BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2025Simulare Iași

Bacalaureat 2025 — Matematică Tehnologic — Simulare Județeană Iași

Examenul Național de Bacalaureat 2025

Proba E. c) Matematică M_tehnologic

Simulare Județeană — Inspectoratul Școlar Județean Iași (Decembrie 2024)

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse naturale și protecția mediului, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale.


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Să se calculeze:

49:0,(6)+log⁡2(12)\sqrt{\frac{4}{9}} : 0,(6) + \log_2\left(\frac{1}{2}\right)

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm separat termenii expresiei:

    • Rădăcina pătrată a fracției:
49=49=23\sqrt{\frac{4}{9}} = \frac{\sqrt{4}}{\sqrt{9}} = \frac{2}{3}
  • Transformăm fracția zecimală periodică simplă în fracție ordinară ireductibilă:
0,(6)=69=230,(6) = \frac{6}{9} = \frac{2}{3}
  • Calculăm valoarea logaritmului folosind proprietatea log⁡a(a−1)=−1\log_a\left(a^{-1}\right) = -1:
log⁡2(12)=log⁡2(2−1)=−1\log_2\left(\frac{1}{2}\right) = \log_2\left(2^{-1}\right) = -1

(3p)

  • Efectuăm împărțirea și adunarea în ordinea operațiilor:
49:0,(6)+log⁡2(12)=23:23+(−1)=1−1=0\sqrt{\frac{4}{9}} : 0,(6) + \log_2\left(\frac{1}{2}\right) = \frac{2}{3} : \frac{2}{3} + (-1) = 1 - 1 = 0

(2p)


2. Se dau funcțiile f,g:R→Rf, g: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+3f(x) = 2x + 3 și g(x)=x2g(x) = x^2. Să se calculeze suma absciselor punctelor de intersecție ale graficelor celor două funcții. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru determinarea punctelor de intersecție Gf∩GgG_f \cap G_g, egalăm expresiile celor două funcții:
f(x)=g(x)  ⟺  2x+3=x2  ⟺  x2−2x−3=0f(x) = g(x) \iff 2x + 3 = x^2 \iff x^2 - 2x - 3 = 0

(3p)

  • Abscisele punctelor de intersecție sunt soluțiile x1x_1 și x2x_2 ale ecuației de gradul al doilea.

  • Metoda 1 (Relațiile lui Viète): Pentru ecuația x2−2x−3=0x^2 - 2x - 3 = 0, coeficienții sunt a=1a = 1, b=−2b = -2, c=−3c = -3. Suma absciselor este:

S=x1+x2=−ba=−−21=2S = x_1 + x_2 = -\frac{b}{a} = -\frac{-2}{1} = 2
  • Metoda 2 (Calculul direct al rădăcinilor): Discriminantul ecuației este:
Δ=(−2)2−4⋅1⋅(−3)=4+12=16\Delta = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-3) = 4 + 12 = 16

Rădăcinile sunt:

x1=2+162=2+42=3x_1 = \frac{2 + \sqrt{16}}{2} = \frac{2 + 4}{2} = 3 x2=2−162=2−42=−1x_2 = \frac{2 - \sqrt{16}}{2} = \frac{2 - 4}{2} = -1

Suma absciselor este:

x1+x2=3+(−1)=2x_1 + x_2 = 3 + (-1) = 2

(2p)


3. Să se rezolve ecuația:

log⁡5(9−x2)=1\log_5(9 - x^2) = 1

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiția de existență a logaritmului: Argumentul logaritmului trebuie să fie strict pozitiv:
9−x2>0  ⟺  x2<9  ⟺  x∈(−3,3)9 - x^2 > 0 \iff x^2 < 9 \iff x \in (-3, 3)
  • Din definiția logaritmului, log⁡aA=B  ⟺  A=aB\log_a A = B \iff A = a^B:
log⁡5(9−x2)=1  ⟺  9−x2=51  ⟺  9−x2=5\log_5(9 - x^2) = 1 \iff 9 - x^2 = 5^1 \iff 9 - x^2 = 5 x2=9−5  ⟺  x2=4x^2 = 9 - 5 \iff x^2 = 4

(3p)

  • Găsim soluțiile ecuației algebrice:
x1=2șix2=−2x_1 = 2 \quad \text{și} \quad x_2 = -2
  • Verificăm apartenența la domeniul de existență: Deoarece 2∈(−3,3)2 \in (-3, 3) și −2∈(−3,3)-2 \in (-3, 3), ambele valori sunt soluții valide ale ecuației.
x∈{−2,2}x \in \{-2, 2\}

(2p)


4. Se consideră mulțimea A={1,2,3,4,5}A = \{1, 2, 3, 4, 5\}. Câte numere de 3 cifre distincte formate cu elementele lui AA sunt divizibile cu 5? (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie numărul de trei cifre de forma abc‾\overline{abc}, unde a,b,c∈Aa, b, c \in A și cifrele sunt distincte două câte două (a≠ba \neq b, b≠cb \neq c, a≠ca \neq c).
  • Criteriul de divizibilitate cu 5 impune ca ultima cifră să fie 0 sau 5. Deoarece mulțimea AA conține doar cifrele {1,2,3,4,5}\{1, 2, 3, 4, 5\}, rezultă în mod unic:
c=5c = 5

(1p)

  • Numerele căutate sunt de forma ab5‾\overline{ab5}, cu a≠ba \neq b și a,b∈A∖{5}={1,2,3,4}a, b \in A \setminus \{5\} = \{1, 2, 3, 4\}.
  • Numărul modalităților de a alege și ordona două cifre distincte dintr-o mulțime de 4 cifre este dat de aranjamente de 4 luate câte 2:
A42A_4^2

(2p)

  • Calculăm numărul aranjamentelor:
A42=4!(4−2)!=4!2!=4⋅3=12A_4^2 = \frac{4!}{(4 - 2)!} = \frac{4!}{2!} = 4 \cdot 3 = 12

(Didactic, prin regula produsului: pentru cifra sutelor aa avem 4 variante, iar pentru cifra zecilor bb avem 3 variante rămase, deci 4⋅3=124 \cdot 3 = 12 numere).

(1p)


5. În sistemul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,2)A(3, 2) și B(1,−1)B(1, -1). Să se determine coordonatele simetricului punctului AA față de BB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie A′(x,y)A'(x, y) simetricul punctului AA față de punctul BB. Prin definiția simetriei centrale, punctul BB este mijlocul segmentului [AA′][AA'].

(1p)

  • Coordonatele mijlocului unui segment sunt date de mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:
xB=xA+xA′2șiyB=yA+yA′2x_B = \frac{x_A + x_{A'}}{2} \quad \text{și} \quad y_B = \frac{y_A + y_{A'}}{2}
  • Înlocuim coordonatele cunoscute ale punctelor A(3,2)A(3, 2) și B(1,−1)B(1, -1):
1=3+x2  ⟺  3+x=2  ⟹  x=−11 = \frac{3 + x}{2} \iff 3 + x = 2 \implies x = -1 −1=2+y2  ⟺  2+y=−2  ⟹  y=−4-1 = \frac{2 + y}{2} \iff 2 + y = -2 \implies y = -4

(2p)

  • Rezultă coordonatele simetricului A′A':
A′(−1,−4)A'(-1, -4)

(2p)


6. În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, se cunosc sin⁡B=35\sin B = \frac{3}{5} și ipotenuza BC=25BC = 25. Determinați aria triunghiului. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC (∠A=90∘\angle A = 90^\circ), definiția sinusului pentru unghiul ascuțit BB este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză:
sin⁡B=ACBC\sin B = \frac{AC}{BC}
  • Înlocuim valorile cunoscute:
35=AC25  ⟺  AC=3⋅255=15\frac{3}{5} = \frac{AC}{25} \iff AC = \frac{3 \cdot 25}{5} = 15

(2p)

  • Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a determina lungimea celeilalte catete, ABAB:
BC2=AB2+AC2  ⟺  AB=BC2−AC2BC^2 = AB^2 + AC^2 \iff AB = \sqrt{BC^2 - AC^2} AB=252−152=625−225=400=20AB = \sqrt{25^2 - 15^2} = \sqrt{625 - 225} = \sqrt{400} = 20

(1p)

  • Aria triunghiului dreptunghic este egală cu jumătatea produsului lungimilor catetelor:
A△ABC=AB⋅AC2=20⋅152=150\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{20 \cdot 15}{2} = 150

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se dă matricea:

A(x)=(x11x),x∈RA(x) = \begin{pmatrix} x & 1 \\ 1 & x \end{pmatrix}, \quad x \in \mathbb{R}

a) Să se verifice dacă det⁡A(2)=3\det A(2) = 3. (5p)

b) Să se determine X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) care verifică relația 2X+A(2)=3A(1)2X + A(2) = 3A(1). (5p)

c) Să se determine x∈Rx \in \mathbb{R} pentru care matricea A2(x)A^2(x) are toate elementele egale între ele. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Scriem matricea A(2)A(2) pentru x=2x = 2:
A(2)=(2112)A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei de ordin 2:
det⁡A(2)=∣2112∣=2⋅2−1⋅1=4−1=3\det A(2) = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 - 1 \cdot 1 = 4 - 1 = 3

Egalitatea este verificată.

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Scriem matricele A(1)A(1) și A(2)A(2):
A(1)=(1111),A(2)=(2112)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}, \quad A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}

(1p)

  • Din relația dată 2X+A(2)=3A(1)2X + A(2) = 3A(1), exprimăm matricea 2X2X:
2X=3A(1)−A(2)2X = 3A(1) - A(2)
  • Calculăm produsul scalar 3A(1)3A(1) și scăderea matricelor:
3A(1)=3(1111)=(3333)3A(1) = 3 \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 3 \\ 3 & 3 \end{pmatrix} 2X=(3333)−(2112)=(3−23−13−13−2)=(1221)2X = \begin{pmatrix} 3 & 3 \\ 3 & 3 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 - 2 & 3 - 1 \\ 3 - 1 & 3 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Împărțim prin 2 (înmulțim cu 12\frac{1}{2}) pentru a obține matricea XX:
X=(121112)X = \begin{pmatrix} \frac{1}{2} & 1 \\ 1 & \frac{1}{2} \end{pmatrix}

(1p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm produsul matricial A2(x)=A(x)⋅A(x)A^2(x) = A(x) \cdot A(x):
A2(x)=(x11x)(x11x)=(x⋅x+1⋅1x⋅1+1⋅x1⋅x+x⋅11⋅1+x⋅x)=(x2+12x2xx2+1)A^2(x) = \begin{pmatrix} x & 1 \\ 1 & x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & 1 \\ 1 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x \cdot x + 1 \cdot 1 & x \cdot 1 + 1 \cdot x \\ 1 \cdot x + x \cdot 1 & 1 \cdot 1 + x \cdot x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x^2 + 1 & 2x \\ 2x & x^2 + 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Matricea A2(x)A^2(x) are toate elementele egale între ele dacă și numai dacă elementele de pe diagonala principală sunt egale cu cele de pe diagonala secundară:
x2+1=2x  ⟺  x2−2x+1=0  ⟺  (x−1)2=0  ⟹  x=1∈Rx^2 + 1 = 2x \iff x^2 - 2x + 1 = 0 \iff (x - 1)^2 = 0 \implies x = 1 \in \mathbb{R}

(2p)


2. Pe mulțimea (0,+∞)(0, +\infty) se consideră legea de compoziție:

x∘y=x+y+1x+1yx \circ y = x + y + \frac{1}{x} + \frac{1}{y}

a) Să se verifice dacă 2∘(−2)=02 \circ (-2) = 0. (5p)

b) Să se rezolve ecuația x∘2=92x \circ 2 = \frac{9}{2}. (5p)

c) Să se demonstreze că x∘1x≥4x \circ \frac{1}{x} \ge 4, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=2x = 2 și y=−2y = -2:
2∘(−2)=2+(−2)+12+1−22 \circ (-2) = 2 + (-2) + \frac{1}{2} + \frac{1}{-2}

(3p)

  • Efectuăm calculele algebrice:
2∘(−2)=2−2+12−12=02 \circ (-2) = 2 - 2 + \frac{1}{2} - \frac{1}{2} = 0

Egalitatea este verificată.

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Scriem ecuația x∘2=92x \circ 2 = \frac{9}{2} pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty):
x+2+1x+12=92x + 2 + \frac{1}{x} + \frac{1}{2} = \frac{9}{2}
  • Trecem termenii constanți în membrul drept:
x+1x=92−2−12=92−52=42=2x + \frac{1}{x} = \frac{9}{2} - 2 - \frac{1}{2} = \frac{9}{2} - \frac{5}{2} = \frac{4}{2} = 2

(2p)

  • Aducem ecuația la forma standard, înmulțind cu x>0x > 0:
x2+1=2x  ⟺  x2−2x+1=0  ⟺  (x−1)2=0  ⟹  x=1x^2 + 1 = 2x \iff x^2 - 2x + 1 = 0 \iff (x - 1)^2 = 0 \implies x = 1
  • Deoarece 1∈(0,+∞)1 \in (0, +\infty), soluția ecuației este x=1x = 1.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm expresia x∘1xx \circ \frac{1}{x} folosind definiția legii:
x∘1x=x+1x+1x+11x=x+1x+1x+x=2(x+1x)x \circ \frac{1}{x} = x + \frac{1}{x} + \frac{1}{x} + \frac{1}{\frac{1}{x}} = x + \frac{1}{x} + \frac{1}{x} + x = 2\left(x + \frac{1}{x}\right)

(2p)

  • Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), demonstrăm că x+1x≥2x + \frac{1}{x} \ge 2:
x+1x−2=x2−2x+1x=(x−1)2xx + \frac{1}{x} - 2 = \frac{x^2 - 2x + 1}{x} = \frac{(x - 1)^2}{x}

Deoarece (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0 pentru orice număr real xx, iar numitorul x>0x > 0, fracția este întotdeauna pozitivă sau nulă:

(x−1)2x≥0  ⟹  x+1x≥2,(∀) x∈(0,+∞)\frac{(x - 1)^2}{x} \ge 0 \implies x + \frac{1}{x} \ge 2, \quad (\forall)\, x \in (0, +\infty)
  • Înmulțind inegalitatea cu 2, obținem:
2(x+1x)≥4  ⟺  x∘1x≥4,(∀) x∈(0,+∞)2\left(x + \frac{1}{x}\right) \ge 4 \iff x \circ \frac{1}{x} \ge 4, \quad (\forall)\, x \in (0, +\infty)

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=e−x+xf(x) = e^{-x} + x.

a) Să se demonstreze că f(x)+f′(x)=x+1f(x) + f'(x) = x + 1, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Să se determine ecuația asimptotei spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Să se demonstreze că f(x)≥1f(x) \ge 1, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R} ca sumă de funcții elementare derivabile. Calculăm derivata de ordinul întâi:
f′(x)=(e−x+x)′=(e−x)′+(x)′=e−x⋅(−x)′+1=−e−x+1f'(x) = \left(e^{-x} + x\right)' = \left(e^{-x}\right)' + (x)' = e^{-x} \cdot (-x)' + 1 = -e^{-x} + 1

(3p)

  • Înlocuim f(x)f(x) și f′(x)f'(x) în membrul stâng al relației:
f(x)+f′(x)=(e−x+x)+(−e−x+1)=e−x−e−x+x+1=x+1f(x) + f'(x) = \left(e^{-x} + x\right) + \left(-e^{-x} + 1\right) = e^{-x} - e^{-x} + x + 1 = x + 1

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, ceea ce finalizează demonstrația.

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Verificăm dacă graficul funcției admite asimptotă orizontală spre +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(e−x+x)=lim⁡x→+∞(1ex+x)=0+∞=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(e^{-x} + x\right) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{1}{e^x} + x\right) = 0 + \infty = +\infty

Deoarece limita este infinită, funcția nu admite asimptotă orizontală spre +∞+\infty.

(2p)

  • Căutăm asimptota oblică spre +∞+\infty, de ecuație y=mx+ny = mx + n:

    • Calculăm panta mm:
m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞e−x+xx=lim⁡x→+∞(e−xx+1)=0+1=1m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^{-x} + x}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{e^{-x}}{x} + 1\right) = 0 + 1 = 1
  • Calculăm ordonata la origine nn:
n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞(e−x+x−x)=lim⁡x→+∞e−x=0n = \lim_{x \to +\infty} \left(f(x) - mx\right) = \lim_{x \to +\infty} \left(e^{-x} + x - x\right) = \lim_{x \to +\infty} e^{-x} = 0
  • Prin urmare, dreapta de ecuație y=xy = x este asimptotă oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Rezolvăm ecuația punctelor critice f′(x)=0f'(x) = 0:
−e−x+1=0  ⟺  e−x=1  ⟺  −x=0  ⟺  x=0-e^{-x} + 1 = 0 \iff e^{-x} = 1 \iff -x = 0 \iff x = 0

(2p)

  • Analizăm monotonia funcției în funcție de semnul derivatei:

    • Pentru x∈(−∞,0)x \in (-\infty, 0): avem x<0  ⟹  −x>0  ⟹  e−x>1  ⟹  f′(x)=1−e−x<0x < 0 \implies -x > 0 \implies e^{-x} > 1 \implies f'(x) = 1 - e^{-x} < 0. Funcția ff este strict descrescătoare pe (−∞,0](-\infty, 0];
    • Pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty): avem x>0  ⟹  −x<0  ⟹  e−x<1  ⟹  f′(x)=1−e−x>0x > 0 \implies -x < 0 \implies e^{-x} < 1 \implies f'(x) = 1 - e^{-x} > 0. Funcția ff este strict crescătoare pe [0,+∞)[0, +\infty).
  • Deoarece derivata este negativă la stânga lui 00 și pozitivă la dreapta lui 00, punctul x=0x = 0 este punct de minim global/absolut al funcției ff pe R\mathbb{R}.

  • Calculăm valoarea minimă f(0)f(0):

f(0)=e−0+0=1+0=1f(0) = e^{-0} + 0 = 1 + 0 = 1
  • Rezultă că pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
f(x)≥f(0)  ⟺  f(x)≥1f(x) \ge f(0) \iff f(x) \ge 1

(3p)


2. Se consideră funcțiile f,g:(1,∞)→Rf, g: (1, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=ln⁡xxf(x) = \frac{\ln x}{x} și g(x)=1−ln⁡xx2g(x) = \frac{1 - \ln x}{x^2}.

a) Demonstrați că funcția ff este o primitivă a funcției gg. (5p)

b) Calculați ∫12(f(x)x+g(x))dx\int_1^2 \left(\frac{f(x)}{x} + g(x)\right) dx. (5p)

c) Determinați numărul a∈(1,∞)a \in (1, \infty) știind că ∫1ag(x)dx=ln⁡a2\int_1^a g(x) dx = \frac{\ln a}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este o primitivă a funcției gg pe (1,∞)(1, \infty) dacă ff este derivabilă pe (1,∞)(1, \infty) și f′(x)=g(x)f'(x) = g(x) pentru orice x∈(1,∞)x \in (1, \infty).
  • Funcțiile ln⁡x\ln x și xx sunt derivabile pe (1,∞)(1, \infty), cu x≠0x \neq 0, deci funcția cât ff este derivabilă pe (1,∞)(1, \infty).
  • Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(ln⁡xx)′=(ln⁡x)′⋅x−ln⁡x⋅(x)′x2=1x⋅x−ln⁡x⋅1x2=1−ln⁡xx2f'(x) = \left(\frac{\ln x}{x}\right)' = \frac{(\ln x)' \cdot x - \ln x \cdot (x)'}{x^2} = \frac{\frac{1}{x} \cdot x - \ln x \cdot 1}{x^2} = \frac{1 - \ln x}{x^2}

(3p)

  • Constatăm că f′(x)=g(x)f'(x) = g(x) pentru orice x∈(1,∞)x \in (1, \infty), ceea ce demonstrează că funcția ff este o primitivă a funcției gg pe intervalul (1,∞)(1, \infty).

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm raportul f(x)x\frac{f(x)}{x}:
f(x)x=ln⁡xxx=ln⁡xx2\frac{f(x)}{x} = \frac{\frac{\ln x}{x}}{x} = \frac{\ln x}{x^2}
  • Adunăm funcțiile de sub integrală:
f(x)x+g(x)=ln⁡xx2+1−ln⁡xx2=ln⁡x+1−ln⁡xx2=1x2\frac{f(x)}{x} + g(x) = \frac{\ln x}{x^2} + \frac{1 - \ln x}{x^2} = \frac{\ln x + 1 - \ln x}{x^2} = \frac{1}{x^2}

(3p)

  • Calculăm integrala definită folosind primitiva −1x-\frac{1}{x}:
∫12(f(x)x+g(x))dx=∫121x2dx=(−1x)∣12=−12−(−11)=−12+1=12\int_1^2 \left(\frac{f(x)}{x} + g(x)\right) dx = \int_1^2 \frac{1}{x^2} dx = \left. \left(-\frac{1}{x}\right) \right|_1^2 = -\frac{1}{2} - \left(-\frac{1}{1}\right) = -\frac{1}{2} + 1 = \frac{1}{2}

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Deoarece ff este o primitivă a funcției gg, conform formulei Leibniz-Newton avem:
∫1ag(x)dx=f(x)∣1a=f(a)−f(1)\int_1^a g(x) dx = \left. f(x) \right|_1^a = f(a) - f(1)
  • Calculăm valorile:
f(a)=ln⁡aa,f(1)=ln⁡11=01=0f(a) = \frac{\ln a}{a}, \quad f(1) = \frac{\ln 1}{1} = \frac{0}{1} = 0

Așadar:

∫1ag(x)dx=ln⁡aa\int_1^a g(x) dx = \frac{\ln a}{a}

(3p)

  • Egalăm cu membrul drept din ipoteză:
ln⁡aa=ln⁡a2  ⟺  ln⁡aa−ln⁡a2=0  ⟺  ln⁡a(1a−12)=0\frac{\ln a}{a} = \frac{\ln a}{2} \iff \frac{\ln a}{a} - \frac{\ln a}{2} = 0 \iff \ln a \left(\frac{1}{a} - \frac{1}{2}\right) = 0
  • Deoarece a∈(1,∞)a \in (1, \infty), avem a>1a > 1, ceea ce implică ln⁡a>0\ln a > 0 (deci ln⁡a≠0\ln a \neq 0).
  • Rămâne:
1a−12=0  ⟺  1a=12  ⟺  a=2\frac{1}{a} - \frac{1}{2} = 0 \iff \frac{1}{a} = \frac{1}{2} \iff a = 2

Cum 2∈(1,∞)2 \in (1, \infty), valoarea căutată este a=2a = 2.

(2p)