BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2025Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2025 - Matematică Tehnologic - Sesiunea Iunie (Vară)

Examenul Național de Bacalaureat 2025

Proba E. c) Matematică M_tehnologic

Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 1

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calcule cu Fracții (5p)

Arătați că:

110+3⋅(12−15)=1\frac{1}{10} + 3 \cdot \left( \frac{1}{2} - \frac{1}{5} \right) = 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Efectuarea scăderii din paranteză

Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun 1010:

12−15=510−210=310\frac{1}{2} - \frac{1}{5} = \frac{5}{10} - \frac{2}{10} = \frac{3}{10}

Înlocuim în expresia inițială:

110+3⋅(12−15)=110+3⋅310\frac{1}{10} + 3 \cdot \left( \frac{1}{2} - \frac{1}{5} \right) = \frac{1}{10} + 3 \cdot \frac{3}{10}

(3 puncte)

Pasul 2: Efectuarea înmulțirii și adunării

Efectuăm înmulțirea și apoi adunarea fracțiilor cu același numitor:

110+910=1+910=1010=1\frac{1}{10} + \frac{9}{10} = \frac{1 + 9}{10} = \frac{10}{10} = 1

Egalitatea este demonstrată.

(2 puncte)


2. Funcții de Gradul I (5p)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=6x−3f(x) = 6x - 3. Determinați numărul real aa pentru care:

f(2)=a+f(0)f(2) = a + f(0)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Calculul valorilor f(2)f(2) și f(0)f(0)

Calculăm valorile funcției în punctele date:

f(2)=6⋅2−3=12−3=9f(2) = 6 \cdot 2 - 3 = 12 - 3 = 9 f(0)=6⋅0−3=0−3=−3f(0) = 6 \cdot 0 - 3 = 0 - 3 = -3

(2 puncte)

Pasul 2: Aflarea numărului real aa

Înlocuim valorile în relația din enunț:

9=a+(−3)  ⟹  9=a−3  ⟹  a=9+3=129 = a + (-3) \implies 9 = a - 3 \implies a = 9 + 3 = 12

(3 puncte)


3. Ecuație Exponențială (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

52x=53−x5^{2x} = 5^{3 - x}
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Egalarea exponenților

Deoarece baza este 5>05 > 0, 5≠15 \neq 1, funcția exponențială este strict injectivă. Egalăm exponenții:

2x=3−x2x = 3 - x

(3 puncte)

Pasul 2: Rezolvarea ecuației

Trecem termenul cu xx în membrul stâng:

2x+x=3  ⟹  3x=3  ⟹  x=12x + x = 3 \implies 3x = 3 \implies x = 1

(2 puncte)


4. Probabilități (5p)

Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}A = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, acesta să verifice inegalitatea:

6n>256n > 25
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Determinarea numărului de cazuri posibile

Mulțimea AA are 1010 elemente:

numa˘r cazuri posibile=10\text{număr cazuri posibile} = 10

(2 puncte)

Pasul 2: Determinarea cazurilor favorabile și calculul probabilității

Rezolvăm inegalitatea pentru n∈An \in A:

6n>25  ⟺  n>256=4,16...6n > 25 \iff n > \frac{25}{6} = 4{,}16...

Numerele din mulțimea AA care respectă inegalitatea sunt:

n∈{5,6,7,8,9}n \in \{5, 6, 7, 8, 9\}

Avem 55 cazuri favorabile. Calculăm probabilitatea:

p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=510=12p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{5}{10} = \frac{1}{2}

(3 puncte)


5. Geometrie Analitică - Distanța dintre Două Puncte (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,0)A(2, 0), B(2,1)B(2, 1) și C(6,4)C(6, 4). Determinați numărul real aa pentru care:

BC=a⋅ABBC = a \cdot AB
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Calculul lungimii segmentului BCBC

Folosim formula distanței dintre două puncte:

BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(6−2)2+(4−1)2=42+32=16+9=25=5BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(6 - 2)^2 + (4 - 1)^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

(2 puncte)

Pasul 2: Calculul lungimii segmentului ABAB și aflarea numărului aa

Calculăm lungimea segmentului ABAB:

AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(2−2)2+(1−0)2=02+12=1AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(2 - 2)^2 + (1 - 0)^2} = \sqrt{0^2 + 1^2} = 1

Înlocuim valorile în egalitatea BC=a⋅ABBC = a \cdot AB:

5=a⋅1  ⟹  a=55 = a \cdot 1 \implies a = 5

(3 puncte)


6. Geometrie Plană - Triunghi Dreptunghic (5p)

Se consideră triunghiul MNPMNP, dreptunghic în MM, cu MN=4⋅MPMN = 4 \cdot MP și MN=8MN = 8. Arătați că aria triunghiului MNPMNP este egală cu 88.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Determinarea lungimii catetei MPMP

Din relația dată în ipoteză:

MN=4⋅MP  ⟹  8=4⋅MP  ⟹  MP=84=2MN = 4 \cdot MP \implies 8 = 4 \cdot MP \implies MP = \frac{8}{4} = 2

(2 puncte)

Pasul 2: Calculul ariei triunghiului dreptunghic

Aria unui triunghi dreptunghic este semiprodusul catetelor sale:

A△MNP=MN⋅MP2=8⋅22=162=8\mathcal{A}_{\triangle MNP} = \frac{MN \cdot MP}{2} = \frac{8 \cdot 2}{2} = \frac{16}{2} = 8

Egalitatea este demonstrată.

(3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice (15p)

Se consideră matricele A=(5221)A = \begin{pmatrix} 5 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}, B=(533−1)B = \begin{pmatrix} 5 & 3 \\ 3 & -1 \end{pmatrix} și I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=1\det A = 1.

b) Determinați numărul real xx pentru care 3A−5I2=xB3A - 5I_2 = xB.

c) Determinați mulțimea numerelor reale xx pentru care det⁡(A⋅(B−A)+xI2)≤2\det(A \cdot (B - A) + x I_2) \le 2.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul determinantului matricei AA

Scriem formula determinantului de ordin 22:

det⁡A=∣5221∣=5⋅1−2⋅2\det A = \begin{vmatrix} 5 & 2 \\ 2 & 1 \end{vmatrix} = 5 \cdot 1 - 2 \cdot 2

(3 puncte)

Efectuăm calculul:

det⁡A=5−4=1\det A = 5 - 4 = 1

(2 puncte)


b) Determinarea numărului real xx

Calculăm matricele 3A3A și 5I25I_2:

3A=3(5221)=(15663)3A = 3 \begin{pmatrix} 5 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 15 & 6 \\ 6 & 3 \end{pmatrix} 5I2=5(1001)=(5005)5I_2 = 5 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 0 \\ 0 & 5 \end{pmatrix}

Efectuăm scăderea:

3A−5I2=(15−56−06−03−5)=(1066−2)3A - 5I_2 = \begin{pmatrix} 15 - 5 & 6 - 0 \\ 6 - 0 & 3 - 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 6 \\ 6 & -2 \end{pmatrix}

(3 puncte)

Observăm că factorul comun al elementelor este 22:

(1066−2)=2(533−1)=2B\begin{pmatrix} 10 & 6 \\ 6 & -2 \end{pmatrix} = 2 \begin{pmatrix} 5 & 3 \\ 3 & -1 \end{pmatrix} = 2B

Egalitatea devine:

2B=xB  ⟹  x=22B = xB \implies x = 2

(2 puncte)


c) Rezolvarea inecuației cu determinanți

Calculăm mai întâi diferența B−AB - A:

B−A=(533−1)−(5221)=(5−53−23−2−1−1)=(011−2)B - A = \begin{pmatrix} 5 & 3 \\ 3 & -1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 5 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 - 5 & 3 - 2 \\ 3 - 2 & -1 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -2 \end{pmatrix}

Efectuăm produsul A⋅(B−A)A \cdot (B - A):

A⋅(B−A)=(5221)(011−2)=(5⋅0+2⋅15⋅1+2⋅(−2)2⋅0+1⋅12⋅1+1⋅(−2))=(2110)A \cdot (B - A) = \begin{pmatrix} 5 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 \cdot 0 + 2 \cdot 1 & 5 \cdot 1 + 2 \cdot (-2) \\ 2 \cdot 0 + 1 \cdot 1 & 2 \cdot 1 + 1 \cdot (-2) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

Adunăm matricea xI2=(x00x)x I_2 = \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & x \end{pmatrix}:

A⋅(B−A)+xI2=(2+x11x)A \cdot (B - A) + x I_2 = \begin{pmatrix} 2 + x & 1 \\ 1 & x \end{pmatrix}

Calculăm determinantul:

det⁡(A⋅(B−A)+xI2)=∣2+x11x∣=(2+x)x−1⋅1=x2+2x−1\det(A \cdot (B - A) + x I_2) = \begin{vmatrix} 2 + x & 1 \\ 1 & x \end{vmatrix} = (2 + x)x - 1 \cdot 1 = x^2 + 2x - 1

(3 puncte)

Scriem inegalitatea:

x2+2x−1≤2  ⟺  x2+2x−3≤0x^2 + 2x - 1 \le 2 \iff x^2 + 2x - 3 \le 0

Găsim rădăcinile ecuației x2+2x−3=0x^2 + 2x - 3 = 0:

Δ=22−4⋅1⋅(−3)=4+12=16\Delta = 2^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-3) = 4 + 12 = 16 x1=−2−42=−3,x2=−2+42=1x_1 = \frac{-2 - 4}{2} = -3, \quad x_2 = \frac{-2 + 4}{2} = 1

Trinomul de gradul al doilea are semnul contrar coeficientului lui x2x^2 (negativ) între rădăcini. Așadar:

x∈[−3,1]x \in [-3, 1]

(2 puncte)


2. Polinoame (15p)

Se consideră polinomul f=X3−3X2+X+mf = X^3 - 3X^2 + X + m, unde mm este număr real.

a) Pentru m=1m = 1, arătați că f(1)=0f(1) = 0.

b) Determinați numărul real mm pentru care 2x1+2x2+2x3=1+x1x2x32x_1 + 2x_2 + 2x_3 = 1 + x_1 x_2 x_3, unde x1x_1, x2x_2 și x3x_3 sunt rădăcinile polinomului ff.

c) Știind că restul împărțirii polinomului ff la polinomul X−2X - 2 este −5-5, arătați că ff este divizibil cu polinomul X2+1X^2 + 1.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Verificarea valorii f(1)f(1) pentru m=1m = 1

Pentru m=1m = 1, polinomul este f=X3−3X2+X+1f = X^3 - 3X^2 + X + 1.

Calculăm f(1)f(1) înlocuind XX cu 11:

f(1)=13−3⋅12+1+1f(1) = 1^3 - 3 \cdot 1^2 + 1 + 1

(3 puncte)

Efectuăm calculele:

f(1)=1−3+1+1=0f(1) = 1 - 3 + 1 + 1 = 0

(2 puncte)


b) Determinarea numărului real mm

Scriem relațiile lui Viète pentru polinomul f=X3−3X2+X+mf = X^3 - 3X^2 + X + m:

{x1+x2+x3=−−31=3x1x2x3=−m1=−m\begin{cases} x_1 + x_2 + x_3 = -\frac{-3}{1} = 3 \\ x_1 x_2 x_3 = -\frac{m}{1} = -m \end{cases}

Relația dată se rescrie dând factor comun pe 22:

2(x1+x2+x3)=1+x1x2x32(x_1 + x_2 + x_3) = 1 + x_1 x_2 x_3

Înlocuim valorile din relațiile lui Viète:

2⋅3=1+(−m)  ⟹  6=1−m2 \cdot 3 = 1 + (-m) \implies 6 = 1 - m

(3 puncte)

Aflăm valoarea parametrului mm:

m=1−6  ⟹  m=−5m = 1 - 6 \implies m = -5

(2 puncte)


c) Divizibilitatea polinomului ff cu X2+1X^2 + 1

Conform teoremei restului, restul împărțirii polinomului ff la polinomul de gradul întâi X−2X - 2 este valoarea numerică f(2)f(2):

f(2)=23−3⋅22+2+m=8−3⋅4+2+m=8−12+2+m=m−2f(2) = 2^3 - 3 \cdot 2^2 + 2 + m = 8 - 3 \cdot 4 + 2 + m = 8 - 12 + 2 + m = m - 2

Deoarece restul este egal cu −5-5, avem:

m−2=−5  ⟹  m=−3m - 2 = -5 \implies m = -3

(3 puncte)

Pentru m=−3m = -3, polinomul ff devine:

f=X3−3X2+X−3f = X^3 - 3X^2 + X - 3

Descompunem polinomul în factori prin grupare de termeni:

f=X2(X−3)+1(X−3)=(X−3)(X2+1)f = X^2(X - 3) + 1(X - 3) = (X - 3)(X^2 + 1)

Cum ff se scrie ca produsul dintre polinomul (X−3)(X - 3) și (X2+1)(X^2 + 1), rezultă că polinomul ff este divizibil cu X2+1X^2 + 1.

(2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică - Funcții Derivabile (15p)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−2exf(x) = \frac{x - 2}{e^x}.

a) Arătați că f′(x)=3−xexf'(x) = \frac{3 - x}{e^x}, x∈Rx \in \mathbb{R}.

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x = 0, situat pe graficul funcției ff.

c) Demonstrați că −1e≤x−2ex≤1e3-\frac{1}{e} \le \frac{x - 2}{e^x} \le \frac{1}{e^3}, pentru orice x∈[1,4]x \in [1, 4].

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul derivatei f′(x)f'(x)

Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R} ca raport de funcții derivabile. Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:

f′(x)=(x−2)′⋅ex−(x−2)⋅(ex)′(ex)2=1⋅ex−(x−2)ex(ex)2f'(x) = \frac{(x - 2)' \cdot e^x - (x - 2) \cdot (e^x)'}{(e^x)^2} = \frac{1 \cdot e^x - (x - 2)e^x}{(e^x)^2}

(3 puncte)

Dăm factor comun pe exe^x la numărător și simplificăm:

f′(x)=ex(1−(x−2))(ex)2=1−x+2ex=3−xexf'(x) = \frac{e^x(1 - (x - 2))}{(e^x)^2} = \frac{1 - x + 2}{e^x} = \frac{3 - x}{e^x}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2 puncte)


b) Ecuația tangentei în punctul de abscisă x=0x = 0

Calculăm valoarea funcției și valoarea derivatei în punctul x0=0x_0 = 0:

f(0)=0−2e0=−21=−2f(0) = \frac{0 - 2}{e^0} = \frac{-2}{1} = -2 f′(0)=3−0e0=31=3f'(0) = \frac{3 - 0}{e^0} = \frac{3}{1} = 3

(2 puncte)

Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=0x_0 = 0 este:

y−f(0)=f′(0)(x−0)y - f(0) = f'(0)(x - 0)

Înlocuim valorile:

y−(−2)=3(x−0)  ⟹  y+2=3x  ⟹  y=3x−2y - (-2) = 3(x - 0) \implies y + 2 = 3x \implies y = 3x - 2

(3 puncte)


c) Demonstrarea dublei inegalități pe intervalul [1,4][1, 4]

Aflăm punctele critice rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:

3−xex=0  ⟺  3−x=0  ⟺  x=3∈[1,4]\frac{3 - x}{e^x} = 0 \iff 3 - x = 0 \iff x = 3 \in [1, 4]

Deoarece ex>0e^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, semnul derivatei depinde exclusiv de factorul 3−x3 - x:

  • Pentru orice x∈[1,3]x \in [1, 3], avem 3−x≥0  ⟹  f′(x)≥03 - x \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe [1,3][1, 3].
  • Pentru orice x∈[3,4]x \in [3, 4], avem 3−x≤0  ⟹  f′(x)≤03 - x \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe [3,4][3, 4].

(2 puncte)

Punctul x=3x = 3 este punct de maxim global pe intervalul [1,4][1, 4]. Valoarea maximă este:

f(3)=3−2e3=1e3f(3) = \frac{3 - 2}{e^3} = \frac{1}{e^3}

Calculăm valorile la capetele intervalului:

f(1)=1−2e1=−1ef(1) = \frac{1 - 2}{e^1} = -\frac{1}{e} f(4)=4−2e4=2e4f(4) = \frac{4 - 2}{e^4} = \frac{2}{e^4}

Deoarece f(1)=−1e<0<2e4=f(4)f(1) = -\frac{1}{e} < 0 < \frac{2}{e^4} = f(4), valoarea minimă a funcției pe [1,4][1, 4] este f(1)=−1ef(1) = -\frac{1}{e}.

Astfel, pentru orice x∈[1,4]x \in [1, 4], avem:

f(1)≤f(x)≤f(3)  ⟹  −1e≤x−2ex≤1e3f(1) \le f(x) \le f(3) \implies -\frac{1}{e} \le \frac{x - 2}{e^x} \le \frac{1}{e^3}

(3 puncte)


2. Analiză Matematică - Integrale (15p)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+4x+8f(x) = x^2 + 4x + 8.

a) Arătați că ∫01(f(x)−x2−8) dx=2\int_0^1 (f(x) - x^2 - 8)\, dx = 2.

b) Arătați că ∫08xf(x)−4x dx=ln⁡3\int_0^8 \frac{x}{f(x) - 4x}\, dx = \ln 3.

c) Determinați a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty) pentru care ∫0a1f(x)−4 dx=14\int_0^a \frac{1}{f(x) - 4}\, dx = \frac{1}{4}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul integralei ∫01(f(x)−x2−8) dx\int_0^1 (f(x) - x^2 - 8)\, dx

Înlocuim f(x)=x2+4x+8f(x) = x^2 + 4x + 8:

f(x)−x2−8=(x2+4x+8)−x2−8=4xf(x) - x^2 - 8 = (x^2 + 4x + 8) - x^2 - 8 = 4x

Integrala devine:

∫01(f(x)−x2−8) dx=∫014x dx=(2x2)∣01\int_0^1 (f(x) - x^2 - 8)\, dx = \int_0^1 4x\, dx = \left( 2x^2 \right) \Bigg|_0^1

(3 puncte)

Calculăm conform formulei Leibniz-Newton:

2⋅12−2⋅02=2−0=22 \cdot 1^2 - 2 \cdot 0^2 = 2 - 0 = 2

(2 puncte)


b) Calculul integralei ∫08xf(x)−4x dx\int_0^8 \frac{x}{f(x) - 4x}\, dx

Exprimăm numitorul fracției:

f(x)−4x=(x2+4x+8)−4x=x2+8f(x) - 4x = (x^2 + 4x + 8) - 4x = x^2 + 8

Integrala devine:

∫08xx2+8 dx=12∫082xx2+8 dx=12∫08(x2+8)′x2+8 dx\int_0^8 \frac{x}{x^2 + 8}\, dx = \frac{1}{2} \int_0^8 \frac{2x}{x^2 + 8}\, dx = \frac{1}{2} \int_0^8 \frac{(x^2 + 8)'}{x^2 + 8}\, dx

Integrând, obținem:

12ln⁡(x2+8)∣08\frac{1}{2} \ln(x^2 + 8) \Bigg|_0^8

(3 puncte)

Calculăm valorile la capete:

12(ln⁡(82+8)−ln⁡(02+8))=12(ln⁡(64+8)−ln⁡8)=12(ln⁡72−ln⁡8)\frac{1}{2} (\ln(8^2 + 8) - \ln(0^2 + 8)) = \frac{1}{2} (\ln(64 + 8) - \ln 8) = \frac{1}{2} (\ln 72 - \ln 8)

Folosind proprietățile logaritmilor:

12ln⁡(728)=12ln⁡9=12ln⁡(32)=12⋅2ln⁡3=ln⁡3\frac{1}{2} \ln\left( \frac{72}{8} \right) = \frac{1}{2} \ln 9 = \frac{1}{2} \ln(3^2) = \frac{1}{2} \cdot 2\ln 3 = \ln 3

(2 puncte)


c) Determinarea valorii lui a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty)

Exprimăm numitorul integralei:

f(x)−4=(x2+4x+8)−4=x2+4x+4=(x+2)2f(x) - 4 = (x^2 + 4x + 8) - 4 = x^2 + 4x + 4 = (x + 2)^2

Integrala se scrie:

∫0a1f(x)−4 dx=∫0a1(x+2)2 dx=(−1x+2)∣0a\int_0^a \frac{1}{f(x) - 4}\, dx = \int_0^a \frac{1}{(x + 2)^2}\, dx = \left( -\frac{1}{x + 2} \right) \Bigg|_0^a

Calculăm valoarea integralei:

−1a+2−(−10+2)=12−1a+2-\frac{1}{a + 2} - \left( -\frac{1}{0 + 2} \right) = \frac{1}{2} - \frac{1}{a + 2}

(3 puncte)

Egalăm rezultatul cu valoarea dată în enunț:

12−1a+2=14  ⟹  1a+2=12−14=14\frac{1}{2} - \frac{1}{a + 2} = \frac{1}{4} \implies \frac{1}{a + 2} = \frac{1}{2} - \frac{1}{4} = \frac{1}{4}

De aici rezultă:

a+2=4  ⟹  a=2a + 2 = 4 \implies a = 2

Cum 2∈(0,+∞)2 \in (0, +\infty), soluția este a=2a = 2.

(2 puncte)