BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2026Simulare Județeană Bihor

Bacalaureat 2026 — Matematică Tehnologic — Simulare Județeană Bihor

Examenul Național de Bacalaureat 2026

Proba E. c) Matematică M_tehnologic

Simulare Județeană Bihor — Varianta 2

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calcul cu Fracții Ordinare — Ordinea Operațiilor (5p)

Arătați că:

23+4(43−12)=4\frac{2}{3} + 4\left(\frac{4}{3} - \frac{1}{2}\right) = 4
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul expresiei din paranteza rotundă:

    Aducem fracțiile la numitorul comun 66. Amplificăm prima fracție cu 22 și a doua fracție cu 33:

    43−12=4⋅2−1⋅36=8−36=56\frac{4}{3} - \frac{1}{2} = \frac{4 \cdot 2 - 1 \cdot 3}{6} = \frac{8 - 3}{6} = \frac{5}{6}
  2. Efectuarea înmulțirii:

    Înmulțim factorul 44 cu rezultatul parantezei:

    4⋅56=206=1034 \cdot \frac{5}{6} = \frac{20}{6} = \frac{10}{3}

    (3 puncte)

  3. Finalizarea calculului prin adunare:

    Adunăm primul termen la produsul obținut:

    23+103=2+103=123=4\frac{2}{3} + \frac{10}{3} = \frac{2 + 10}{3} = \frac{12}{3} = 4

    (2 puncte)


2. Funcție de Gradul I — Aflarea unui Punct din Imagine (5p)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−2x+3f(x) = -2x + 3. Determinați numărul real aa pentru care:

f(a)=1f(a) = 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea ecuației atașate:

    Înlocuim argumentul xx cu aa în legea funcției:

    f(a)=−2a+3f(a) = -2a + 3

    Impunem egalitatea cu valoarea 11:

    −2a+3=1-2a + 3 = 1

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației de gradul I:

    Trecem termenul liber în membrul drept:

    −2a=1−3  ⟺  −2a=−2-2a = 1 - 3 \iff -2a = -2

    Împărțim prin −2-2:

    a=−2−2=1∈Ra = \frac{-2}{-2} = 1 \in \mathbb{R}

    (2 puncte)


3. Ecuație Logaritmică Zecimală (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

lg⁡(x2−9x)=1\lg(x^2 - 9x) = 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiția de existență a logaritmului:

    Argumentul logaritmului zecimal trebuie să fie strict pozitiv:

    x2−9x>0  ⟺  x(x−9)>0  ⟺  x∈(−∞,0)∪(9,+∞)x^2 - 9x > 0 \iff x(x - 9) > 0 \iff x \in (-\infty, 0) \cup (9, +\infty)
  2. Trecerea la ecuația algebrică:

    Folosind definiția logaritmului în baza 1010 (lg⁡A=1  ⟺  A=101\lg A = 1 \iff A = 10^1):

    x2−9x=10  ⟺  x2−9x−10=0x^2 - 9x = 10 \iff x^2 - 9x - 10 = 0

    (2 puncte)

  3. Determinarea rădăcinilor:

    Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:

    Δ=(−9)2−4⋅1⋅(−10)=81+40=121=112\Delta = (-9)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-10) = 81 + 40 = 121 = 11^2

    Soluțiile sunt:

    x1=9−112=−22=−1x_1 = \frac{9 - 11}{2} = \frac{-2}{2} = -1 x2=9+112=202=10x_2 = \frac{9 + 11}{2} = \frac{20}{2} = 10

    (2 puncte)

  4. Verificarea condițiilor de existență:

    • Pentru x1=−1x_1 = -1: (−1)2−9(−1)=1+9=10>0(-1)^2 - 9(-1) = 1 + 9 = 10 > 0, deci −1∈(−∞,0)∪(9,+∞)-1 \in (-\infty, 0) \cup (9, +\infty) (convine).
    • Pentru x2=10x_2 = 10: 102−9(10)=100−90=10>010^2 - 9(10) = 100 - 90 = 10 > 0, deci 10∈(−∞,0)∪(9,+∞)10 \in (-\infty, 0) \cup (9, +\infty) (convine).

    Mulțimea soluțiilor reale este:

    S={−1,10}S = \{-1, 10\}

    (1 punct)


4. Calcul Procentual — Preț Inițial după Scumpire (5p)

După o scumpire cu 15%15\%, un produs costă 230230 de lei. Determinați prețul produsului înainte de scumpire.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Stabilirea relației matematice:

    Notăm cu xx prețul produsului înainte de scumpire (x>0x > 0). Scumpirea reprezintă 15% din x=15100x15\% \text{ din } x = \frac{15}{100}x. Prețul final după scumpire este:

    x+15100x=230  ⟺  (1+15100)x=230  ⟺  115100x=230x + \frac{15}{100}x = 230 \iff \left(1 + \frac{15}{100}\right)x = 230 \iff \frac{115}{100}x = 230

    (2 puncte)

  2. Aflarea prețului inițial:

    Izolăm necunoscuta xx:

    x=230⋅100115x = 230 \cdot \frac{100}{115}

    Observăm că 230=2⋅115230 = 2 \cdot 115, prin urmare:

    x=2⋅100=200 leix = 2 \cdot 100 = 200 \text{ lei}

    Prețul inițial al produsului a fost de 200200 de lei.

    (3 puncte)


5. Geometrie Analitică — Mijlocul unui Segment și Distanța la Origine (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele D(1,2)D(1, 2), E(7,6)E(7, 6) și MM mijlocul segmentului DEDE. Calculați lungimea segmentului OMOM.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea coordonatelor mijlocului MM:

    Folosim formulele coordonatelor mijlocului unui segment:

    xM=xD+xE2=1+72=82=4x_M = \frac{x_D + x_E}{2} = \frac{1 + 7}{2} = \frac{8}{2} = 4 yM=yD+yE2=2+62=82=4y_M = \frac{y_D + y_E}{2} = \frac{2 + 6}{2} = \frac{8}{2} = 4

    Așadar, punctul MM are coordonatele M(4,4)M(4, 4).

    (2 puncte)

  2. Calculul lungimii segmentului OMOM:

    Originea reperului este O(0,0)O(0, 0). Formula distanței este:

    OM=(xM−xO)2+(yM−yO)2=42+42OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{4^2 + 4^2} OM=16+16=32=42OM = \sqrt{16 + 16} = \sqrt{32} = 4\sqrt{2}

    (3 puncte)


6. Trigonometrie & Geometrie Plană — Înălțimea Triunghiului Dreptunghic (5p)

Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AC=6AC = 6 și AB=8AB = 8. Arătați că lungimea înălțimii din AA este 4,84,8.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aflarea ipotenuzei BCBC prin Teorema lui Pitagora:

    În triunghiul dreptunghic ABCABC cu catetele AB=8AB = 8 și AC=6AC = 6:

    BC2=AB2+AC2=82+62=64+36=100  ⟹  BC=100=10BC^2 = AB^2 + AC^2 = 8^2 + 6^2 = 64 + 36 = 100 \implies BC = \sqrt{100} = 10

    (2 puncte)

  2. Calculul lungimii înălțimii hAh_A:

    Lungimea înălțimii corespunzătoare ipotenuzei este raportul dintre produsul catetelor și ipotenuză:

    hA=AB⋅ACBCh_A = \frac{AB \cdot AC}{BC}

    Înlocuind valorile numerice:

    hA=8⋅610=4810=4,8h_A = \frac{8 \cdot 6}{10} = \frac{48}{10} = 4{,}8

    (3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice cu Parametru Real (15p)

Se consideră matricea:

A(a)=(1a−20a),unde a∈R.A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a - 2 \\ 0 & a \end{pmatrix}, \quad \text{unde } a \in \mathbb{R}.

a) Arătați că det⁡(A(3))=3\det(A(3)) = 3.
b) Arătați că 2A(3)−A(5)=A(1)2A(3) - A(5) = A(1).
c) Determinați numărul natural aa pentru care det⁡(A(a))≥2a2\det(A(a)) \ge 2a^2.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

a) Calculul determinantului det⁡(A(3))\det(A(3))

Pentru a=3a = 3, matricea este:

A(3)=(13−203)=(1103)A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 3 - 2 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 3 \end{pmatrix}

Determinantul de ordinul 22 se calculează prin diferența produselor de pe diagonale:

det⁡(A(3))=∣1103∣=1⋅3−1⋅0=3−0=3\det(A(3)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 3 \end{vmatrix} = 1 \cdot 3 - 1 \cdot 0 = 3 - 0 = 3

(3 puncte pentru scrierea matricei și aplicarea formulei determinantului, 2 puncte pentru calculul final)


b) Verificarea egalității 2A(3)−A(5)=A(1)2A(3) - A(5) = A(1)

  1. Calculăm matricele implicate:

    A(3)=(1103)  ⟹  2A(3)=2(1103)=(2206)A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} \implies 2A(3) = 2 \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 0 & 6 \end{pmatrix}

    Pentru a=5a = 5:

    A(5)=(15−205)=(1305)A(5) = \begin{pmatrix} 1 & 5 - 2 \\ 0 & 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 0 & 5 \end{pmatrix}
  2. Efectuăm scăderea matricelor din membrul stâng:

    2A(3)−A(5)=(2206)−(1305)=(2−12−30−06−5)=(1−101)2A(3) - A(5) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 0 & 6 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 0 & 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - 1 & 2 - 3 \\ 0 - 0 & 6 - 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  3. Calculăm membrul drept A(1)A(1): Pentru a=1a = 1:

    A(1)=(11−201)=(1−101)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 - 2 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

    Deoarece cele două matrice au aceleași elemente pe poziții corespondente, egalitatea este demonstrată:

    2A(3)−A(5)=A(1)2A(3) - A(5) = A(1)

    (2 puncte)


c) Rezolvarea inecuației det⁡(A(a))≥2a2\det(A(a)) \ge 2a^2 pentru a∈Na \in \mathbb{N}

  1. Calculul determinantului general det⁡(A(a))\det(A(a)):

    det⁡(A(a))=∣1a−20a∣=1⋅a−(a−2)⋅0=a\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a - 2 \\ 0 & a \end{vmatrix} = 1 \cdot a - (a - 2) \cdot 0 = a
  2. Formularea inecuației:

    a≥2a2  ⟺  2a2−a≤0a \ge 2a^2 \iff 2a^2 - a \le 0

    Factorizăm trinomul:

    a(2a−1)≤0a(2a - 1) \le 0

    (3 puncte)

  3. Determinarea soluțiilor pe mulțimea numerelor naturale: Rădăcinile ecuației a(2a−1)=0a(2a - 1) = 0 sunt a=0a = 0 și a=12a = \frac{1}{2}. Trinomul de gradul al doilea este negativ între rădăcini:

    a∈[0,12]a \in \left[0, \frac{1}{2}\right]

    Deoarece aa este număr natural (a∈Na \in \mathbb{N}):

    a∈[0,12]∩N  ⟹  a=0a \in \left[0, \frac{1}{2}\right] \cap \mathbb{N} \implies a = 0

    (2 puncte)


2. Lege de Compoziție pe Mulțimea Numerelor Reale (15p)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy+8x+8y+56x * y = xy + 8x + 8y + 56

a) Calculați 10∗(−8)10 * (-8).
b) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x∗2026=2026x * 2026 = 2026.
c) Determinați numerele naturale nn pentru care n∗(−n)≥20n * (-n) \ge 20.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

a) Calculul valorii 10∗(−8)10 * (-8)

Înlocuim x=10x = 10 și y=−8y = -8 în expresia legii de compoziție:

10∗(−8)=10⋅(−8)+8⋅10+8⋅(−8)+5610 * (-8) = 10 \cdot (-8) + 8 \cdot 10 + 8 \cdot (-8) + 56

Efectuăm calculele pas cu pas:

10∗(−8)=−80+80−64+5610 * (-8) = -80 + 80 - 64 + 56 10∗(−8)=0−8=−810 * (-8) = 0 - 8 = -8

(3 puncte pentru scrierea relației numerice, 2 puncte pentru calculul final)


b) Rezolvarea ecuației x∗2026=2026x * 2026 = 2026 în R\mathbb{R}

  1. Forma canonică a legii de compoziție:

    Factorizăm expresia legii prin gruparea termenilor:

    x∗y=x(y+8)+8(y+8)−64+56=(x+8)(y+8)−8x * y = x(y + 8) + 8(y + 8) - 64 + 56 = (x + 8)(y + 8) - 8
  2. Rezolvarea ecuației:

    Înlocuim în ecuație:

    (x+8)(2026+8)−8=2026(x + 8)(2026 + 8) - 8 = 2026 (x+8)(2034)=2026+8  ⟺  (x+8)(2034)=2034(x + 8)(2034) = 2026 + 8 \iff (x + 8)(2034) = 2034

    (2 puncte)

    Împărțim prin 2034≠02034 \neq 0:

    x+8=1  ⟺  x=1−8=−7∈Rx + 8 = 1 \iff x = 1 - 8 = -7 \in \mathbb{R}

    (3 puncte)


c) Aflarea numerelor naturale nn pentru care n∗(−n)≥20n * (-n) \ge 20

  1. Calculul expresiei n∗(−n)n * (-n):

    Înlocuim x=nx = n și y=−ny = -n:

    n∗(−n)=n(−n)+8n+8(−n)+56=−n2+8n−8n+56=−n2+56n * (-n) = n(-n) + 8n + 8(-n) + 56 = -n^2 + 8n - 8n + 56 = -n^2 + 56
  2. Rezolvarea inecuației:

    Impunem condiția:

    −n2+56≥20  ⟺  −n2≥20−56  ⟺  −n2≥−36-n^2 + 56 \ge 20 \iff -n^2 \ge 20 - 56 \iff -n^2 \ge -36

    Înmulțind cu −1-1 (se schimbă sensul inegalității):

    n2≤36  ⟺  −n2+36≥0n^2 \le 36 \iff -n^2 + 36 \ge 0

    (2 puncte)

  3. Determinarea mulțimii valorilor naturale:

    Rădăcinile ecuației n2=36n^2 = 36 sunt n=−6n = -6 și n=6n = 6. Astfel:

    n∈[−6,6]n \in [-6, 6]

    Cum nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}):

    n∈{0,1,2,3,4,5,6}n \in \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6\}

    (3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică — Calcul Diferențial (15p)

Se consideră funcția f:R∗→Rf: \mathbb{R}^* \to \mathbb{R}, f(x)=x−2x2f(x) = \frac{x-2}{x^2}.

a) Arătați că f′(x)=4−xx3f'(x) = \frac{4-x}{x^3}, pentru orice x∈R∗x \in \mathbb{R}^*.
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=2x = 2, situat pe graficul funcției ff.
c) Determinați intervalele de monotonie ale funcției ff.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

a) Calculul derivatei f′(x)f'(x)

Funcția ff este derivabilă pe domeniul de definiție R∗\mathbb{R}^* ca un raport de funcții derivabile. Folosim formula derivării câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:

f′(x)=(x−2)′⋅x2−(x−2)⋅(x2)′(x2)2f'(x) = \frac{(x - 2)' \cdot x^2 - (x - 2) \cdot (x^2)'}{(x^2)^2}

Calculăm derivatele factorilor: (x−2)′=1(x - 2)' = 1 și (x2)′=2x(x^2)' = 2x:

f′(x)=1⋅x2−(x−2)⋅2xx4=x2−(2x2−4x)x4=−x2+4xx4f'(x) = \frac{1 \cdot x^2 - (x - 2) \cdot 2x}{x^4} = \frac{x^2 - (2x^2 - 4x)}{x^4} = \frac{-x^2 + 4x}{x^4}

(2 puncte)

Dăm factor comun pe xx la numărător și simplificăm cu numitorul:

f′(x)=x(4−x)x4=4−xx3,pentru orice x∈R∗f'(x) = \frac{x(4 - x)}{x^4} = \frac{4 - x}{x^3}, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}^*

(3 puncte)


b) Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul de abscisă x0=2x_0 = 2

  1. Formula ecuației tangentei:

    y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0)
  2. Calculul coordonatelor și pantei:

    • Valoarea funcției în x0=2x_0 = 2: f(2)=2−222=04=0f(2) = \frac{2 - 2}{2^2} = \frac{0}{4} = 0
    • Panta tangentei (valoarea derivatei în x0=2x_0 = 2): f′(2)=4−223=28=14f'(2) = \frac{4 - 2}{2^3} = \frac{2}{8} = \frac{1}{4}

    (2 puncte)

  3. Scrierea ecuației tangentei:

    y−0=14(x−2)  ⟺  4y=x−2  ⟺  x−4y−2=0y - 0 = \frac{1}{4}(x - 2) \iff 4y = x - 2 \iff x - 4y - 2 = 0

    (3 puncte)


c) Determinarea intervalelor de monotonie

  1. Aflarea punctelor critice:

    Rezolvăm ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:

    4−xx3=0  ⟺  4−x=0  ⟺  x=4\frac{4 - x}{x^3} = 0 \iff 4 - x = 0 \iff x = 4
  2. Studiul semnului derivatei f′(x)=4−xx3f'(x) = \frac{4-x}{x^3} pe R∗\mathbb{R}^*:

    Semnul derivatei depinde de semnele numărătorului 4−x4 - x și ale numitorului x3x^3:

    • Pentru x∈(−∞,0)x \in (-\infty, 0): Numărătorul 4−x>04 - x > 0 și numitorul x3<0x^3 < 0, deci f′(x)<0f'(x) < 0.
    • Pentru x∈(0,4)x \in (0, 4): Numărătorul 4−x>04 - x > 0 și numitorul x3>0x^3 > 0, deci f′(x)>0f'(x) > 0.
    • Pentru x=4x = 4: f′(4)=0f'(4) = 0, iar f(4)=4−242=216=18f(4) = \frac{4 - 2}{4^2} = \frac{2}{16} = \frac{1}{8}.
    • Pentru x∈(4,+∞)x \in (4, +\infty): Numărătorul 4−x<04 - x < 0 și numitorul x3>0x^3 > 0, deci f′(x)<0f'(x) < 0.

    (3 puncte)

  3. Tabelul de variație și concluzii:

    x−∞04+∞4−x++++0−−x3−−0++++f′(x)−−∣+0−−f(x)↘↘∣↗18↘↘\begin{array}{c|ccccccc} x & -\infty & & 0 & & 4 & & +\infty \\ \hline 4 - x & + & + & + & + & 0 & - & - \\ x^3 & - & - & 0 & + & + & + & + \\ \hline f'(x) & - & - & \mid & + & 0 & - & - \\ \hline f(x) & \searrow & \searrow & \mid & \nearrow & \frac{1}{8} & \searrow & \searrow \end{array}
    • Pe intervalul (−∞,0)(-\infty, 0), funcția ff este strict descrescătoare.
    • Pe intervalul (0,4](0, 4], funcția ff este strict crescătoare.
    • Pe intervalul [4,+∞)[4, +\infty), funcția ff este strict descrescătoare.

    (2 puncte)


2. Analiză Matematică — Calcul Integral (15p)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x2+2x+2f(x) = 2x^2 + 2x + 2.

a) Arătați că ∫12(f(x)−2x−2) dx=143\int_1^2 (f(x) - 2x - 2) \, dx = \frac{14}{3}.
b) Determinați primitiva FF a funcției ff pentru care F(1)=2026F(1) = 2026.
c) Determinați numărul real aa, a>−1a > -1, pentru care ∫−1a(f(x)−2x2) dx=1\int_{-1}^a (f(x) - 2x^2) \, dx = 1.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

a) Calculul integralei definite ∫12(f(x)−2x−2) dx\int_1^2 (f(x) - 2x - 2) \, dx

  1. Simplificarea funcției de integrat:

    f(x)−2x−2=(2x2+2x+2)−2x−2=2x2f(x) - 2x - 2 = (2x^2 + 2x + 2) - 2x - 2 = 2x^2
  2. Calculul primitivei:

    ∫122x2 dx=[2⋅x33]12=23[x3]12\int_1^2 2x^2 \, dx = \left[ 2 \cdot \frac{x^3}{3} \right]_1^2 = \frac{2}{3} \left[ x^3 \right]_1^2

    (2 puncte)

  3. Aplicarea formulei Leibniz-Newton:

    23(23−13)=23(8−1)=23⋅7=143\frac{2}{3} \left( 2^3 - 1^3 \right) = \frac{2}{3} (8 - 1) = \frac{2}{3} \cdot 7 = \frac{14}{3}

    (3 puncte)


b) Determinarea primitivei F(x)F(x) cu condiția F(1)=2026F(1) = 2026

  1. Familia de primitive:

    O primitivă generică F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} a funcției ff este dată de integrala nedefinită:

    F(x)=∫(2x2+2x+2) dx=2⋅x33+2⋅x22+2x+CF(x) = \int (2x^2 + 2x + 2) \, dx = 2 \cdot \frac{x^3}{3} + 2 \cdot \frac{x^2}{2} + 2x + C F(x)=23x3+x2+2x+C,C∈RF(x) = \frac{2}{3}x^3 + x^2 + 2x + C, \quad C \in \mathbb{R}

    (2 puncte)

  2. Aflarea constantei CC din condiția F(1)=2026F(1) = 2026:

    F(1)=23(1)3+12+2(1)+C=23+3+C=113+CF(1) = \frac{2}{3}(1)^3 + 1^2 + 2(1) + C = \frac{2}{3} + 3 + C = \frac{11}{3} + C

    Impunem condiția:

    113+C=2026  ⟺  C=2026−113=6078−113=60673\frac{11}{3} + C = 2026 \iff C = 2026 - \frac{11}{3} = \frac{6078 - 11}{3} = \frac{6067}{3}
  3. Scrierea primitivei căutate:

    F(x)=23x3+x2+2x+60673=2x3+3x2+6x+60673F(x) = \frac{2}{3}x^3 + x^2 + 2x + \frac{6067}{3} = \frac{2x^3 + 3x^2 + 6x + 6067}{3}

    (3 puncte)


c) Aflarea numărului real a>−1a > -1 pentru care ∫−1a(f(x)−2x2) dx=1\int_{-1}^a (f(x) - 2x^2) \, dx = 1

  1. Calculul integralei definite în funcție de parametrul aa:

    Expresia de sub integrală este:

    f(x)−2x2=(2x2+2x+2)−2x2=2x+2f(x) - 2x^2 = (2x^2 + 2x + 2) - 2x^2 = 2x + 2

    Calculăm integrala:

    ∫−1a(2x+2) dx=[x2+2x]−1a\int_{-1}^a (2x + 2) \, dx = \left[ x^2 + 2x \right]_{-1}^a

    Aplicăm formula Leibniz-Newton:

    [x2+2x]−1a=(a2+2a)−((−1)2+2(−1))=a2+2a−(1−2)=a2+2a+1\left[ x^2 + 2x \right]_{-1}^a = (a^2 + 2a) - \left( (-1)^2 + 2(-1) \right) = a^2 + 2a - (1 - 2) = a^2 + 2a + 1

    (2 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației:

    Egalăm rezultatul cu 11:

    a2+2a+1=1  ⟺  a2+2a=0a^2 + 2a + 1 = 1 \iff a^2 + 2a = 0

    Factorizăm:

    a(a+2)=0  ⟹  a=0saua=−2a(a + 2) = 0 \implies a = 0 \quad \text{sau} \quad a = -2
  3. Verificarea condiției a>−1a > -1:

    • a=−2≤−1a = -2 \le -1, deci nu satisface ipoteza a>−1a > -1.
    • a=0>−1a = 0 > -1, satisface condiția.

    Valoarea numărului real este a=0a = 0.

    (3 puncte)