frac{e^2 + 3}{2} = e 2 + e − ( ( 2 e 2 + e ) − ( 2 1 + 1 ) ) = e 2 + e − 2 e 2 − e + 2 3 = 2 e 2 + 3
Calculăm a doua integrală, I 2 = ∫ 1 e ln x x d x I_2 = \int_1^e \frac{\ln x}{x} \, dx I 2 = ∫ 1 e x l n x d x , prin schimbarea de variabilă t = ln x ⟹ d t = 1 x d x t = \ln x \implies dt = \frac{1}{x} \, dx t = ln x ⟹ d t = x 1 d x :
Pentru x = 1 ⟹ t = 0 x = 1 \implies t = 0 x = 1 ⟹ t = 0 , iar pentru x = e ⟹ t = 1 x = e \implies t = 1 x = e ⟹ t = 1 .
I 2 = ∫ 0 1 t d t = [ t 2 2 ] 0 1 = 1 2 − 0 = 1 2 I_2 = \int_0^1 t \, dt = \left[ \frac{t^2}{2} \right]_0^1 = \frac{1}{2} - 0 = \frac{1}{2} I 2 = ∫ 0 1 t d t = [ 2 t 2 ] 0 1 = 2 1 − 0 = 2 1
Adunăm valorile obținute pentru a determina aria totală:
A = I 1 + I 2 = e 2 + 3 2 + 1 2 = e 2 + 4 2 \mathcal{A} = I_1 + I_2 = \frac{e^2 + 3}{2} + \frac{1}{2} = \frac{e^2 + 4}{2} A = I 1 + I 2 = 2 e 2 + 3 + 2 1 = 2 e 2 + 4
(3p)