BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2026Simulare Județeană Sibiu

Bacalaureat 2026 — Matematică Tehnologic — Simulare Județeană Sibiu

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că media aritmetică a numerelor a=log⁡550−log⁡52a = \log_5 50 - \log_5 2 și b=51+52b = 5^1 + 5^2 este egală cu 1616. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea diferenței de logaritmi cu aceeași bază, log⁡cx−log⁡cy=log⁡cxy\log_c x - \log_c y = \log_c \frac{x}{y}, pentru a calcula numărul aa:
a=log⁡550−log⁡52=log⁡5502=log⁡525=log⁡5(52)=2a = \log_5 50 - \log_5 2 = \log_5 \frac{50}{2} = \log_5 25 = \log_5 (5^2) = 2
  • Calculăm numărul bb:
b=51+52=5+25=30b = 5^1 + 5^2 = 5 + 25 = 30

(2p)

  • Calculăm media aritmetică a celor două numere, ma=a+b2m_a = \frac{a + b}{2}:
ma=2+302=322=16m_a = \frac{2 + 30}{2} = \frac{32}{2} = 16

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ax+1f(x) = ax + 1. Determinați numărul natural aa pentru care f(a+1)−f(a)=f(0)+2026f(a + 1) - f(a) = f(0) + 2026. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției ff în punctele a+1a + 1, aa și 00:
f(a+1)=a(a+1)+1=a2+a+1f(a + 1) = a(a + 1) + 1 = a^2 + a + 1 f(a)=a⋅a+1=a2+1f(a) = a \cdot a + 1 = a^2 + 1 f(0)=a⋅0+1=1f(0) = a \cdot 0 + 1 = 1
  • Înlocuim expresiile obținute în egalitatea din enunț f(a+1)−f(a)=f(0)+2026f(a + 1) - f(a) = f(0) + 2026:
(a2+a+1)−(a2+1)=1+2026(a^2 + a + 1) - (a^2 + 1) = 1 + 2026 a2+a+1−a2−1=2027  ⟺  a=2027a^2 + a + 1 - a^2 - 1 = 2027 \iff a = 2027

(3p)

  • Verificăm condiția ca aa să fie număr natural: 2027∈N2027 \in \mathbb{N}, prin urmare valoarea convine.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4x+1−5⋅2x+1=04^{x+1} - 5 \cdot 2^x + 1 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietățile puterilor pentru a rescrie primul termen: 4x+1=41⋅4x=4⋅(22)x=4⋅(2x)24^{x+1} = 4^1 \cdot 4^x = 4 \cdot (2^2)^x = 4 \cdot (2^x)^2. Ecuația se scrie:
4⋅(2x)2−5⋅2x+1=04 \cdot (2^x)^2 - 5 \cdot 2^x + 1 = 0
  • Notăm t=2xt = 2^x, unde t>0t > 0. Obținem ecuația de gradul al doilea:
4t2−5t+1=04t^2 - 5t + 1 = 0
  • Calculăm discriminantul Δ\Delta:
Δ=(−5)2−4⋅4⋅1=25−16=9\Delta = (-5)^2 - 4 \cdot 4 \cdot 1 = 25 - 16 = 9

(2p)

  • Determinăm rădăcinile t1,t2t_1, t_2:
t1=5−92⋅4=5−38=28=14>0t_1 = \frac{5 - \sqrt{9}}{2 \cdot 4} = \frac{5 - 3}{8} = \frac{2}{8} = \frac{1}{4} > 0 t2=5+92⋅4=5+38=88=1>0t_2 = \frac{5 + \sqrt{9}}{2 \cdot 4} = \frac{5 + 3}{8} = \frac{8}{8} = 1 > 0
  • Revenim la necunoscuta xx:
    1. 2x=14  ⟺  2x=2−2  ⟹  x=−22^x = \frac{1}{4} \iff 2^x = 2^{-2} \implies x = -2
    2. 2x=1  ⟺  2x=20  ⟹  x=02^x = 1 \iff 2^x = 2^0 \implies x = 0

Ambele soluții sunt convenabile, deci x∈{−2,0}x \in \{-2, 0\}.

(3p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea {A20261,C20262,P3}\{A_{2026}^1, C_{2026}^2, P_3\}, acesta să fie divizibil cu 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm fiecare element al mulțimii:

    1. A20261=2026A_{2026}^1 = 2026. Suma cifrelor este 2+0+2+6=102 + 0 + 2 + 6 = 10, care nu este divizibilă cu 3, deci 20262026 nu este divizibil cu 3.
    2. C20262=2026⋅20252=1013⋅2025C_{2026}^2 = \frac{2026 \cdot 2025}{2} = 1013 \cdot 2025. Numărul 20252025 are suma cifrelor 2+0+2+5=92 + 0 + 2 + 5 = 9, care este divizibilă cu 3, prin urmare C20262C_{2026}^2 este divizibil cu 3.
    3. P3=3!=1⋅2⋅3=6P_3 = 3! = 1 \cdot 2 \cdot 3 = 6, care este divizibil cu 3.
  • Numărul cazurilor posibile este numărul total de elemente din mulțime:

nposibile=card{A20261,C20262,P3}=3n_{\text{posibile}} = \text{card}\{A_{2026}^1, C_{2026}^2, P_3\} = 3
  • Numerele divizibile cu 3 sunt C20262C_{2026}^2 și P3P_3, deci numărul cazurilor favorabile este:
nfavorabile=2n_{\text{favorabile}} = 2

(3p)

  • Aplicăm formula clasică a probabilității:
P=nfavorabilenposibile=23P = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{2}{3}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,3)A(0, 3), B(1,−1)B(1, -1) și C(−3,−2)C(-3, -2). Arătați că unghiul BACBAC are măsura egală cu 45∘45^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimile laturilor triunghiului ABCABC prin formula distanței dintre două puncte:
AB=(1−0)2+(−1−3)2=12+(−4)2=1+16=17AB = \sqrt{(1 - 0)^2 + (-1 - 3)^2} = \sqrt{1^2 + (-4)^2} = \sqrt{1 + 16} = \sqrt{17} BC=(−3−1)2+(−2−(−1))2=(−4)2+(−1)2=16+1=17BC = \sqrt{(-3 - 1)^2 + (-2 - (-1))^2} = \sqrt{(-4)^2 + (-1)^2} = \sqrt{16 + 1} = \sqrt{17} AC=(−3−0)2+(−2−3)2=(−3)2+(−5)2=9+25=34AC = \sqrt{(-3 - 0)^2 + (-2 - 3)^2} = \sqrt{(-3)^2 + (-5)^2} = \sqrt{9 + 25} = \sqrt{34}

(2p)

  • Verificăm relația lui Pitagora pentru cele trei laturi:
AB2+BC2=(17)2+(17)2=17+17=34AB^2 + BC^2 = (\sqrt{17})^2 + (\sqrt{17})^2 = 17 + 17 = 34 AC2=(34)2=34AC^2 = (\sqrt{34})^2 = 34
  • Deoarece AB2+BC2=AC2AB^2 + BC^2 = AC^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB, având ipotenuza ACAC.
  • Cum AB=BC=17AB = BC = \sqrt{17}, triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel.
  • Într-un triunghi dreptunghic isoscel, unghiurile ascuțite au măsura de 45∘45^\circ:
m(∢BAC)=m(∢BCA)=180∘−90∘2=45∘m(\sphericalangle BAC) = m(\sphericalangle BCA) = \frac{180^\circ - 90^\circ}{2} = 45^\circ

(3p)


6. Arătați că (sin⁡x+cos⁡x)2−sin⁡2x=1(\sin x + \cos x)^2 - \sin 2x = 1, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula trigonometrică a sinusului unghiului dublu:
sin⁡2x=2sin⁡xcos⁡x\sin 2x = 2\sin x \cos x

(2p)

  • Dezvoltăm pătratul binomului (sin⁡x+cos⁡x)2(\sin x + \cos x)^2:
(sin⁡x+cos⁡x)2=sin⁡2x+2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x(\sin x + \cos x)^2 = \sin^2 x + 2\sin x \cos x + \cos^2 x
  • Înlocuim în expresia dată și grupăm termenii:
(sin⁡x+cos⁡x)2−sin⁡2x=sin⁡2x+2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x−2sin⁡xcos⁡x=sin⁡2x+cos⁡2x(\sin x + \cos x)^2 - \sin 2x = \sin^2 x + 2\sin x \cos x + \cos^2 x - 2\sin x \cos x = \sin^2 x + \cos^2 x
  • Conform formulei fundamentale a trigonometriei, sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1, prin urmare:
(sin⁡x+cos⁡x)2−sin⁡2x=1(\sin x + \cos x)^2 - \sin 2x = 1

pentru orice număr real xx.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele X(a)=(1a−13a)X(a) = \begin{pmatrix} 1 & a - 1 \\ 3 & a \end{pmatrix} și B=(1112)B = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(X(0))=3\det(X(0)) = 3. (5p)

b) Determinați numărul real a>2a > 2 astfel încât det⁡(X(a)⋅X(a−1))=0\det(X(a) \cdot X(a - 1)) = 0. (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care X(a)⋅B=B⋅X(a)X(a) \cdot B = B \cdot X(a). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=0a = 0 în formula matricei X(a)X(a):
X(0)=(10−130)=(1−130)X(0) = \begin{pmatrix} 1 & 0 - 1 \\ 3 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 0 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul de ordinul 2:
det⁡(X(0))=∣1−130∣=1⋅0−(−1)⋅3=0−(−3)=3\det(X(0)) = \begin{vmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 0 \end{vmatrix} = 1 \cdot 0 - (-1) \cdot 3 = 0 - (-3) = 3

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Folosim proprietatea determinantului produsului a două matrice pătratice: det⁡(A⋅B)=det⁡(A)⋅det⁡(B)\det(A \cdot B) = \det(A) \cdot \det(B). Astfel, ecuația devine:
det⁡(X(a)⋅X(a−1))=det⁡(X(a))⋅det⁡(X(a−1))=0\det(X(a) \cdot X(a - 1)) = \det(X(a)) \cdot \det(X(a - 1)) = 0

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei X(a)X(a):
det⁡(X(a))=∣1a−13a∣=1⋅a−3(a−1)=a−3a+3=3−2a\det(X(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a - 1 \\ 3 & a \end{vmatrix} = 1 \cdot a - 3(a - 1) = a - 3a + 3 = 3 - 2a
  • Înlocuind aa cu a−1a - 1, obținem determinantul matricei X(a−1)X(a - 1):
det⁡(X(a−1))=3−2(a−1)=3−2a+2=5−2a\det(X(a - 1)) = 3 - 2(a - 1) = 3 - 2a + 2 = 5 - 2a
  • Ecuația se rescrie:
(3−2a)(5−2a)=0(3 - 2a)(5 - 2a) = 0

Avem două soluții posibile:

  1. 3−2a=0  ⟺  2a=3  ⟺  a=323 - 2a = 0 \iff 2a = 3 \iff a = \frac{3}{2}. Deoarece ipoteza cere a>2a > 2, iar 32=1,5≤2\frac{3}{2} = 1{,}5 \le 2, această soluție nu convine.
  2. 5−2a=0  ⟺  2a=5  ⟺  a=525 - 2a = 0 \iff 2a = 5 \iff a = \frac{5}{2}. Deoarece 52=2,5>2\frac{5}{2} = 2{,}5 > 2, această soluție convine.

Așadar, valoarea căutată este a=52a = \frac{5}{2}.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm produsul X(a)⋅BX(a) \cdot B:
X(a)⋅B=(1a−13a)(1112)=(1⋅1+(a−1)⋅11⋅1+(a−1)⋅23⋅1+a⋅13⋅1+a⋅2)=(a2a−1a+32a+3)X(a) \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & a - 1 \\ 3 & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + (a - 1) \cdot 1 & 1 \cdot 1 + (a - 1) \cdot 2 \\ 3 \cdot 1 + a \cdot 1 & 3 \cdot 1 + a \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & 2a - 1 \\ a + 3 & 2a + 3 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul B⋅X(a)B \cdot X(a):
B⋅X(a)=(1112)(1a−13a)=(1⋅1+1⋅31⋅(a−1)+1⋅a1⋅1+2⋅31⋅(a−1)+2⋅a)=(42a−173a−1)B \cdot X(a) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & a - 1 \\ 3 & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 1 \cdot 3 & 1 \cdot (a - 1) + 1 \cdot a \\ 1 \cdot 1 + 2 \cdot 3 & 1 \cdot (a - 1) + 2 \cdot a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 2a - 1 \\ 7 & 3a - 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm cele două matrice X(a)⋅B=B⋅X(a)X(a) \cdot B = B \cdot X(a):
(a2a−1a+32a+3)=(42a−173a−1)\begin{pmatrix} a & 2a - 1 \\ a + 3 & 2a + 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 2a - 1 \\ 7 & 3a - 1 \end{pmatrix}

Două matrice sunt egale dacă și numai dacă elementele corespondente sunt egale:

{a=42a−1=2a−1a+3=7  ⟹  a=42a+3=3a−1  ⟹  3a−2a=3+1  ⟹  a=4\begin{cases} a = 4 \\ 2a - 1 = 2a - 1 \\ a + 3 = 7 \implies a = 4 \\ 2a + 3 = 3a - 1 \implies 3a - 2a = 3 + 1 \implies a = 4 \end{cases}

Toate egalitățile sunt verificate simultan pentru a=4a = 4.

(2p)


2. Se consideră polinoamele f=X2026−X+5f = X^{2026} - X + 5 și g=X2026−X3g = X^{2026} - X^3.

a) Arătați că restul împărțirii polinomului ff la X−2X - 2 este un număr impar. (5p)

b) Determinați câtul împărțirii polinomului f−gf - g la X+2X + 2. (5p)

c) Dacă x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 sunt rădăcinile polinomului f−gf - g, arătați că x12+x22+x32<π−1x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 < \pi - 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Conform teoremei împărțirii cu rest (sau a teoremei lui Bézout), restul împărțirii unui polinom ff la binomul X−2X - 2 este egal cu valoarea numerică a polinomului în punctul 22, adică R=f(2)R = f(2):
f(2)=22026−2+5=22026+3f(2) = 2^{2026} - 2 + 5 = 2^{2026} + 3

(3p)

  • Numărul 22026=2⋅220252^{2026} = 2 \cdot 2^{2025} este un număr par (multiplu al lui 2).
  • Numărul 33 este impar.
  • Suma dintre un număr par și un număr impar este întotdeauna un număr impar:
f(2)=par+impar=imparf(2) = \text{par} + \text{impar} = \text{impar}

Prin urmare, restul împărțirii polinomului ff la X−2X - 2 este un număr impar.

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm diferența polinoamelor f−gf - g:
f−g=(X2026−X+5)−(X2026−X3)=X2026−X+5−X2026+X3=X3−X+5f - g = (X^{2026} - X + 5) - (X^{2026} - X^3) = X^{2026} - X + 5 - X^{2026} + X^3 = X^3 - X + 5

(2p)

  • Pentru a afla câtul împărțirii polinomului X3+0⋅X2−X+5X^3 + 0 \cdot X^2 - X + 5 la binomul X+2=X−(−2)X + 2 = X - (-2), utilizăm schema lui Horner cu rădăcina α=−2\alpha = -2:
CoeficiențiX3X^3X2X^2XXTermen liber
1100−1-155
α=−2\alpha = -2110+(−2)⋅1=−20 + (-2) \cdot 1 = -2−1+(−2)⋅(−2)=3-1 + (-2) \cdot (-2) = 35+(−2)⋅3=−15 + (-2) \cdot 3 = -1
  • Coeficienții câtului sunt 11, −2-2 și 33, iar restul împărțirii este −1-1. Așadar, câtul împărțirii este:
q=X2−2X+3q = X^2 - 2X + 3

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Polinomul f−gf - g este X3+0⋅X2−X+5X^3 + 0 \cdot X^2 - X + 5, iar x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 sunt rădăcinile sale complexe. Scriem relațiile lui Viète:
S1=x1+x2+x3=−01=0S_1 = x_1 + x_2 + x_3 = -\frac{0}{1} = 0 S2=x1x2+x1x3+x2x3=−11=−1S_2 = x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3 = \frac{-1}{1} = -1

(2p)

  • Calculăm suma pătratelor celor trei rădăcini:
x12+x22+x32=(x1+x2+x3)2−2(x1x2+x1x3+x2x3)=S12−2S2=02−2(−1)=2x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (x_1 + x_2 + x_3)^2 - 2(x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3) = S_1^2 - 2S_2 = 0^2 - 2(-1) = 2
  • Știm că valoarea numărului irațional π\pi satisface π>3,14\pi > 3{,}14. Rezultă:
π−1>3,14−1=2,14>2\pi - 1 > 3{,}14 - 1 = 2{,}14 > 2
  • Deoarece 2<π−12 < \pi - 1, obținem inegalitatea cerută:
x12+x22+x32<π−1x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 < \pi - 1

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2x2+4f(x) = \frac{x^2 - 2}{x^2 + 4}.

a) Arătați că f′(x)=12x(x2+4)2f'(x) = \frac{12x}{(x^2 + 4)^2}, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați coordonatele punctului de extrem al graficului funcției ff și precizați natura acestuia. (5p)

c) Demonstrați că −12≤f(x)≤−15-\frac{1}{2} \le f(x) \le -\frac{1}{5}, pentru orice x∈[−1,0]x \in [-1, 0]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R} ca raport de funcții derivabile cu numitorul nenul (x2+4≥4>0x^2 + 4 \ge 4 > 0). Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u' v - u v'}{v^2}:
f′(x)=(x2−2)′(x2+4)−(x2−2)(x2+4)′(x2+4)2f'(x) = \frac{(x^2 - 2)' (x^2 + 4) - (x^2 - 2)(x^2 + 4)'}{(x^2 + 4)^2}

(2p)

  • Calculăm derivatele numărătorului și numitorului: (x2−2)′=2x(x^2 - 2)' = 2x și (x2+4)′=2x(x^2 + 4)' = 2x:
f′(x)=2x(x2+4)−2x(x2−2)(x2+4)2=2x(x2+4−x2+2)(x2+4)2=2x⋅6(x2+4)2=12x(x2+4)2f'(x) = \frac{2x(x^2 + 4) - 2x(x^2 - 2)}{(x^2 + 4)^2} = \frac{2x(x^2 + 4 - x^2 + 2)}{(x^2 + 4)^2} = \frac{2x \cdot 6}{(x^2 + 4)^2} = \frac{12x}{(x^2 + 4)^2}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Punctele critice se obțin rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
12x(x2+4)2=0  ⟺  12x=0  ⟺  x=0\frac{12x}{(x^2 + 4)^2} = 0 \iff 12x = 0 \iff x = 0
  • Numitorul (x2+4)2(x^2 + 4)^2 este strict pozitiv pe R\mathbb{R}, așadar semnul derivatei este dat de semnul numărătorului 12x12x:
    • Pentru x∈(−∞,0)x \in (-\infty, 0), f′(x)<0f'(x) < 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe (−∞,0](-\infty, 0].
    • Pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), f′(x)>0f'(x) > 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe [0,+∞)[0, +\infty).

(2p)

  • Deoarece derivata își schimbă semnul din negativ în pozitiv în x=0x = 0, punctul x=0x = 0 este punct de minim global al funcției.
  • Calculăm valoarea funcției în acest punct:
f(0)=02−202+4=−24=−12f(0) = \frac{0^2 - 2}{0^2 + 4} = -\frac{2}{4} = -\frac{1}{2}

Prin urmare, coordonatele punctului de extrem sunt M(0,−12)M\left(0, -\frac{1}{2}\right), iar natura acestuia este punct de minim.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Intervalul [−1,0][-1, 0] este inclus în (−∞,0](-\infty, 0], interval pe care funcția ff este strict descrescătoare.
  • Prin proprietatea funcțiilor strict descrescătoare, ordinea valorilor este inversă ordinii argumentelor:
−1≤x≤0  ⟹  f(0)≤f(x)≤f(−1)-1 \le x \le 0 \implies f(0) \le f(x) \le f(-1)

(3p)

  • Calculăm valorile funcției în capetele intervalului:
f(0)=−12f(0) = -\frac{1}{2} f(−1)=(−1)2−2(−1)2+4=1−21+4=−15f(-1) = \frac{(-1)^2 - 2}{(-1)^2 + 4} = \frac{1 - 2}{1 + 4} = -\frac{1}{5}
  • Înlocuind aceste valori în inegalitate, deducem:
−12≤f(x)≤−15-\frac{1}{2} \le f(x) \le -\frac{1}{5}

pentru orice x∈[−1,0]x \in [-1, 0].

(2p)


2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=1x+2x+1f(x) = \frac{1}{x} + 2x + 1.

a) Arătați că ∫1ex⋅f(x)−1x2 dx=2e−1\int_1^e \frac{x \cdot f(x) - 1}{x^2} \, dx = 2e - 1. (5p)

b) Arătați că funcția F:(0,+∞)→RF: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, F(x)=ln⁡x+x2+x+2026F(x) = \ln x + x^2 + x + 2026 este o primitivă a funcției ff. (5p)

c) Calculați aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției g:(0,+∞)→Rg: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=f(x)⋅ln⁡xg(x) = f(x) \cdot \ln x, axa OxOx și dreptele de ecuații x=1x = 1 și x=ex = e. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm expresia numărătorului funcției de sub integrală:
x⋅f(x)=x(1x+2x+1)=1+2x2+x=2x2+x+1x \cdot f(x) = x \left(\frac{1}{x} + 2x + 1\right) = 1 + 2x^2 + x = 2x^2 + x + 1 x⋅f(x)−1=(2x2+x+1)−1=2x2+xx \cdot f(x) - 1 = (2x^2 + x + 1) - 1 = 2x^2 + x
  • Simplificăm raportul pentru orice x∈[1,e]x \in [1, e]:
x⋅f(x)−1x2=2x2+xx2=2x2x2+xx2=2+1x\frac{x \cdot f(x) - 1}{x^2} = \frac{2x^2 + x}{x^2} = \frac{2x^2}{x^2} + \frac{x}{x^2} = 2 + \frac{1}{x}

(2p)

  • Calculăm integrala definită:
∫1ex⋅f(x)−1x2 dx=∫1e(2+1x)dx=[2x+ln⁡x]1e\int_1^e \frac{x \cdot f(x) - 1}{x^2} \, dx = \int_1^e \left(2 + \frac{1}{x}\right) dx = \left[ 2x + \ln x \right]_1^e =(2e+ln⁡e)−(2⋅1+ln⁡1)=(2e+1)−(2+0)=2e−1= (2e + \ln e) - (2 \cdot 1 + \ln 1) = (2e + 1) - (2 + 0) = 2e - 1

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • O funcție FF este o primitivă a funcției ff pe (0,+∞)(0, +\infty) dacă FF este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) și F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).
  • Funcția FF este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) ca sumă de funcții elementare derivabile (funcția logaritm natural și funcții polinomiale).

(2p)

  • Calculăm derivata funcției FF:
F′(x)=(ln⁡x+x2+x+2026)′=(ln⁡x)′+(x2)′+(x)′+(2026)′F'(x) = (\ln x + x^2 + x + 2026)' = (\ln x)' + (x^2)' + (x)' + (2026)' =1x+2x+1+0=1x+2x+1=f(x)= \frac{1}{x} + 2x + 1 + 0 = \frac{1}{x} + 2x + 1 = f(x)

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). Rezultă că funcția FF este o primitivă a funcției ff.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru orice x∈[1,e]x \in [1, e], avem x>0  ⟹  f(x)=1x+2x+1>0x > 0 \implies f(x) = \frac{1}{x} + 2x + 1 > 0 și ln⁡x≥0\ln x \ge 0, prin urmare funcția g(x)=f(x)ln⁡x≥0g(x) = f(x) \ln x \ge 0, deci ∣g(x)∣=g(x)|g(x)| = g(x).
  • Aria suprafeței plane cerute este:
A=∫1eg(x) dx=∫1ef(x)ln⁡x dx=∫1e(1x+2x+1)ln⁡x dx\mathcal{A} = \int_1^e g(x) \, dx = \int_1^e f(x) \ln x \, dx = \int_1^e \left(\frac{1}{x} + 2x + 1\right) \ln x \, dx
  • Descompunem integrala în două componente:
A=∫1e(2x+1)ln⁡x dx+∫1eln⁡xx dx=I1+I2\mathcal{A} = \int_1^e (2x + 1)\ln x \, dx + \int_1^e \frac{\ln x}{x} \, dx = I_1 + I_2

(2p)

  • Calculăm prima integrală, I1=∫1e(2x+1)ln⁡x dxI_1 = \int_1^e (2x + 1)\ln x \, dx, prin metoda integrării prin părți: Fie u(x)=ln⁡x  ⟹  u′(x)=1xu(x) = \ln x \implies u'(x) = \frac{1}{x} și v′(x)=2x+1  ⟹  v(x)=x2+xv'(x) = 2x + 1 \implies v(x) = x^2 + x.
I1=[(x2+x)ln⁡x]1e−∫1e(x2+x)⋅1x dxI_1 = \left[ (x^2 + x)\ln x \right]_1^e - \int_1^e (x^2 + x) \cdot \frac{1}{x} \, dx =((e2+e)ln⁡e−(12+1)ln⁡1)−∫1e(x+1) dx= \left((e^2 + e)\ln e - (1^2 + 1)\ln 1\right) - \int_1^e (x + 1) \, dx =(e2+e)⋅1−0−[x22+x]1e= (e^2 + e) \cdot 1 - 0 - \left[ \frac{x^2}{2} + x \right]_1^e =e2+e−((e22+e)−(12+1))=e2+e−e22−e+32=e2+32= e^2 + e - \left( \left(\frac{e^2}{2} + e\right) - \left(\frac{1}{2} + 1\right) \right) = e^2 + e - \frac{e^2}{2} - e + \frac{3}{2} = \frac{e^2 + 3}{2}
  • Calculăm a doua integrală, I2=∫1eln⁡xx dxI_2 = \int_1^e \frac{\ln x}{x} \, dx, prin schimbarea de variabilă t=ln⁡x  ⟹  dt=1x dxt = \ln x \implies dt = \frac{1}{x} \, dx: Pentru x=1  ⟹  t=0x = 1 \implies t = 0, iar pentru x=e  ⟹  t=1x = e \implies t = 1.
I2=∫01t dt=[t22]01=12−0=12I_2 = \int_0^1 t \, dt = \left[ \frac{t^2}{2} \right]_0^1 = \frac{1}{2} - 0 = \frac{1}{2}
  • Adunăm valorile obținute pentru a determina aria totală:
A=I1+I2=e2+32+12=e2+42\mathcal{A} = I_1 + I_2 = \frac{e^2 + 3}{2} + \frac{1}{2} = \frac{e^2 + 4}{2}

(3p)