Proba E. c) Matematică M_tehnologic
Simulare Județeană Bihor — Varianta 2
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale
Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Calcul cu Fracții Ordinare — Ordinea Operațiilor (5p)
Arătați că:
2 3 + 4 ( 4 3 − 1 2 ) = 4 \frac{2}{3} + 4\left(\frac{4}{3} - \frac{1}{2}\right) = 4 3 2 + 4 ( 3 4 − 2 1 ) = 4
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul expresiei din paranteza rotundă:
Aducem fracțiile la numitorul comun 6 6 6 . Amplificăm prima fracție cu 2 2 2 și a doua fracție cu 3 3 3 :
4 3 − 1 2 = 4 ⋅ 2 − 1 ⋅ 3 6 = 8 − 3 6 = 5 6 \frac{4}{3} - \frac{1}{2} = \frac{4 \cdot 2 - 1 \cdot 3}{6} = \frac{8 - 3}{6} = \frac{5}{6} 3 4 − 2 1 = 6 4 ⋅ 2 − 1 ⋅ 3 = 6 8 − 3 = 6 5
Efectuarea înmulțirii:
Înmulțim factorul 4 4 4 cu rezultatul parantezei:
4 ⋅ 5 6 = 20 6 = 10 3 4 \cdot \frac{5}{6} = \frac{20}{6} = \frac{10}{3} 4 ⋅ 6 5 = 6 20 = 3 10
(3 puncte)
Finalizarea calculului prin adunare:
Adunăm primul termen la produsul obținut:
2 3 + 10 3 = 2 + 10 3 = 12 3 = 4 \frac{2}{3} + \frac{10}{3} = \frac{2 + 10}{3} = \frac{12}{3} = 4 3 2 + 3 10 = 3 2 + 10 = 3 12 = 4
(2 puncte)
2. Funcție de Gradul I — Aflarea unui Punct din Imagine (5p)
Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = − 2 x + 3 f(x) = -2x + 3 f ( x ) = − 2 x + 3 . Determinați numărul real a a a pentru care:
f ( a ) = 1 f(a) = 1 f ( a ) = 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Scrierea ecuației atașate:
Înlocuim argumentul x x x cu a a a în legea funcției:
f ( a ) = − 2 a + 3 f(a) = -2a + 3 f ( a ) = − 2 a + 3
Impunem egalitatea cu valoarea 1 1 1 :
− 2 a + 3 = 1 -2a + 3 = 1 − 2 a + 3 = 1
(3 puncte)
Rezolvarea ecuației de gradul I:
Trecem termenul liber în membrul drept:
− 2 a = 1 − 3 ⟺ − 2 a = − 2 -2a = 1 - 3 \iff -2a = -2 − 2 a = 1 − 3 ⟺ − 2 a = − 2
Împărțim prin − 2 -2 − 2 :
a = − 2 − 2 = 1 ∈ R a = \frac{-2}{-2} = 1 \in \mathbb{R} a = − 2 − 2 = 1 ∈ R
(2 puncte)
3. Ecuație Logaritmică Zecimală (5p)
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:
lg ( x 2 − 9 x ) = 1 \lg(x^2 - 9x) = 1 lg ( x 2 − 9 x ) = 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Condiția de existență a logaritmului:
Argumentul logaritmului zecimal trebuie să fie strict pozitiv:
x 2 − 9 x > 0 ⟺ x ( x − 9 ) > 0 ⟺ x ∈ ( − ∞ , 0 ) ∪ ( 9 , + ∞ ) x^2 - 9x > 0 \iff x(x - 9) > 0 \iff x \in (-\infty, 0) \cup (9, +\infty) x 2 − 9 x > 0 ⟺ x ( x − 9 ) > 0 ⟺ x ∈ ( − ∞ , 0 ) ∪ ( 9 , + ∞ )
Trecerea la ecuația algebrică:
Folosind definiția logaritmului în baza 10 10 10 (lg A = 1 ⟺ A = 10 1 \lg A = 1 \iff A = 10^1 lg A = 1 ⟺ A = 1 0 1 ):
x 2 − 9 x = 10 ⟺ x 2 − 9 x − 10 = 0 x^2 - 9x = 10 \iff x^2 - 9x - 10 = 0 x 2 − 9 x = 10 ⟺ x 2 − 9 x − 10 = 0
(2 puncte)
Determinarea rădăcinilor:
Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:
Δ = ( − 9 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( − 10 ) = 81 + 40 = 121 = 11 2 \Delta = (-9)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-10) = 81 + 40 = 121 = 11^2 Δ = ( − 9 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( − 10 ) = 81 + 40 = 121 = 1 1 2
Soluțiile sunt:
x 1 = 9 − 11 2 = − 2 2 = − 1 x_1 = \frac{9 - 11}{2} = \frac{-2}{2} = -1 x 1 = 2 9 − 11 = 2 − 2 = − 1
x 2 = 9 + 11 2 = 20 2 = 10 x_2 = \frac{9 + 11}{2} = \frac{20}{2} = 10 x 2 = 2 9 + 11 = 2 20 = 10
(2 puncte)
Verificarea condițiilor de existență:
Pentru x 1 = − 1 x_1 = -1 x 1 = − 1 : ( − 1 ) 2 − 9 ( − 1 ) = 1 + 9 = 10 > 0 (-1)^2 - 9(-1) = 1 + 9 = 10 > 0 ( − 1 ) 2 − 9 ( − 1 ) = 1 + 9 = 10 > 0 , deci − 1 ∈ ( − ∞ , 0 ) ∪ ( 9 , + ∞ ) -1 \in (-\infty, 0) \cup (9, +\infty) − 1 ∈ ( − ∞ , 0 ) ∪ ( 9 , + ∞ ) (convine).
Pentru x 2 = 10 x_2 = 10 x 2 = 10 : 10 2 − 9 ( 10 ) = 100 − 90 = 10 > 0 10^2 - 9(10) = 100 - 90 = 10 > 0 1 0 2 − 9 ( 10 ) = 100 − 90 = 10 > 0 , deci 10 ∈ ( − ∞ , 0 ) ∪ ( 9 , + ∞ ) 10 \in (-\infty, 0) \cup (9, +\infty) 10 ∈ ( − ∞ , 0 ) ∪ ( 9 , + ∞ ) (convine).
Mulțimea soluțiilor reale este:
S = { − 1 , 10 } S = \{-1, 10\} S = { − 1 , 10 }
(1 punct)
4. Calcul Procentual — Preț Inițial după Scumpire (5p)
După o scumpire cu 15 % 15\% 15% , un produs costă 230 230 230 de lei. Determinați prețul produsului înainte de scumpire.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Stabilirea relației matematice:
Notăm cu x x x prețul produsului înainte de scumpire (x > 0 x > 0 x > 0 ).
Scumpirea reprezintă 15 % din x = 15 100 x 15\% \text{ din } x = \frac{15}{100}x 15% din x = 100 15 x .
Prețul final după scumpire este:
x + 15 100 x = 230 ⟺ ( 1 + 15 100 ) x = 230 ⟺ 115 100 x = 230 x + \frac{15}{100}x = 230 \iff \left(1 + \frac{15}{100}\right)x = 230 \iff \frac{115}{100}x = 230 x + 100 15 x = 230 ⟺ ( 1 + 100 15 ) x = 230 ⟺ 100 115 x = 230
(2 puncte)
Aflarea prețului inițial:
Izolăm necunoscuta x x x :
x = 230 ⋅ 100 115 x = 230 \cdot \frac{100}{115} x = 230 ⋅ 115 100
Observăm că 230 = 2 ⋅ 115 230 = 2 \cdot 115 230 = 2 ⋅ 115 , prin urmare:
x = 2 ⋅ 100 = 200 lei x = 2 \cdot 100 = 200 \text{ lei} x = 2 ⋅ 100 = 200 lei
Prețul inițial al produsului a fost de 200 200 200 de lei.
(3 puncte)
5. Geometrie Analitică — Mijlocul unui Segment și Distanța la Origine (5p)
În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele D ( 1 , 2 ) D(1, 2) D ( 1 , 2 ) , E ( 7 , 6 ) E(7, 6) E ( 7 , 6 ) și M M M mijlocul segmentului D E DE D E . Calculați lungimea segmentului O M OM O M .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Determinarea coordonatelor mijlocului M M M :
Folosim formulele coordonatelor mijlocului unui segment:
x M = x D + x E 2 = 1 + 7 2 = 8 2 = 4 x_M = \frac{x_D + x_E}{2} = \frac{1 + 7}{2} = \frac{8}{2} = 4 x M = 2 x D + x E = 2 1 + 7 = 2 8 = 4
y M = y D + y E 2 = 2 + 6 2 = 8 2 = 4 y_M = \frac{y_D + y_E}{2} = \frac{2 + 6}{2} = \frac{8}{2} = 4 y M = 2 y D + y E = 2 2 + 6 = 2 8 = 4
Așadar, punctul M M M are coordonatele M ( 4 , 4 ) M(4, 4) M ( 4 , 4 ) .
(2 puncte)
Calculul lungimii segmentului O M OM O M :
Originea reperului este O ( 0 , 0 ) O(0, 0) O ( 0 , 0 ) . Formula distanței este:
O M = ( x M − x O ) 2 + ( y M − y O ) 2 = 4 2 + 4 2 OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{4^2 + 4^2} O M = ( x M − x O ) 2 + ( y M − y O ) 2 = 4 2 + 4 2
O M = 16 + 16 = 32 = 4 2 OM = \sqrt{16 + 16} = \sqrt{32} = 4\sqrt{2} O M = 16 + 16 = 32 = 4 2
(3 puncte)
6. Trigonometrie & Geometrie Plană — Înălțimea Triunghiului Dreptunghic (5p)
Se consideră triunghiul A B C ABC A B C , dreptunghic în A A A , cu A C = 6 AC = 6 A C = 6 și A B = 8 AB = 8 A B = 8 . Arătați că lungimea înălțimii din A A A este 4 , 8 4,8 4 , 8 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Aflarea ipotenuzei B C BC B C prin Teorema lui Pitagora:
În triunghiul dreptunghic A B C ABC A B C cu catetele A B = 8 AB = 8 A B = 8 și A C = 6 AC = 6 A C = 6 :
B C 2 = A B 2 + A C 2 = 8 2 + 6 2 = 64 + 36 = 100 ⟹ B C = 100 = 10 BC^2 = AB^2 + AC^2 = 8^2 + 6^2 = 64 + 36 = 100 \implies BC = \sqrt{100} = 10 B C 2 = A B 2 + A C 2 = 8 2 + 6 2 = 64 + 36 = 100 ⟹ B C = 100 = 10
(2 puncte)
Calculul lungimii înălțimii h A h_A h A :
Lungimea înălțimii corespunzătoare ipotenuzei este raportul dintre produsul catetelor și ipotenuză:
h A = A B ⋅ A C B C h_A = \frac{AB \cdot AC}{BC} h A = B C A B ⋅ A C
Înlocuind valorile numerice:
h A = 8 ⋅ 6 10 = 48 10 = 4,8 h_A = \frac{8 \cdot 6}{10} = \frac{48}{10} = 4{,}8 h A = 10 8 ⋅ 6 = 10 48 = 4 , 8
(3 puncte)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Matrice cu Parametru Real (15p)
Se consideră matricea:
A ( a ) = ( 1 a − 2 0 a ) , unde a ∈ R . A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a - 2 \\ 0 & a \end{pmatrix}, \quad \text{unde } a \in \mathbb{R}. A ( a ) = ( 1 0 a − 2 a ) , unde a ∈ R .
a) Arătați că det ( A ( 3 ) ) = 3 \det(A(3)) = 3 det ( A ( 3 )) = 3 .
b) Arătați că 2 A ( 3 ) − A ( 5 ) = A ( 1 ) 2A(3) - A(5) = A(1) 2 A ( 3 ) − A ( 5 ) = A ( 1 ) .
c) Determinați numărul natural a a a pentru care det ( A ( a ) ) ≥ 2 a 2 \det(A(a)) \ge 2a^2 det ( A ( a )) ≥ 2 a 2 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
a) Calculul determinantului det ( A ( 3 ) ) \det(A(3)) det ( A ( 3 ))
Pentru a = 3 a = 3 a = 3 , matricea este:
A ( 3 ) = ( 1 3 − 2 0 3 ) = ( 1 1 0 3 ) A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 3 - 2 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} A ( 3 ) = ( 1 0 3 − 2 3 ) = ( 1 0 1 3 )
Determinantul de ordinul 2 2 2 se calculează prin diferența produselor de pe diagonale:
det ( A ( 3 ) ) = ∣ 1 1 0 3 ∣ = 1 ⋅ 3 − 1 ⋅ 0 = 3 − 0 = 3 \det(A(3)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 3 \end{vmatrix} = 1 \cdot 3 - 1 \cdot 0 = 3 - 0 = 3 det ( A ( 3 )) = 1 0 1 3 = 1 ⋅ 3 − 1 ⋅ 0 = 3 − 0 = 3
(3 puncte pentru scrierea matricei și aplicarea formulei determinantului, 2 puncte pentru calculul final)
b) Verificarea egalității 2 A ( 3 ) − A ( 5 ) = A ( 1 ) 2A(3) - A(5) = A(1) 2 A ( 3 ) − A ( 5 ) = A ( 1 )
Calculăm matricele implicate:
A ( 3 ) = ( 1 1 0 3 ) ⟹ 2 A ( 3 ) = 2 ( 1 1 0 3 ) = ( 2 2 0 6 ) A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} \implies 2A(3) = 2 \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 0 & 6 \end{pmatrix} A ( 3 ) = ( 1 0 1 3 ) ⟹ 2 A ( 3 ) = 2 ( 1 0 1 3 ) = ( 2 0 2 6 )
Pentru a = 5 a = 5 a = 5 :
A ( 5 ) = ( 1 5 − 2 0 5 ) = ( 1 3 0 5 ) A(5) = \begin{pmatrix} 1 & 5 - 2 \\ 0 & 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 0 & 5 \end{pmatrix} A ( 5 ) = ( 1 0 5 − 2 5 ) = ( 1 0 3 5 )
Efectuăm scăderea matricelor din membrul stâng:
2 A ( 3 ) − A ( 5 ) = ( 2 2 0 6 ) − ( 1 3 0 5 ) = ( 2 − 1 2 − 3 0 − 0 6 − 5 ) = ( 1 − 1 0 1 ) 2A(3) - A(5) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 0 & 6 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 0 & 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - 1 & 2 - 3 \\ 0 - 0 & 6 - 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} 2 A ( 3 ) − A ( 5 ) = ( 2 0 2 6 ) − ( 1 0 3 5 ) = ( 2 − 1 0 − 0 2 − 3 6 − 5 ) = ( 1 0 − 1 1 )
(3 puncte)
Calculăm membrul drept A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) :
Pentru a = 1 a = 1 a = 1 :
A ( 1 ) = ( 1 1 − 2 0 1 ) = ( 1 − 1 0 1 ) A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 - 2 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} A ( 1 ) = ( 1 0 1 − 2 1 ) = ( 1 0 − 1 1 )
Deoarece cele două matrice au aceleași elemente pe poziții corespondente, egalitatea este demonstrată:
2 A ( 3 ) − A ( 5 ) = A ( 1 ) 2A(3) - A(5) = A(1) 2 A ( 3 ) − A ( 5 ) = A ( 1 )
(2 puncte)
c) Rezolvarea inecuației det ( A ( a ) ) ≥ 2 a 2 \det(A(a)) \ge 2a^2 det ( A ( a )) ≥ 2 a 2 pentru a ∈ N a \in \mathbb{N} a ∈ N
Calculul determinantului general det ( A ( a ) ) \det(A(a)) det ( A ( a )) :
det ( A ( a ) ) = ∣ 1 a − 2 0 a ∣ = 1 ⋅ a − ( a − 2 ) ⋅ 0 = a \det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a - 2 \\ 0 & a \end{vmatrix} = 1 \cdot a - (a - 2) \cdot 0 = a det ( A ( a )) = 1 0 a − 2 a = 1 ⋅ a − ( a − 2 ) ⋅ 0 = a
Formularea inecuației:
a ≥ 2 a 2 ⟺ 2 a 2 − a ≤ 0 a \ge 2a^2 \iff 2a^2 - a \le 0 a ≥ 2 a 2 ⟺ 2 a 2 − a ≤ 0
Factorizăm trinomul:
a ( 2 a − 1 ) ≤ 0 a(2a - 1) \le 0 a ( 2 a − 1 ) ≤ 0
(3 puncte)
Determinarea soluțiilor pe mulțimea numerelor naturale:
Rădăcinile ecuației a ( 2 a − 1 ) = 0 a(2a - 1) = 0 a ( 2 a − 1 ) = 0 sunt a = 0 a = 0 a = 0 și a = 1 2 a = \frac{1}{2} a = 2 1 .
Trinomul de gradul al doilea este negativ între rădăcini:
a ∈ [ 0 , 1 2 ] a \in \left[0, \frac{1}{2}\right] a ∈ [ 0 , 2 1 ]
Deoarece a a a este număr natural (a ∈ N a \in \mathbb{N} a ∈ N ):
a ∈ [ 0 , 1 2 ] ∩ N ⟹ a = 0 a \in \left[0, \frac{1}{2}\right] \cap \mathbb{N} \implies a = 0 a ∈ [ 0 , 2 1 ] ∩ N ⟹ a = 0
(2 puncte)
2. Lege de Compoziție pe Mulțimea Numerelor Reale (15p)
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x ∗ y = x y + 8 x + 8 y + 56 x * y = xy + 8x + 8y + 56 x ∗ y = x y + 8 x + 8 y + 56
a) Calculați 10 ∗ ( − 8 ) 10 * (-8) 10 ∗ ( − 8 ) .
b) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x ∗ 2026 = 2026 x * 2026 = 2026 x ∗ 2026 = 2026 .
c) Determinați numerele naturale n n n pentru care n ∗ ( − n ) ≥ 20 n * (-n) \ge 20 n ∗ ( − n ) ≥ 20 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
a) Calculul valorii 10 ∗ ( − 8 ) 10 * (-8) 10 ∗ ( − 8 )
Înlocuim x = 10 x = 10 x = 10 și y = − 8 y = -8 y = − 8 în expresia legii de compoziție:
10 ∗ ( − 8 ) = 10 ⋅ ( − 8 ) + 8 ⋅ 10 + 8 ⋅ ( − 8 ) + 56 10 * (-8) = 10 \cdot (-8) + 8 \cdot 10 + 8 \cdot (-8) + 56 10 ∗ ( − 8 ) = 10 ⋅ ( − 8 ) + 8 ⋅ 10 + 8 ⋅ ( − 8 ) + 56
Efectuăm calculele pas cu pas:
10 ∗ ( − 8 ) = − 80 + 80 − 64 + 56 10 * (-8) = -80 + 80 - 64 + 56 10 ∗ ( − 8 ) = − 80 + 80 − 64 + 56
10 ∗ ( − 8 ) = 0 − 8 = − 8 10 * (-8) = 0 - 8 = -8 10 ∗ ( − 8 ) = 0 − 8 = − 8
(3 puncte pentru scrierea relației numerice, 2 puncte pentru calculul final)
b) Rezolvarea ecuației x ∗ 2026 = 2026 x * 2026 = 2026 x ∗ 2026 = 2026 în R \mathbb{R} R
Forma canonică a legii de compoziție:
Factorizăm expresia legii prin gruparea termenilor:
x ∗ y = x ( y + 8 ) + 8 ( y + 8 ) − 64 + 56 = ( x + 8 ) ( y + 8 ) − 8 x * y = x(y + 8) + 8(y + 8) - 64 + 56 = (x + 8)(y + 8) - 8 x ∗ y = x ( y + 8 ) + 8 ( y + 8 ) − 64 + 56 = ( x + 8 ) ( y + 8 ) − 8
Rezolvarea ecuației:
Înlocuim în ecuație:
( x + 8 ) ( 2026 + 8 ) − 8 = 2026 (x + 8)(2026 + 8) - 8 = 2026 ( x + 8 ) ( 2026 + 8 ) − 8 = 2026
( x + 8 ) ( 2034 ) = 2026 + 8 ⟺ ( x + 8 ) ( 2034 ) = 2034 (x + 8)(2034) = 2026 + 8 \iff (x + 8)(2034) = 2034 ( x + 8 ) ( 2034 ) = 2026 + 8 ⟺ ( x + 8 ) ( 2034 ) = 2034
(2 puncte)
Împărțim prin 2034 ≠ 0 2034 \neq 0 2034 = 0 :
x + 8 = 1 ⟺ x = 1 − 8 = − 7 ∈ R x + 8 = 1 \iff x = 1 - 8 = -7 \in \mathbb{R} x + 8 = 1 ⟺ x = 1 − 8 = − 7 ∈ R
(3 puncte)
c) Aflarea numerelor naturale n n n pentru care n ∗ ( − n ) ≥ 20 n * (-n) \ge 20 n ∗ ( − n ) ≥ 20
Calculul expresiei n ∗ ( − n ) n * (-n) n ∗ ( − n ) :
Înlocuim x = n x = n x = n și y = − n y = -n y = − n :
n ∗ ( − n ) = n ( − n ) + 8 n + 8 ( − n ) + 56 = − n 2 + 8 n − 8 n + 56 = − n 2 + 56 n * (-n) = n(-n) + 8n + 8(-n) + 56 = -n^2 + 8n - 8n + 56 = -n^2 + 56 n ∗ ( − n ) = n ( − n ) + 8 n + 8 ( − n ) + 56 = − n 2 + 8 n − 8 n + 56 = − n 2 + 56
Rezolvarea inecuației:
Impunem condiția:
− n 2 + 56 ≥ 20 ⟺ − n 2 ≥ 20 − 56 ⟺ − n 2 ≥ − 36 -n^2 + 56 \ge 20 \iff -n^2 \ge 20 - 56 \iff -n^2 \ge -36 − n 2 + 56 ≥ 20 ⟺ − n 2 ≥ 20 − 56 ⟺ − n 2 ≥ − 36
Înmulțind cu − 1 -1 − 1 (se schimbă sensul inegalității):
n 2 ≤ 36 ⟺ − n 2 + 36 ≥ 0 n^2 \le 36 \iff -n^2 + 36 \ge 0 n 2 ≤ 36 ⟺ − n 2 + 36 ≥ 0
(2 puncte)
Determinarea mulțimii valorilor naturale:
Rădăcinile ecuației n 2 = 36 n^2 = 36 n 2 = 36 sunt n = − 6 n = -6 n = − 6 și n = 6 n = 6 n = 6 . Astfel:
n ∈ [ − 6 , 6 ] n \in [-6, 6] n ∈ [ − 6 , 6 ]
Cum n n n este număr natural (n ∈ N n \in \mathbb{N} n ∈ N ):
n ∈ { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 } n \in \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6\} n ∈ { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 }
(3 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Analiză Matematică — Calcul Diferențial (15p)
Se consideră funcția f : R ∗ → R f: \mathbb{R}^* \to \mathbb{R} f : R ∗ → R , f ( x ) = x − 2 x 2 f(x) = \frac{x-2}{x^2} f ( x ) = x 2 x − 2 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = 4 − x x 3 f'(x) = \frac{4-x}{x^3} f ′ ( x ) = x 3 4 − x , pentru orice x ∈ R ∗ x \in \mathbb{R}^* x ∈ R ∗ .
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f f f în punctul de abscisă x = 2 x = 2 x = 2 , situat pe graficul funcției f f f .
c) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f f f .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
a) Calculul derivatei f ′ ( x ) f'(x) f ′ ( x )
Funcția f f f este derivabilă pe domeniul de definiție R ∗ \mathbb{R}^* R ∗ ca un raport de funcții derivabile.
Folosim formula derivării câtului ( u v ) ′ = u ′ v − u v ′ v 2 \left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2} ( v u ) ′ = v 2 u ′ v − u v ′ :
f ′ ( x ) = ( x − 2 ) ′ ⋅ x 2 − ( x − 2 ) ⋅ ( x 2 ) ′ ( x 2 ) 2 f'(x) = \frac{(x - 2)' \cdot x^2 - (x - 2) \cdot (x^2)'}{(x^2)^2} f ′ ( x ) = ( x 2 ) 2 ( x − 2 ) ′ ⋅ x 2 − ( x − 2 ) ⋅ ( x 2 ) ′
Calculăm derivatele factorilor: ( x − 2 ) ′ = 1 (x - 2)' = 1 ( x − 2 ) ′ = 1 și ( x 2 ) ′ = 2 x (x^2)' = 2x ( x 2 ) ′ = 2 x :
f ′ ( x ) = 1 ⋅ x 2 − ( x − 2 ) ⋅ 2 x x 4 = x 2 − ( 2 x 2 − 4 x ) x 4 = − x 2 + 4 x x 4 f'(x) = \frac{1 \cdot x^2 - (x - 2) \cdot 2x}{x^4} = \frac{x^2 - (2x^2 - 4x)}{x^4} = \frac{-x^2 + 4x}{x^4} f ′ ( x ) = x 4 1 ⋅ x 2 − ( x − 2 ) ⋅ 2 x = x 4 x 2 − ( 2 x 2 − 4 x ) = x 4 − x 2 + 4 x
(2 puncte)
Dăm factor comun pe x x x la numărător și simplificăm cu numitorul:
f ′ ( x ) = x ( 4 − x ) x 4 = 4 − x x 3 , pentru orice x ∈ R ∗ f'(x) = \frac{x(4 - x)}{x^4} = \frac{4 - x}{x^3}, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}^* f ′ ( x ) = x 4 x ( 4 − x ) = x 3 4 − x , pentru orice x ∈ R ∗
(3 puncte)
b) Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul de abscisă x 0 = 2 x_0 = 2 x 0 = 2
Formula ecuației tangentei:
y − f ( x 0 ) = f ′ ( x 0 ) ( x − x 0 ) y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0) y − f ( x 0 ) = f ′ ( x 0 ) ( x − x 0 )
Calculul coordonatelor și pantei:
Valoarea funcției în x 0 = 2 x_0 = 2 x 0 = 2 :
f ( 2 ) = 2 − 2 2 2 = 0 4 = 0 f(2) = \frac{2 - 2}{2^2} = \frac{0}{4} = 0 f ( 2 ) = 2 2 2 − 2 = 4 0 = 0
Panta tangentei (valoarea derivatei în x 0 = 2 x_0 = 2 x 0 = 2 ):
f ′ ( 2 ) = 4 − 2 2 3 = 2 8 = 1 4 f'(2) = \frac{4 - 2}{2^3} = \frac{2}{8} = \frac{1}{4} f ′ ( 2 ) = 2 3 4 − 2 = 8 2 = 4 1
(2 puncte)
Scrierea ecuației tangentei:
y − 0 = 1 4 ( x − 2 ) ⟺ 4 y = x − 2 ⟺ x − 4 y − 2 = 0 y - 0 = \frac{1}{4}(x - 2) \iff 4y = x - 2 \iff x - 4y - 2 = 0 y − 0 = 4 1 ( x − 2 ) ⟺ 4 y = x − 2 ⟺ x − 4 y − 2 = 0
(3 puncte)
c) Determinarea intervalelor de monotonie
Aflarea punctelor critice:
Rezolvăm ecuația f ′ ( x ) = 0 f'(x) = 0 f ′ ( x ) = 0 :
4 − x x 3 = 0 ⟺ 4 − x = 0 ⟺ x = 4 \frac{4 - x}{x^3} = 0 \iff 4 - x = 0 \iff x = 4 x 3 4 − x = 0 ⟺ 4 − x = 0 ⟺ x = 4
Studiul semnului derivatei f ′ ( x ) = 4 − x x 3 f'(x) = \frac{4-x}{x^3} f ′ ( x ) = x 3 4 − x pe R ∗ \mathbb{R}^* R ∗ :
Semnul derivatei depinde de semnele numărătorului 4 − x 4 - x 4 − x și ale numitorului x 3 x^3 x 3 :
Pentru x ∈ ( − ∞ , 0 ) x \in (-\infty, 0) x ∈ ( − ∞ , 0 ) :
Numărătorul 4 − x > 0 4 - x > 0 4 − x > 0 și numitorul x 3 < 0 x^3 < 0 x 3 < 0 , deci f ′ ( x ) < 0 f'(x) < 0 f ′ ( x ) < 0 .
Pentru x ∈ ( 0 , 4 ) x \in (0, 4) x ∈ ( 0 , 4 ) :
Numărătorul 4 − x > 0 4 - x > 0 4 − x > 0 și numitorul x 3 > 0 x^3 > 0 x 3 > 0 , deci f ′ ( x ) > 0 f'(x) > 0 f ′ ( x ) > 0 .
Pentru x = 4 x = 4 x = 4 :
f ′ ( 4 ) = 0 f'(4) = 0 f ′ ( 4 ) = 0 , iar f ( 4 ) = 4 − 2 4 2 = 2 16 = 1 8 f(4) = \frac{4 - 2}{4^2} = \frac{2}{16} = \frac{1}{8} f ( 4 ) = 4 2 4 − 2 = 16 2 = 8 1 .
Pentru x ∈ ( 4 , + ∞ ) x \in (4, +\infty) x ∈ ( 4 , + ∞ ) :
Numărătorul 4 − x < 0 4 - x < 0 4 − x < 0 și numitorul x 3 > 0 x^3 > 0 x 3 > 0 , deci f ′ ( x ) < 0 f'(x) < 0 f ′ ( x ) < 0 .
(3 puncte)
Tabelul de variație și concluzii:
x − ∞ 0 4 + ∞ 4 − x + + + + 0 − − x 3 − − 0 + + + + f ′ ( x ) − − ∣ + 0 − − f ( x ) ↘ ↘ ∣ ↗ 1 8 ↘ ↘ \begin{array}{c|ccccccc}
x & -\infty & & 0 & & 4 & & +\infty \\
\hline
4 - x & + & + & + & + & 0 & - & - \\
x^3 & - & - & 0 & + & + & + & + \\
\hline
f'(x) & - & - & \mid & + & 0 & - & - \\
\hline
f(x) & \searrow & \searrow & \mid & \nearrow & \frac{1}{8} & \searrow & \searrow
\end{array} x 4 − x x 3 f ′ ( x ) f ( x ) − ∞ + − − ↘ + − − ↘ 0 + 0 ∣ ∣ + + + ↗ 4 0 + 0 8 1 − + − ↘ + ∞ − + − ↘
Pe intervalul ( − ∞ , 0 ) (-\infty, 0) ( − ∞ , 0 ) , funcția f f f este strict descrescătoare .
Pe intervalul ( 0 , 4 ] (0, 4] ( 0 , 4 ] , funcția f f f este strict crescătoare .
Pe intervalul [ 4 , + ∞ ) [4, +\infty) [ 4 , + ∞ ) , funcția f f f este strict descrescătoare .
(2 puncte)
2. Analiză Matematică — Calcul Integral (15p)
Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 2 x 2 + 2 x + 2 f(x) = 2x^2 + 2x + 2 f ( x ) = 2 x 2 + 2 x + 2 .
a) Arătați că ∫ 1 2 ( f ( x ) − 2 x − 2 ) d x = 14 3 \int_1^2 (f(x) - 2x - 2) \, dx = \frac{14}{3} ∫ 1 2 ( f ( x ) − 2 x − 2 ) d x = 3 14 .
b) Determinați primitiva F F F a funcției f f f pentru care F ( 1 ) = 2026 F(1) = 2026 F ( 1 ) = 2026 .
c) Determinați numărul real a a a , a > − 1 a > -1 a > − 1 , pentru care ∫ − 1 a ( f ( x ) − 2 x 2 ) d x = 1 \int_{-1}^a (f(x) - 2x^2) \, dx = 1 ∫ − 1 a ( f ( x ) − 2 x 2 ) d x = 1 .
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
a) Calculul integralei definite ∫ 1 2 ( f ( x ) − 2 x − 2 ) d x \int_1^2 (f(x) - 2x - 2) \, dx ∫ 1 2 ( f ( x ) − 2 x − 2 ) d x
Simplificarea funcției de integrat:
f ( x ) − 2 x − 2 = ( 2 x 2 + 2 x + 2 ) − 2 x − 2 = 2 x 2 f(x) - 2x - 2 = (2x^2 + 2x + 2) - 2x - 2 = 2x^2 f ( x ) − 2 x − 2 = ( 2 x 2 + 2 x + 2 ) − 2 x − 2 = 2 x 2
Calculul primitivei:
∫ 1 2 2 x 2 d x = [ 2 ⋅ x 3 3 ] 1 2 = 2 3 [ x 3 ] 1 2 \int_1^2 2x^2 \, dx = \left[ 2 \cdot \frac{x^3}{3} \right]_1^2 = \frac{2}{3} \left[ x^3 \right]_1^2 ∫ 1 2 2 x 2 d x = [ 2 ⋅ 3 x 3 ] 1 2 = 3 2 [ x 3 ] 1 2
(2 puncte)
Aplicarea formulei Leibniz-Newton:
2 3 ( 2 3 − 1 3 ) = 2 3 ( 8 − 1 ) = 2 3 ⋅ 7 = 14 3 \frac{2}{3} \left( 2^3 - 1^3 \right) = \frac{2}{3} (8 - 1) = \frac{2}{3} \cdot 7 = \frac{14}{3} 3 2 ( 2 3 − 1 3 ) = 3 2 ( 8 − 1 ) = 3 2 ⋅ 7 = 3 14
(3 puncte)
b) Determinarea primitivei F ( x ) F(x) F ( x ) cu condiția F ( 1 ) = 2026 F(1) = 2026 F ( 1 ) = 2026
Familia de primitive:
O primitivă generică F : R → R F: \mathbb{R} \to \mathbb{R} F : R → R a funcției f f f este dată de integrala nedefinită:
F ( x ) = ∫ ( 2 x 2 + 2 x + 2 ) d x = 2 ⋅ x 3 3 + 2 ⋅ x 2 2 + 2 x + C F(x) = \int (2x^2 + 2x + 2) \, dx = 2 \cdot \frac{x^3}{3} + 2 \cdot \frac{x^2}{2} + 2x + C F ( x ) = ∫ ( 2 x 2 + 2 x + 2 ) d x = 2 ⋅ 3 x 3 + 2 ⋅ 2 x 2 + 2 x + C
F ( x ) = 2 3 x 3 + x 2 + 2 x + C , C ∈ R F(x) = \frac{2}{3}x^3 + x^2 + 2x + C, \quad C \in \mathbb{R} F ( x ) = 3 2 x 3 + x 2 + 2 x + C , C ∈ R
(2 puncte)
Aflarea constantei C C C din condiția F ( 1 ) = 2026 F(1) = 2026 F ( 1 ) = 2026 :
F ( 1 ) = 2 3 ( 1 ) 3 + 1 2 + 2 ( 1 ) + C = 2 3 + 3 + C = 11 3 + C F(1) = \frac{2}{3}(1)^3 + 1^2 + 2(1) + C = \frac{2}{3} + 3 + C = \frac{11}{3} + C F ( 1 ) = 3 2 ( 1 ) 3 + 1 2 + 2 ( 1 ) + C = 3 2 + 3 + C = 3 11 + C
Impunem condiția:
11 3 + C = 2026 ⟺ C = 2026 − 11 3 = 6078 − 11 3 = 6067 3 \frac{11}{3} + C = 2026 \iff C = 2026 - \frac{11}{3} = \frac{6078 - 11}{3} = \frac{6067}{3} 3 11 + C = 2026 ⟺ C = 2026 − 3 11 = 3 6078 − 11 = 3 6067
Scrierea primitivei căutate:
F ( x ) = 2 3 x 3 + x 2 + 2 x + 6067 3 = 2 x 3 + 3 x 2 + 6 x + 6067 3 F(x) = \frac{2}{3}x^3 + x^2 + 2x + \frac{6067}{3} = \frac{2x^3 + 3x^2 + 6x + 6067}{3} F ( x ) = 3 2 x 3 + x 2 + 2 x + 3 6067 = 3 2 x 3 + 3 x 2 + 6 x + 6067
(3 puncte)
c) Aflarea numărului real a > − 1 a > -1 a > − 1 pentru care ∫ − 1 a ( f ( x ) − 2 x 2 ) d x = 1 \int_{-1}^a (f(x) - 2x^2) \, dx = 1 ∫ − 1 a ( f ( x ) − 2 x 2 ) d x = 1
Calculul integralei definite în funcție de parametrul a a a :
Expresia de sub integrală este:
f ( x ) − 2 x 2 = ( 2 x 2 + 2 x + 2 ) − 2 x 2 = 2 x + 2 f(x) - 2x^2 = (2x^2 + 2x + 2) - 2x^2 = 2x + 2 f ( x ) − 2 x 2 = ( 2 x 2 + 2 x + 2 ) − 2 x 2 = 2 x + 2
Calculăm integrala:
∫ − 1 a ( 2 x + 2 ) d x = [ x 2 + 2 x ] − 1 a \int_{-1}^a (2x + 2) \, dx = \left[ x^2 + 2x \right]_{-1}^a ∫ − 1 a ( 2 x + 2 ) d x = [ x 2 + 2 x ] − 1 a
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
[ x 2 + 2 x ] − 1 a = ( a 2 + 2 a ) − ( ( − 1 ) 2 + 2 ( − 1 ) ) = a 2 + 2 a − ( 1 − 2 ) = a 2 + 2 a + 1 \left[ x^2 + 2x \right]_{-1}^a = (a^2 + 2a) - \left( (-1)^2 + 2(-1) \right) = a^2 + 2a - (1 - 2) = a^2 + 2a + 1 [ x 2 + 2 x ] − 1 a = ( a 2 + 2 a ) − ( ( − 1 ) 2 + 2 ( − 1 ) ) = a 2 + 2 a − ( 1 − 2 ) = a 2 + 2 a + 1
(2 puncte)
Rezolvarea ecuației:
Egalăm rezultatul cu 1 1 1 :
a 2 + 2 a + 1 = 1 ⟺ a 2 + 2 a = 0 a^2 + 2a + 1 = 1 \iff a^2 + 2a = 0 a 2 + 2 a + 1 = 1 ⟺ a 2 + 2 a = 0
Factorizăm:
a ( a + 2 ) = 0 ⟹ a = 0 sau a = − 2 a(a + 2) = 0 \implies a = 0 \quad \text{sau} \quad a = -2 a ( a + 2 ) = 0 ⟹ a = 0 sau a = − 2
Verificarea condiției a > − 1 a > -1 a > − 1 :
a = − 2 ≤ − 1 a = -2 \le -1 a = − 2 ≤ − 1 , deci nu satisface ipoteza a > − 1 a > -1 a > − 1 .
a = 0 > − 1 a = 0 > -1 a = 0 > − 1 , satisface condiția.
Valoarea numărului real este a = 0 a = 0 a = 0 .
(3 puncte)