BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2025Sesiune Specială

Bacalaureat 2025 - Matematică Tehnologic - Sesiune Specială (Olimpici)

Examenul Național de Bacalaureat 2025

Proba E. c) Matematică M_tehnologic

Sesiune Specială (Varianta 3)

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Progresie Aritmetică (5p)

Determinați termenul a3a_3 al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, în care a1=3a_1 = 3 și a2=9a_2 = 9.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aflarea rației progresiei aritmetice

    Într-o progresie aritmetică (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, rația rr este dată de diferența a doi termeni consecutivi:

    r=a2−a1=9−3=6r = a_2 - a_1 = 9 - 3 = 6

    (3 puncte)

  2. Calculul termenului a3a_3

    Folosim relația de recurență a3=a2+ra_3 = a_2 + r:

    a3=9+6=15a_3 = 9 + 6 = 15

    (sau formula termenului general a3=a1+2r=3+2⋅6=15a_3 = a_1 + 2r = 3 + 2 \cdot 6 = 15).

    (2 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Termenii consecutivi cresc cu rația r=6r = 6:

a1=3,a2=9,a3=15,a4=21,…a_1 = 3, \quad a_2 = 9, \quad a_3 = 15, \quad a_4 = 21, \dots

2. Valoarea unei Funcții în Puncte Date (5p)

Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−5f(x) = 3x - 5. Arătați că f(3)+f(2)+f(0)=0f(3) + f(2) + f(0) = 0.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul valorilor funcției în fiecare punct

    Calculăm valorile f(3)f(3), f(2)f(2) și f(0)f(0):

    f(3)=3⋅3−5=9−5=4f(3) = 3 \cdot 3 - 5 = 9 - 5 = 4 f(2)=3⋅2−5=6−5=1f(2) = 3 \cdot 2 - 5 = 6 - 5 = 1 f(0)=3⋅0−5=0−5=−5f(0) = 3 \cdot 0 - 5 = 0 - 5 = -5

    (3 puncte)

  2. Efectuarea sumei valorilor

    Însumăm rezultatele obținute:

    f(3)+f(2)+f(0)=4+1+(−5)=5−5=0f(3) + f(2) + f(0) = 4 + 1 + (-5) = 5 - 5 = 0

    (2 puncte)


3. Ecuație Irațională (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

9x−5=2\sqrt{9x - 5} = 2
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiția de existență a radicalului și ridicarea la pătrat

    Pentru existența radicalului de ordin par, cantitatea de sub radical trebuie să fie nenegativă:

    9x−5≥0  ⟹  9x≥5  ⟹  x≥599x - 5 \ge 0 \implies 9x \ge 5 \implies x \ge \frac{5}{9}

    Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:

    (9x−5)2=22  ⟹  9x−5=4(\sqrt{9x - 5})^2 = 2^2 \implies 9x - 5 = 4

    (3 puncte)

  2. Aflarea soluției și verificarea

    Rezolvăm ecuația de gradul întâi:

    9x=4+5  ⟹  9x=9  ⟹  x=19x = 4 + 5 \implies 9x = 9 \implies x = 1

    Deoarece 1≥591 \ge \frac{5}{9} (sau prin verificare directă: 9⋅1−5=4=2\sqrt{9 \cdot 1 - 5} = \sqrt{4} = 2), soluția este validă:

    x=1x = 1

    (2 puncte)


4. Calcul Financiar - Preț Înainte de Ieftinire (5p)

După o ieftinire cu 30%30\%, un obiect costă 5656 de lei. Determinați prețul obiectului înainte de ieftinire.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea relației dintre prețul inițial și prețul final

    Notăm cu xx prețul obiectului înainte de ieftinire (x>0x > 0).
    O ieftinire cu 30%30\% înseamnă o scădere cu 30100x\frac{30}{100}x.
    Prețul final este:

    x−30100x=56  ⟺  70100x=56  ⟺  710x=56x - \frac{30}{100}x = 56 \iff \frac{70}{100}x = 56 \iff \frac{7}{10}x = 56

    (3 puncte)

  2. Calculul prețului inițial

    Aflăm valoarea necunoscutei xx:

    x=56⋅107=8⋅10=80 leix = \frac{56 \cdot 10}{7} = 8 \cdot 10 = 80 \text{ lei}

    Prețul obiectului înainte de ieftinire a fost de 8080 de lei.

    (2 puncte)


💡 Verificare Rapidă:

30%30\% din 8080 de lei este 30100⋅80=24\frac{30}{100} \cdot 80 = 24 de lei.
Prețul după ieftinire este 80−24=5680 - 24 = 56 de lei.


5. Geometrie Analitică - Lungimi de Segmente (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,1)A(0, 1), B(5,6)B(5, 6) și C(7,2)C(7, 2). Arătați că AB=ACAB = AC.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul lungimii segmentului ABAB

    Aplicăm formula distanței dintre două puncte A(xA,yA)A(x_A, y_A) și B(xB,yB)B(x_B, y_B):

    AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(5−0)2+(6−1)2=52+52=25+25=50=52AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(5 - 0)^2 + (6 - 1)^2} = \sqrt{5^2 + 5^2} = \sqrt{25 + 25} = \sqrt{50} = 5\sqrt{2}

    (2 puncte)

  2. Calculul lungimii segmentului ACAC și concluzia

    Calculăm distanța dintre punctele A(0,1)A(0, 1) și C(7,2)C(7, 2):

    AC=(xC−xA)2+(yC−yA)2=(7−0)2+(2−1)2=72+12=49+1=50=52AC = \sqrt{(x_C - x_A)^2 + (y_C - y_A)^2} = \sqrt{(7 - 0)^2 + (2 - 1)^2} = \sqrt{7^2 + 1^2} = \sqrt{49 + 1} = \sqrt{50} = 5\sqrt{2}

    Deoarece AB=52AB = 5\sqrt{2} și AC=52AC = 5\sqrt{2}, rezultă că:

    AB=ACAB = AC

    (3 puncte)


6. Identități Trigonometrice (5p)

Arătați că:

(sin⁡30∘+3cos⁡60∘)⋅sin⁡245∘=1(\sin 30^\circ + 3\cos 60^\circ) \cdot \sin^2 45^\circ = 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Precizarea valorilor trigonometrice uzuale

    Valorile exacte ale funcțiilor trigonometrice pentru unghiurile din tabelul trigonometric sunt:

    sin⁡30∘=12,cos⁡60∘=12,sin⁡45∘=22\sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \cos 60^\circ = \frac{1}{2}, \quad \sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}

    (3 puncte)

  2. Evaluarea expresiei

    Înlocuim valorile în expresia din enunț:

    sin⁡30∘+3cos⁡60∘=12+3⋅12=1+32=42=2\sin 30^\circ + 3\cos 60^\circ = \frac{1}{2} + 3 \cdot \frac{1}{2} = \frac{1 + 3}{2} = \frac{4}{2} = 2

    Calculăm pătratul sinusului de 45∘45^\circ:

    sin⁡245∘=(22)2=24=12\sin^2 45^\circ = \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 = \frac{2}{4} = \frac{1}{2}

    Efectuăm produsul final:

    (sin⁡30∘+3cos⁡60∘)⋅sin⁡245∘=2⋅12=1(\sin 30^\circ + 3\cos 60^\circ) \cdot \sin^2 45^\circ = 2 \cdot \frac{1}{2} = 1

    (2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice (15p)

Se consideră matricele:

I2=(1001),A=(12−21)șiB(x)=(2x−12x)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}, \quad A = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -2 & 1 \end{pmatrix} \quad \text{și} \quad B(x) = \begin{pmatrix} 2 & x \\ -1 & 2x \end{pmatrix}

unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=5\det A = 5. (5p)

b) Arătați că A+3I2=2B(1)A + 3I_2 = 2B(1). (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care det⁡(B(2x)−B(x)⋅A)=x2\det(B(2x) - B(x) \cdot A) = x^2. (5p)

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul determinantului matricei AA

Folosim formula determinantului de ordinul 2:

det⁡A=∣12−21∣=1⋅1−2⋅(−2)\det A = \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ -2 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 2 \cdot (-2)

(3 puncte)

Calculăm rezultatul:

det⁡A=1−(−4)=1+4=5\det A = 1 - (-4) = 1 + 4 = 5

(2 puncte)


b) Verificarea egalității A+3I2=2B(1)A + 3I_2 = 2B(1)

Calculăm membrul stâng:

A+3I2=(12−21)+3(1001)=(12−21)+(3003)=(1+32+0−2+01+3)=(42−24)A + 3I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -2 & 1 \end{pmatrix} + 3 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -2 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 3 & 2 + 0 \\ -2 + 0 & 1 + 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 2 \\ -2 & 4 \end{pmatrix}

(3 puncte)

Pentru x=1x = 1, matricea B(1)B(1) este:

B(1)=(21−12⋅1)=(21−12)B(1) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -1 & 2 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}

Calculăm membrul drept:

2B(1)=2(21−12)=(42−24)2B(1) = 2 \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 2 \\ -2 & 4 \end{pmatrix}

Cum ambii membri sunt egali cu (42−24)\begin{pmatrix} 4 & 2 \\ -2 & 4 \end{pmatrix}, deducem că A+3I2=2B(1)A + 3I_2 = 2B(1).

(2 puncte)


c) Determinarea numerelor reale xx

Construim matricea B(2x)B(2x):

B(2x)=(22x−12(2x))=(22x−14x)B(2x) = \begin{pmatrix} 2 & 2x \\ -1 & 2(2x) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 2x \\ -1 & 4x \end{pmatrix}

Calculăm produsul matricelor B(x)B(x) și AA:

B(x)⋅A=(2x−12x)(12−21)=(2⋅1+x(−2)2⋅2+x⋅1−1⋅1+2x(−2)−1⋅2+2x⋅1)=(2−2x4+x−1−4x−2+2x)B(x) \cdot A = \begin{pmatrix} 2 & x \\ -1 & 2x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 1 + x(-2) & 2 \cdot 2 + x \cdot 1 \\ -1 \cdot 1 + 2x(-2) & -1 \cdot 2 + 2x \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - 2x & 4 + x \\ -1 - 4x & -2 + 2x \end{pmatrix}

Efectuăm diferența B(2x)−B(x)⋅AB(2x) - B(x) \cdot A:

B(2x)−B(x)⋅A=(2−(2−2x)2x−(4+x)−1−(−1−4x)4x−(−2+2x))=(2xx−44x2x+2)B(2x) - B(x) \cdot A = \begin{pmatrix} 2 - (2 - 2x) & 2x - (4 + x) \\ -1 - (-1 - 4x) & 4x - (-2 + 2x) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x & x - 4 \\ 4x & 2x + 2 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul acestei matrice:

det⁡(B(2x)−B(x)⋅A)=∣2xx−44x2x+2∣=2x(2x+2)−4x(x−4)\det(B(2x) - B(x) \cdot A) = \begin{vmatrix} 2x & x - 4 \\ 4x & 2x + 2 \end{vmatrix} = 2x(2x + 2) - 4x(x - 4) =4x2+4x−(4x2−16x)=4x2+4x−4x2+16x=20x= 4x^2 + 4x - (4x^2 - 16x) = 4x^2 + 4x - 4x^2 + 16x = 20x

pentru orice număr real xx.

(3 puncte)

Ecuația din enunț devine:

20x=x2  ⟺  x2−20x=0  ⟺  x(x−20)=020x = x^2 \iff x^2 - 20x = 0 \iff x(x - 20) = 0

De unde obținem soluțiile reale:

x=0saux=20x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 20

(2 puncte)


2. Legi de Compoziție (15p)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy−8x−8y+8x * y = xy - 8x - 8y + 8

a) Arătați că 0∗1=00 * 1 = 0. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care x∗2=2xx * 2 = 2x. (5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale, cu m<nm < n, pentru care (8+m)∗(8+n)=2(8 + m) * (8 + n) = 2. (5p)

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul direct al compoziției 0∗10 * 1

Înlocuim x=0x = 0 și y=1y = 1 în legea de compoziție:

0∗1=0⋅1−8⋅0−8⋅1+80 * 1 = 0 \cdot 1 - 8 \cdot 0 - 8 \cdot 1 + 8

(3 puncte)

Efectuăm calculele:

0∗1=0−0−8+8=00 * 1 = 0 - 0 - 8 + 8 = 0

(2 puncte)


b) Rezolvarea ecuației x∗2=2xx * 2 = 2x

Exprimăm x∗2x * 2 conform definiției legii:

x∗2=x⋅2−8x−8⋅2+8=2x−8x−16+8=−6x−8x * 2 = x \cdot 2 - 8x - 8 \cdot 2 + 8 = 2x - 8x - 16 + 8 = -6x - 8

pentru orice număr real xx.

(3 puncte)

Egalăm expresia cu 2x2x:

−6x−8=2x  ⟺  −6x−2x=8  ⟺  −8x=8  ⟹  x=−1-6x - 8 = 2x \iff -6x - 2x = 8 \iff -8x = 8 \implies x = -1

(2 puncte)


c) Aflarea perechilor (m,n)(m, n) de numere naturale

Observăm că legea de compoziție se poate restrânge prin factorizare:

x∗y=x(y−8)−8(y−8)−64+8=(x−8)(y−8)−56x * y = x(y - 8) - 8(y - 8) - 64 + 8 = (x - 8)(y - 8) - 56

Pentru x=8+mx = 8 + m și y=8+ny = 8 + n, avem:

x−8=mșiy−8=nx - 8 = m \quad \text{și} \quad y - 8 = n

Prin urmare:

(8+m)∗(8+n)=m⋅n−56(8 + m) * (8 + n) = m \cdot n - 56

pentru orice numere naturale mm și nn.

(2 puncte)

Ecuația din enunț (8+m)∗(8+n)=2(8 + m) * (8 + n) = 2 devine:

mn−56=2  ⟺  mn=58mn - 56 = 2 \iff mn = 58

Cum m,n∈Nm, n \in \mathbb{N} și m<nm < n, căutăm divizorii numărului natural 5858: Divizorii lui 5858 sunt {1,2,29,58}\{1, 2, 29, 58\}.
Descompunerea în produs de doi factori m<nm < n dă următoarele posibilități:

  1. m=1  ⟹  n=58m = 1 \implies n = 58, obținând perechea (1,58)(1, 58);
  2. m=2  ⟹  n=29m = 2 \implies n = 29, obținând perechea (2,29)(2, 29).

Perechile căutate sunt:

(1,58)și(2,29)(1, 58) \quad \text{și} \quad (2, 29)

(3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică - Calcul Diferențial (15p)

Se consideră funcția f:(−4,+∞)→Rf : (-4, +\infty) \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=4x+7x+4f(x) = \frac{4x + 7}{x + 4}

a) Arătați că f′(x)=9(x+4)2f'(x) = \frac{9}{(x + 4)^2}, pentru orice x∈(−4,+∞)x \in (-4, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Determinați a∈(−4,+∞)a \in (-4, +\infty), știind că panta tangentei la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A(a, f(a)) este egală cu 11. (5p)

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul derivatei funcției ff

Aplicăm regula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:

f′(x)=(4x+7)′(x+4)−(4x+7)(x+4)′(x+4)2f'(x) = \frac{(4x + 7)'(x + 4) - (4x + 7)(x + 4)'}{(x + 4)^2}

(3 puncte)

Calculăm derivatele factorilor: (4x+7)′=4(4x + 7)' = 4 și (x+4)′=1(x + 4)' = 1:

f′(x)=4(x+4)−(4x+7)⋅1(x+4)2=4x+16−4x−7(x+4)2=9(x+4)2f'(x) = \frac{4(x + 4) - (4x + 7) \cdot 1}{(x + 4)^2} = \frac{4x + 16 - 4x - 7}{(x + 4)^2} = \frac{9}{(x + 4)^2}

pentru orice x∈(−4,+∞)x \in (-4, +\infty).

(2 puncte)


b) Aflarea ecuației asimptotei orizontale

Calculăm limita funcției ff la +∞+\infty:

lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞4x+7x+4=lim⁡x→+∞x(4+7x)x(1+4x)\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{4x + 7}{x + 4} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(4 + \frac{7}{x}\right)}{x\left(1 + \frac{4}{x}\right)}

Cum lim⁡x→+∞7x=0\lim_{x \to +\infty} \frac{7}{x} = 0 și lim⁡x→+∞4x=0\lim_{x \to +\infty} \frac{4}{x} = 0:

lim⁡x→+∞f(x)=4+01+0=4\lim_{x \to +\infty} f(x) = \frac{4 + 0}{1 + 0} = 4

(3 puncte)

Deoarece limita este un număr real finit (y=4y = 4), dreapta de ecuație:

y=4y = 4

este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2 puncte)


c) Determinarea numărului aa

Panta tangentei la graficul funcției ff într-un punct A(a,f(a))A(a, f(a)) este dată de valoarea derivatei în acel punct, adică m=f′(a)m = f'(a).
Din ipoteză, panta este egală cu 11:

f′(a)=1f'(a) = 1

(2 puncte)

Înlocuim expresia derivatei găsite la punctul a):

9(a+4)2=1  ⟺  (a+4)2=9\frac{9}{(a + 4)^2} = 1 \iff (a + 4)^2 = 9

Extragem rădăcina pătrată sau rezolvăm ecuația algebrică:

a+4=3  ⟹  a=−1a + 4 = 3 \implies a = -1 a+4=−3  ⟹  a=−7a + 4 = -3 \implies a = -7

Întrucât aa trebuie să aparțină domeniului de definiție (−4,+∞)(-4, +\infty), verificăm condiția:

  • Pentru a=−7a = -7: −7∉(−4,+∞)-7 \notin (-4, +\infty), deci se respinge;
  • Pentru a=−1a = -1: −1∈(−4,+∞)-1 \in (-4, +\infty), care convine.

Așadar, valoarea căutată este:

a=−1a = -1

(3 puncte)


2. Analiză Matematică - Calcul Integral (15p)

Se consideră funcția f:(−3,+∞)→Rf : (-3, +\infty) \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=2x+x+3f(x) = 2x + \sqrt{x + 3}

a) Arătați că ∫12(f(x)−x+3) dx=3\int_1^2 (f(x) - \sqrt{x + 3})\, dx = 3. (5p)

b) Arătați că ∫161f(x)−2x dx=2\int_1^6 \frac{1}{f(x) - 2x}\, dx = 2. (5p)

c) Arătați că volumul corpului obținut prin rotația graficului funcției g:[0,6]→Rg : [0, 6] \to \mathbb{R}, definită prin g(x)=xf(x)−2xg(x) = \frac{x}{f(x) - 2x}, în jurul axei OxOx este egal cu 9πln⁡39\pi \ln 3. (5p)

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul integralei din f(x)−x+3f(x) - \sqrt{x + 3}

Exprimăm diferența de sub integrală:

f(x)−x+3=2x+x+3−x+3=2xf(x) - \sqrt{x + 3} = 2x + \sqrt{x + 3} - \sqrt{x + 3} = 2x

Calculăm integrala definită:

∫12(f(x)−x+3) dx=∫122x dx=x2∣12\int_1^2 (f(x) - \sqrt{x + 3})\, dx = \int_1^2 2x\, dx = x^2 \Big|_1^2

(3 puncte)

Aplicăm formula Leibniz-Newton:

=22−12=4−1=3= 2^2 - 1^2 = 4 - 1 = 3

(2 puncte)


b) Calculul integralei din 1f(x)−2x\frac{1}{f(x) - 2x}

Calculăm numitorul:

f(x)−2x=2x+x+3−2x=x+3f(x) - 2x = 2x + \sqrt{x + 3} - 2x = \sqrt{x + 3}

Integrala devine:

∫161f(x)−2x dx=∫161x+3 dx\int_1^6 \frac{1}{f(x) - 2x}\, dx = \int_1^6 \frac{1}{\sqrt{x + 3}}\, dx

Observăm că (x+3)′=12x+3(\sqrt{x + 3})' = \frac{1}{2\sqrt{x + 3}}, așadar o primitivă a funcției 1x+3\frac{1}{\sqrt{x + 3}} este 2x+32\sqrt{x + 3}:

∫161x+3 dx=2x+3∣16\int_1^6 \frac{1}{\sqrt{x + 3}}\, dx = 2\sqrt{x + 3} \Big|_1^6

(3 puncte)

Înlocuim limitele de integrare:

=26+3−21+3=29−24=2⋅3−2⋅2=6−4=2= 2\sqrt{6 + 3} - 2\sqrt{1 + 3} = 2\sqrt{9} - 2\sqrt{4} = 2 \cdot 3 - 2 \cdot 2 = 6 - 4 = 2

(2 puncte)


c) Calculul volumului corpului de rotație

Funcția g:[0,6]→Rg : [0, 6] \to \mathbb{R} este:

g(x)=xf(x)−2x=xx+3g(x) = \frac{x}{f(x) - 2x} = \frac{x}{\sqrt{x + 3}}

Formula volumului corpului de rotație obținut prin rotirea graficului funcției gg în jurul axei OxOx este:

V=π∫06(g(x))2 dxV = \pi \int_0^6 (g(x))^2\, dx

Calculăm pătratul funcției g(x)g(x):

(g(x))2=(xx+3)2=x2x+3(g(x))^2 = \left(\frac{x}{\sqrt{x + 3}}\right)^2 = \frac{x^2}{x + 3}

Deci:

V=π∫06x2x+3 dxV = \pi \int_0^6 \frac{x^2}{x + 3}\, dx

(2 puncte)

Efectuăm împărțirea algebrică a polinoamelor (sau adunăm și scădem 99 la numărător):

x2x+3=x2−9+9x+3=(x−3)(x+3)+9x+3=x−3+9x+3\frac{x^2}{x + 3} = \frac{x^2 - 9 + 9}{x + 3} = \frac{(x - 3)(x + 3) + 9}{x + 3} = x - 3 + \frac{9}{x + 3}

Integrăm termen cu termen pe intervalul [0,6][0, 6]:

∫06(x−3+9x+3) dx=(x22−3x+9ln⁡(x+3))∣06\int_0^6 \left(x - 3 + \frac{9}{x + 3}\right)\, dx = \left( \frac{x^2}{2} - 3x + 9\ln(x + 3) \right) \Big|_0^6

Calculăm valorile în capetele intervalului:

  • Pentru limita superioară x=6x = 6: 622−3⋅6+9ln⁡(6+3)=362−18+9ln⁡9=18−18+9ln⁡(32)=18ln⁡3\frac{6^2}{2} - 3 \cdot 6 + 9\ln(6 + 3) = \frac{36}{2} - 18 + 9\ln 9 = 18 - 18 + 9\ln(3^2) = 18\ln 3
  • Pentru limita inferioară x=0x = 0: 022−3⋅0+9ln⁡(0+3)=0−0+9ln⁡3=9ln⁡3\frac{0^2}{2} - 3 \cdot 0 + 9\ln(0 + 3) = 0 - 0 + 9\ln 3 = 9\ln 3

Diferența dă:

18ln⁡3−9ln⁡3=9ln⁡318\ln 3 - 9\ln 3 = 9\ln 3

Înmulțind cu factorul π\pi, obținem volumul:

V=9πln⁡3V = 9\pi \ln 3

(3 puncte)