Proba E. c) Matematică M_tehnologic
Simulare Județeană — Inspectoratul Școlar Județean Iași (Decembrie 2024)
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse naturale și protecția mediului, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale.
Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Să se calculeze:
4 9 : 0 , ( 6 ) + log 2 ( 1 2 ) \sqrt{\frac{4}{9}} : 0,(6) + \log_2\left(\frac{1}{2}\right) 9 4 : 0 , ( 6 ) + log 2 ( 2 1 )
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
4 9 = 4 9 = 2 3 \sqrt{\frac{4}{9}} = \frac{\sqrt{4}}{\sqrt{9}} = \frac{2}{3} 9 4 = 9 4 = 3 2
Transformăm fracția zecimală periodică simplă în fracție ordinară ireductibilă:
0 , ( 6 ) = 6 9 = 2 3 0,(6) = \frac{6}{9} = \frac{2}{3} 0 , ( 6 ) = 9 6 = 3 2
Calculăm valoarea logaritmului folosind proprietatea log a ( a − 1 ) = − 1 \log_a\left(a^{-1}\right) = -1 log a ( a − 1 ) = − 1 :
log 2 ( 1 2 ) = log 2 ( 2 − 1 ) = − 1 \log_2\left(\frac{1}{2}\right) = \log_2\left(2^{-1}\right) = -1 log 2 ( 2 1 ) = log 2 ( 2 − 1 ) = − 1
(3p)
Efectuăm împărțirea și adunarea în ordinea operațiilor:
4 9 : 0 , ( 6 ) + log 2 ( 1 2 ) = 2 3 : 2 3 + ( − 1 ) = 1 − 1 = 0 \sqrt{\frac{4}{9}} : 0,(6) + \log_2\left(\frac{1}{2}\right) = \frac{2}{3} : \frac{2}{3} + (-1) = 1 - 1 = 0 9 4 : 0 , ( 6 ) + log 2 ( 2 1 ) = 3 2 : 3 2 + ( − 1 ) = 1 − 1 = 0
(2p)
2. Se dau funcțiile f , g : R → R f, g: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f , g : R → R , f ( x ) = 2 x + 3 f(x) = 2x + 3 f ( x ) = 2 x + 3 și g ( x ) = x 2 g(x) = x^2 g ( x ) = x 2 . Să se calculeze suma absciselor punctelor de intersecție ale graficelor celor două funcții. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru determinarea punctelor de intersecție G f ∩ G g G_f \cap G_g G f ∩ G g , egalăm expresiile celor două funcții:
f ( x ) = g ( x ) ⟺ 2 x + 3 = x 2 ⟺ x 2 − 2 x − 3 = 0 f(x) = g(x) \iff 2x + 3 = x^2 \iff x^2 - 2x - 3 = 0 f ( x ) = g ( x ) ⟺ 2 x + 3 = x 2 ⟺ x 2 − 2 x − 3 = 0
(3p)
Abscisele punctelor de intersecție sunt soluțiile x 1 x_1 x 1 și x 2 x_2 x 2 ale ecuației de gradul al doilea.
Metoda 1 (Relațiile lui Viète):
Pentru ecuația x 2 − 2 x − 3 = 0 x^2 - 2x - 3 = 0 x 2 − 2 x − 3 = 0 , coeficienții sunt a = 1 a = 1 a = 1 , b = − 2 b = -2 b = − 2 , c = − 3 c = -3 c = − 3 . Suma absciselor este:
S = x 1 + x 2 = − b a = − − 2 1 = 2 S = x_1 + x_2 = -\frac{b}{a} = -\frac{-2}{1} = 2 S = x 1 + x 2 = − a b = − 1 − 2 = 2
Metoda 2 (Calculul direct al rădăcinilor):
Discriminantul ecuației este:
Δ = ( − 2 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( − 3 ) = 4 + 12 = 16 \Delta = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-3) = 4 + 12 = 16 Δ = ( − 2 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( − 3 ) = 4 + 12 = 16
Rădăcinile sunt:
x 1 = 2 + 16 2 = 2 + 4 2 = 3 x_1 = \frac{2 + \sqrt{16}}{2} = \frac{2 + 4}{2} = 3 x 1 = 2 2 + 16 = 2 2 + 4 = 3
x 2 = 2 − 16 2 = 2 − 4 2 = − 1 x_2 = \frac{2 - \sqrt{16}}{2} = \frac{2 - 4}{2} = -1 x 2 = 2 2 − 16 = 2 2 − 4 = − 1
Suma absciselor este:
x 1 + x 2 = 3 + ( − 1 ) = 2 x_1 + x_2 = 3 + (-1) = 2 x 1 + x 2 = 3 + ( − 1 ) = 2
(2p)
3. Să se rezolve ecuația:
log 5 ( 9 − x 2 ) = 1 \log_5(9 - x^2) = 1 log 5 ( 9 − x 2 ) = 1
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Condiția de existență a logaritmului:
Argumentul logaritmului trebuie să fie strict pozitiv:
9 − x 2 > 0 ⟺ x 2 < 9 ⟺ x ∈ ( − 3 , 3 ) 9 - x^2 > 0 \iff x^2 < 9 \iff x \in (-3, 3) 9 − x 2 > 0 ⟺ x 2 < 9 ⟺ x ∈ ( − 3 , 3 )
Din definiția logaritmului, log a A = B ⟺ A = a B \log_a A = B \iff A = a^B log a A = B ⟺ A = a B :
log 5 ( 9 − x 2 ) = 1 ⟺ 9 − x 2 = 5 1 ⟺ 9 − x 2 = 5 \log_5(9 - x^2) = 1 \iff 9 - x^2 = 5^1 \iff 9 - x^2 = 5 log 5 ( 9 − x 2 ) = 1 ⟺ 9 − x 2 = 5 1 ⟺ 9 − x 2 = 5
x 2 = 9 − 5 ⟺ x 2 = 4 x^2 = 9 - 5 \iff x^2 = 4 x 2 = 9 − 5 ⟺ x 2 = 4
(3p)
Găsim soluțiile ecuației algebrice:
x 1 = 2 și x 2 = − 2 x_1 = 2 \quad \text{și} \quad x_2 = -2 x 1 = 2 ș i x 2 = − 2
Verificăm apartenența la domeniul de existență:
Deoarece 2 ∈ ( − 3 , 3 ) 2 \in (-3, 3) 2 ∈ ( − 3 , 3 ) și − 2 ∈ ( − 3 , 3 ) -2 \in (-3, 3) − 2 ∈ ( − 3 , 3 ) , ambele valori sunt soluții valide ale ecuației.
x ∈ { − 2 , 2 } x \in \{-2, 2\} x ∈ { − 2 , 2 }
(2p)
4. Se consideră mulțimea A = { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } A = \{1, 2, 3, 4, 5\} A = { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } . Câte numere de 3 cifre distincte formate cu elementele lui A A A sunt divizibile cu 5? (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie numărul de trei cifre de forma a b c ‾ \overline{abc} ab c , unde a , b , c ∈ A a, b, c \in A a , b , c ∈ A și cifrele sunt distincte două câte două (a ≠ b a \neq b a = b , b ≠ c b \neq c b = c , a ≠ c a \neq c a = c ).
Criteriul de divizibilitate cu 5 impune ca ultima cifră să fie 0 sau 5. Deoarece mulțimea A A A conține doar cifrele { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } \{1, 2, 3, 4, 5\} { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } , rezultă în mod unic:
c = 5 c = 5 c = 5
(1p)
Numerele căutate sunt de forma a b 5 ‾ \overline{ab5} ab 5 , cu a ≠ b a \neq b a = b și a , b ∈ A ∖ { 5 } = { 1 , 2 , 3 , 4 } a, b \in A \setminus \{5\} = \{1, 2, 3, 4\} a , b ∈ A ∖ { 5 } = { 1 , 2 , 3 , 4 } .
Numărul modalităților de a alege și ordona două cifre distincte dintr-o mulțime de 4 cifre este dat de aranjamente de 4 luate câte 2:
A 4 2 A_4^2 A 4 2
(2p)
Calculăm numărul aranjamentelor:
A 4 2 = 4 ! ( 4 − 2 ) ! = 4 ! 2 ! = 4 ⋅ 3 = 12 A_4^2 = \frac{4!}{(4 - 2)!} = \frac{4!}{2!} = 4 \cdot 3 = 12 A 4 2 = ( 4 − 2 )! 4 ! = 2 ! 4 ! = 4 ⋅ 3 = 12
(Didactic, prin regula produsului: pentru cifra sutelor a a a avem 4 variante, iar pentru cifra zecilor b b b avem 3 variante rămase, deci 4 ⋅ 3 = 12 4 \cdot 3 = 12 4 ⋅ 3 = 12 numere).
(1p)
5. În sistemul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 3 , 2 ) A(3, 2) A ( 3 , 2 ) și B ( 1 , − 1 ) B(1, -1) B ( 1 , − 1 ) . Să se determine coordonatele simetricului punctului A A A față de B B B . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie A ′ ( x , y ) A'(x, y) A ′ ( x , y ) simetricul punctului A A A față de punctul B B B . Prin definiția simetriei centrale, punctul B B B este mijlocul segmentului [ A A ′ ] [AA'] [ A A ′ ] .
(1p)
Coordonatele mijlocului unui segment sunt date de mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:
x B = x A + x A ′ 2 și y B = y A + y A ′ 2 x_B = \frac{x_A + x_{A'}}{2} \quad \text{și} \quad y_B = \frac{y_A + y_{A'}}{2} x B = 2 x A + x A ′ ș i y B = 2 y A + y A ′
Înlocuim coordonatele cunoscute ale punctelor A ( 3 , 2 ) A(3, 2) A ( 3 , 2 ) și B ( 1 , − 1 ) B(1, -1) B ( 1 , − 1 ) :
1 = 3 + x 2 ⟺ 3 + x = 2 ⟹ x = − 1 1 = \frac{3 + x}{2} \iff 3 + x = 2 \implies x = -1 1 = 2 3 + x ⟺ 3 + x = 2 ⟹ x = − 1
− 1 = 2 + y 2 ⟺ 2 + y = − 2 ⟹ y = − 4 -1 = \frac{2 + y}{2} \iff 2 + y = -2 \implies y = -4 − 1 = 2 2 + y ⟺ 2 + y = − 2 ⟹ y = − 4
(2p)
Rezultă coordonatele simetricului A ′ A' A ′ :
A ′ ( − 1 , − 4 ) A'(-1, -4) A ′ ( − 1 , − 4 )
(2p)
6. În triunghiul A B C ABC A B C dreptunghic în A A A , se cunosc sin B = 3 5 \sin B = \frac{3}{5} sin B = 5 3 și ipotenuza B C = 25 BC = 25 B C = 25 . Determinați aria triunghiului. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul dreptunghic A B C ABC A B C (∠ A = 90 ∘ \angle A = 90^\circ ∠ A = 9 0 ∘ ), definiția sinusului pentru unghiul ascuțit B B B este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză:
sin B = A C B C \sin B = \frac{AC}{BC} sin B = B C A C
Înlocuim valorile cunoscute:
3 5 = A C 25 ⟺ A C = 3 ⋅ 25 5 = 15 \frac{3}{5} = \frac{AC}{25} \iff AC = \frac{3 \cdot 25}{5} = 15 5 3 = 25 A C ⟺ A C = 5 3 ⋅ 25 = 15
(2p)
Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a determina lungimea celeilalte catete, A B AB A B :
B C 2 = A B 2 + A C 2 ⟺ A B = B C 2 − A C 2 BC^2 = AB^2 + AC^2 \iff AB = \sqrt{BC^2 - AC^2} B C 2 = A B 2 + A C 2 ⟺ A B = B C 2 − A C 2
A B = 25 2 − 15 2 = 625 − 225 = 400 = 20 AB = \sqrt{25^2 - 15^2} = \sqrt{625 - 225} = \sqrt{400} = 20 A B = 2 5 2 − 1 5 2 = 625 − 225 = 400 = 20
(1p)
Aria triunghiului dreptunghic este egală cu jumătatea produsului lungimilor catetelor:
A △ A B C = A B ⋅ A C 2 = 20 ⋅ 15 2 = 150 \mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{20 \cdot 15}{2} = 150 A △ A B C = 2 A B ⋅ A C = 2 20 ⋅ 15 = 150
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se dă matricea:
A ( x ) = ( x 1 1 x ) , x ∈ R A(x) = \begin{pmatrix} x & 1 \\ 1 & x \end{pmatrix}, \quad x \in \mathbb{R} A ( x ) = ( x 1 1 x ) , x ∈ R
a) Să se verifice dacă det A ( 2 ) = 3 \det A(2) = 3 det A ( 2 ) = 3 . (5p)
b) Să se determine X ∈ M 2 ( R ) X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) X ∈ M 2 ( R ) care verifică relația 2 X + A ( 2 ) = 3 A ( 1 ) 2X + A(2) = 3A(1) 2 X + A ( 2 ) = 3 A ( 1 ) . (5p)
c) Să se determine x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R pentru care matricea A 2 ( x ) A^2(x) A 2 ( x ) are toate elementele egale între ele. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Scriem matricea A ( 2 ) A(2) A ( 2 ) pentru x = 2 x = 2 x = 2 :
A ( 2 ) = ( 2 1 1 2 ) A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} A ( 2 ) = ( 2 1 1 2 )
(2p)
Calculăm determinantul matricei de ordin 2:
det A ( 2 ) = ∣ 2 1 1 2 ∣ = 2 ⋅ 2 − 1 ⋅ 1 = 4 − 1 = 3 \det A(2) = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 - 1 \cdot 1 = 4 - 1 = 3 det A ( 2 ) = 2 1 1 2 = 2 ⋅ 2 − 1 ⋅ 1 = 4 − 1 = 3
Egalitatea este verificată.
(3p)
Rezolvare Subpunctul b):
Scriem matricele A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) și A ( 2 ) A(2) A ( 2 ) :
A ( 1 ) = ( 1 1 1 1 ) , A ( 2 ) = ( 2 1 1 2 ) A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}, \quad A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} A ( 1 ) = ( 1 1 1 1 ) , A ( 2 ) = ( 2 1 1 2 )
(1p)
Din relația dată 2 X + A ( 2 ) = 3 A ( 1 ) 2X + A(2) = 3A(1) 2 X + A ( 2 ) = 3 A ( 1 ) , exprimăm matricea 2 X 2X 2 X :
2 X = 3 A ( 1 ) − A ( 2 ) 2X = 3A(1) - A(2) 2 X = 3 A ( 1 ) − A ( 2 )
Calculăm produsul scalar 3 A ( 1 ) 3A(1) 3 A ( 1 ) și scăderea matricelor:
3 A ( 1 ) = 3 ( 1 1 1 1 ) = ( 3 3 3 3 ) 3A(1) = 3 \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 3 \\ 3 & 3 \end{pmatrix} 3 A ( 1 ) = 3 ( 1 1 1 1 ) = ( 3 3 3 3 )
2 X = ( 3 3 3 3 ) − ( 2 1 1 2 ) = ( 3 − 2 3 − 1 3 − 1 3 − 2 ) = ( 1 2 2 1 ) 2X = \begin{pmatrix} 3 & 3 \\ 3 & 3 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 - 2 & 3 - 1 \\ 3 - 1 & 3 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} 2 X = ( 3 3 3 3 ) − ( 2 1 1 2 ) = ( 3 − 2 3 − 1 3 − 1 3 − 2 ) = ( 1 2 2 1 )
(3p)
Împărțim prin 2 (înmulțim cu 1 2 \frac{1}{2} 2 1 ) pentru a obține matricea X X X :
X = ( 1 2 1 1 1 2 ) X = \begin{pmatrix} \frac{1}{2} & 1 \\ 1 & \frac{1}{2} \end{pmatrix} X = ( 2 1 1 1 2 1 )
(1p)
Rezolvare Subpunctul c):
Calculăm produsul matricial A 2 ( x ) = A ( x ) ⋅ A ( x ) A^2(x) = A(x) \cdot A(x) A 2 ( x ) = A ( x ) ⋅ A ( x ) :
A 2 ( x ) = ( x 1 1 x ) ( x 1 1 x ) = ( x ⋅ x + 1 ⋅ 1 x ⋅ 1 + 1 ⋅ x 1 ⋅ x + x ⋅ 1 1 ⋅ 1 + x ⋅ x ) = ( x 2 + 1 2 x 2 x x 2 + 1 ) A^2(x) = \begin{pmatrix} x & 1 \\ 1 & x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & 1 \\ 1 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x \cdot x + 1 \cdot 1 & x \cdot 1 + 1 \cdot x \\ 1 \cdot x + x \cdot 1 & 1 \cdot 1 + x \cdot x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x^2 + 1 & 2x \\ 2x & x^2 + 1 \end{pmatrix} A 2 ( x ) = ( x 1 1 x ) ( x 1 1 x ) = ( x ⋅ x + 1 ⋅ 1 1 ⋅ x + x ⋅ 1 x ⋅ 1 + 1 ⋅ x 1 ⋅ 1 + x ⋅ x ) = ( x 2 + 1 2 x 2 x x 2 + 1 )
(3p)
Matricea A 2 ( x ) A^2(x) A 2 ( x ) are toate elementele egale între ele dacă și numai dacă elementele de pe diagonala principală sunt egale cu cele de pe diagonala secundară:
x 2 + 1 = 2 x ⟺ x 2 − 2 x + 1 = 0 ⟺ ( x − 1 ) 2 = 0 ⟹ x = 1 ∈ R x^2 + 1 = 2x \iff x^2 - 2x + 1 = 0 \iff (x - 1)^2 = 0 \implies x = 1 \in \mathbb{R} x 2 + 1 = 2 x ⟺ x 2 − 2 x + 1 = 0 ⟺ ( x − 1 ) 2 = 0 ⟹ x = 1 ∈ R
(2p)
2. Pe mulțimea ( 0 , + ∞ ) (0, +\infty) ( 0 , + ∞ ) se consideră legea de compoziție:
x ∘ y = x + y + 1 x + 1 y x \circ y = x + y + \frac{1}{x} + \frac{1}{y} x ∘ y = x + y + x 1 + y 1
a) Să se verifice dacă 2 ∘ ( − 2 ) = 0 2 \circ (-2) = 0 2 ∘ ( − 2 ) = 0 . (5p)
b) Să se rezolve ecuația x ∘ 2 = 9 2 x \circ 2 = \frac{9}{2} x ∘ 2 = 2 9 . (5p)
c) Să se demonstreze că x ∘ 1 x ≥ 4 x \circ \frac{1}{x} \ge 4 x ∘ x 1 ≥ 4 , pentru orice x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Aplicăm formula legii de compoziție pentru x = 2 x = 2 x = 2 și y = − 2 y = -2 y = − 2 :
2 ∘ ( − 2 ) = 2 + ( − 2 ) + 1 2 + 1 − 2 2 \circ (-2) = 2 + (-2) + \frac{1}{2} + \frac{1}{-2} 2 ∘ ( − 2 ) = 2 + ( − 2 ) + 2 1 + − 2 1
(3p)
Efectuăm calculele algebrice:
2 ∘ ( − 2 ) = 2 − 2 + 1 2 − 1 2 = 0 2 \circ (-2) = 2 - 2 + \frac{1}{2} - \frac{1}{2} = 0 2 ∘ ( − 2 ) = 2 − 2 + 2 1 − 2 1 = 0
Egalitatea este verificată.
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Scriem ecuația x ∘ 2 = 9 2 x \circ 2 = \frac{9}{2} x ∘ 2 = 2 9 pentru x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) :
x + 2 + 1 x + 1 2 = 9 2 x + 2 + \frac{1}{x} + \frac{1}{2} = \frac{9}{2} x + 2 + x 1 + 2 1 = 2 9
Trecem termenii constanți în membrul drept:
x + 1 x = 9 2 − 2 − 1 2 = 9 2 − 5 2 = 4 2 = 2 x + \frac{1}{x} = \frac{9}{2} - 2 - \frac{1}{2} = \frac{9}{2} - \frac{5}{2} = \frac{4}{2} = 2 x + x 1 = 2 9 − 2 − 2 1 = 2 9 − 2 5 = 2 4 = 2
(2p)
Aducem ecuația la forma standard, înmulțind cu x > 0 x > 0 x > 0 :
x 2 + 1 = 2 x ⟺ x 2 − 2 x + 1 = 0 ⟺ ( x − 1 ) 2 = 0 ⟹ x = 1 x^2 + 1 = 2x \iff x^2 - 2x + 1 = 0 \iff (x - 1)^2 = 0 \implies x = 1 x 2 + 1 = 2 x ⟺ x 2 − 2 x + 1 = 0 ⟺ ( x − 1 ) 2 = 0 ⟹ x = 1
Deoarece 1 ∈ ( 0 , + ∞ ) 1 \in (0, +\infty) 1 ∈ ( 0 , + ∞ ) , soluția ecuației este x = 1 x = 1 x = 1 .
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Calculăm expresia x ∘ 1 x x \circ \frac{1}{x} x ∘ x 1 folosind definiția legii:
x ∘ 1 x = x + 1 x + 1 x + 1 1 x = x + 1 x + 1 x + x = 2 ( x + 1 x ) x \circ \frac{1}{x} = x + \frac{1}{x} + \frac{1}{x} + \frac{1}{\frac{1}{x}} = x + \frac{1}{x} + \frac{1}{x} + x = 2\left(x + \frac{1}{x}\right) x ∘ x 1 = x + x 1 + x 1 + x 1 1 = x + x 1 + x 1 + x = 2 ( x + x 1 )
(2p)
Pentru orice x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) , demonstrăm că x + 1 x ≥ 2 x + \frac{1}{x} \ge 2 x + x 1 ≥ 2 :
x + 1 x − 2 = x 2 − 2 x + 1 x = ( x − 1 ) 2 x x + \frac{1}{x} - 2 = \frac{x^2 - 2x + 1}{x} = \frac{(x - 1)^2}{x} x + x 1 − 2 = x x 2 − 2 x + 1 = x ( x − 1 ) 2
Deoarece ( x − 1 ) 2 ≥ 0 (x - 1)^2 \ge 0 ( x − 1 ) 2 ≥ 0 pentru orice număr real x x x , iar numitorul x > 0 x > 0 x > 0 , fracția este întotdeauna pozitivă sau nulă:
( x − 1 ) 2 x ≥ 0 ⟹ x + 1 x ≥ 2 , ( ∀ ) x ∈ ( 0 , + ∞ ) \frac{(x - 1)^2}{x} \ge 0 \implies x + \frac{1}{x} \ge 2, \quad (\forall)\, x \in (0, +\infty) x ( x − 1 ) 2 ≥ 0 ⟹ x + x 1 ≥ 2 , ( ∀ ) x ∈ ( 0 , + ∞ )
Înmulțind inegalitatea cu 2, obținem:
2 ( x + 1 x ) ≥ 4 ⟺ x ∘ 1 x ≥ 4 , ( ∀ ) x ∈ ( 0 , + ∞ ) 2\left(x + \frac{1}{x}\right) \ge 4 \iff x \circ \frac{1}{x} \ge 4, \quad (\forall)\, x \in (0, +\infty) 2 ( x + x 1 ) ≥ 4 ⟺ x ∘ x 1 ≥ 4 , ( ∀ ) x ∈ ( 0 , + ∞ )
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = e − x + x f(x) = e^{-x} + x f ( x ) = e − x + x .
a) Să se demonstreze că f ( x ) + f ′ ( x ) = x + 1 f(x) + f'(x) = x + 1 f ( x ) + f ′ ( x ) = x + 1 , pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R . (5p)
b) Să se determine ecuația asimptotei spre + ∞ +\infty + ∞ la graficul funcției f f f . (5p)
c) Să se demonstreze că f ( x ) ≥ 1 f(x) \ge 1 f ( x ) ≥ 1 , pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Funcția f f f este derivabilă pe R \mathbb{R} R ca sumă de funcții elementare derivabile. Calculăm derivata de ordinul întâi:
f ′ ( x ) = ( e − x + x ) ′ = ( e − x ) ′ + ( x ) ′ = e − x ⋅ ( − x ) ′ + 1 = − e − x + 1 f'(x) = \left(e^{-x} + x\right)' = \left(e^{-x}\right)' + (x)' = e^{-x} \cdot (-x)' + 1 = -e^{-x} + 1 f ′ ( x ) = ( e − x + x ) ′ = ( e − x ) ′ + ( x ) ′ = e − x ⋅ ( − x ) ′ + 1 = − e − x + 1
(3p)
Înlocuim f ( x ) f(x) f ( x ) și f ′ ( x ) f'(x) f ′ ( x ) în membrul stâng al relației:
f ( x ) + f ′ ( x ) = ( e − x + x ) + ( − e − x + 1 ) = e − x − e − x + x + 1 = x + 1 f(x) + f'(x) = \left(e^{-x} + x\right) + \left(-e^{-x} + 1\right) = e^{-x} - e^{-x} + x + 1 = x + 1 f ( x ) + f ′ ( x ) = ( e − x + x ) + ( − e − x + 1 ) = e − x − e − x + x + 1 = x + 1
pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R , ceea ce finalizează demonstrația.
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Verificăm dacă graficul funcției admite asimptotă orizontală spre + ∞ +\infty + ∞ :
lim x → + ∞ f ( x ) = lim x → + ∞ ( e − x + x ) = lim x → + ∞ ( 1 e x + x ) = 0 + ∞ = + ∞ \lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(e^{-x} + x\right) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{1}{e^x} + x\right) = 0 + \infty = +\infty x → + ∞ lim f ( x ) = x → + ∞ lim ( e − x + x ) = x → + ∞ lim ( e x 1 + x ) = 0 + ∞ = + ∞
Deoarece limita este infinită, funcția nu admite asimptotă orizontală spre + ∞ +\infty + ∞ .
(2p)
m = lim x → + ∞ f ( x ) x = lim x → + ∞ e − x + x x = lim x → + ∞ ( e − x x + 1 ) = 0 + 1 = 1 m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^{-x} + x}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{e^{-x}}{x} + 1\right) = 0 + 1 = 1 m = x → + ∞ lim x f ( x ) = x → + ∞ lim x e − x + x = x → + ∞ lim ( x e − x + 1 ) = 0 + 1 = 1
Calculăm ordonata la origine n n n :
n = lim x → + ∞ ( f ( x ) − m x ) = lim x → + ∞ ( e − x + x − x ) = lim x → + ∞ e − x = 0 n = \lim_{x \to +\infty} \left(f(x) - mx\right) = \lim_{x \to +\infty} \left(e^{-x} + x - x\right) = \lim_{x \to +\infty} e^{-x} = 0 n = x → + ∞ lim ( f ( x ) − m x ) = x → + ∞ lim ( e − x + x − x ) = x → + ∞ lim e − x = 0
Prin urmare, dreapta de ecuație y = x y = x y = x este asimptotă oblică spre + ∞ +\infty + ∞ la graficul funcției f f f .
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Rezolvăm ecuația punctelor critice f ′ ( x ) = 0 f'(x) = 0 f ′ ( x ) = 0 :
− e − x + 1 = 0 ⟺ e − x = 1 ⟺ − x = 0 ⟺ x = 0 -e^{-x} + 1 = 0 \iff e^{-x} = 1 \iff -x = 0 \iff x = 0 − e − x + 1 = 0 ⟺ e − x = 1 ⟺ − x = 0 ⟺ x = 0
(2p)
Analizăm monotonia funcției în funcție de semnul derivatei:
Pentru x ∈ ( − ∞ , 0 ) x \in (-\infty, 0) x ∈ ( − ∞ , 0 ) : avem x < 0 ⟹ − x > 0 ⟹ e − x > 1 ⟹ f ′ ( x ) = 1 − e − x < 0 x < 0 \implies -x > 0 \implies e^{-x} > 1 \implies f'(x) = 1 - e^{-x} < 0 x < 0 ⟹ − x > 0 ⟹ e − x > 1 ⟹ f ′ ( x ) = 1 − e − x < 0 . Funcția f f f este strict descrescătoare pe ( − ∞ , 0 ] (-\infty, 0] ( − ∞ , 0 ] ;
Pentru x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) : avem x > 0 ⟹ − x < 0 ⟹ e − x < 1 ⟹ f ′ ( x ) = 1 − e − x > 0 x > 0 \implies -x < 0 \implies e^{-x} < 1 \implies f'(x) = 1 - e^{-x} > 0 x > 0 ⟹ − x < 0 ⟹ e − x < 1 ⟹ f ′ ( x ) = 1 − e − x > 0 . Funcția f f f este strict crescătoare pe [ 0 , + ∞ ) [0, +\infty) [ 0 , + ∞ ) .
Deoarece derivata este negativă la stânga lui 0 0 0 și pozitivă la dreapta lui 0 0 0 , punctul x = 0 x = 0 x = 0 este punct de minim global/absolut al funcției f f f pe R \mathbb{R} R .
Calculăm valoarea minimă f ( 0 ) f(0) f ( 0 ) :
f ( 0 ) = e − 0 + 0 = 1 + 0 = 1 f(0) = e^{-0} + 0 = 1 + 0 = 1 f ( 0 ) = e − 0 + 0 = 1 + 0 = 1
Rezultă că pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R :
f ( x ) ≥ f ( 0 ) ⟺ f ( x ) ≥ 1 f(x) \ge f(0) \iff f(x) \ge 1 f ( x ) ≥ f ( 0 ) ⟺ f ( x ) ≥ 1
(3p)
2. Se consideră funcțiile f , g : ( 1 , ∞ ) → R f, g: (1, \infty) \to \mathbb{R} f , g : ( 1 , ∞ ) → R , f ( x ) = ln x x f(x) = \frac{\ln x}{x} f ( x ) = x l n x și g ( x ) = 1 − ln x x 2 g(x) = \frac{1 - \ln x}{x^2} g ( x ) = x 2 1 − l n x .
a) Demonstrați că funcția f f f este o primitivă a funcției g g g . (5p)
b) Calculați ∫ 1 2 ( f ( x ) x + g ( x ) ) d x \int_1^2 \left(\frac{f(x)}{x} + g(x)\right) dx ∫ 1 2 ( x f ( x ) + g ( x ) ) d x . (5p)
c) Determinați numărul a ∈ ( 1 , ∞ ) a \in (1, \infty) a ∈ ( 1 , ∞ ) știind că ∫ 1 a g ( x ) d x = ln a 2 \int_1^a g(x) dx = \frac{\ln a}{2} ∫ 1 a g ( x ) d x = 2 l n a . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Funcția f f f este o primitivă a funcției g g g pe ( 1 , ∞ ) (1, \infty) ( 1 , ∞ ) dacă f f f este derivabilă pe ( 1 , ∞ ) (1, \infty) ( 1 , ∞ ) și f ′ ( x ) = g ( x ) f'(x) = g(x) f ′ ( x ) = g ( x ) pentru orice x ∈ ( 1 , ∞ ) x \in (1, \infty) x ∈ ( 1 , ∞ ) .
Funcțiile ln x \ln x ln x și x x x sunt derivabile pe ( 1 , ∞ ) (1, \infty) ( 1 , ∞ ) , cu x ≠ 0 x \neq 0 x = 0 , deci funcția cât f f f este derivabilă pe ( 1 , ∞ ) (1, \infty) ( 1 , ∞ ) .
Aplicăm formula de derivare a câtului ( u v ) ′ = u ′ v − u v ′ v 2 \left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2} ( v u ) ′ = v 2 u ′ v − u v ′ :
f ′ ( x ) = ( ln x x ) ′ = ( ln x ) ′ ⋅ x − ln x ⋅ ( x ) ′ x 2 = 1 x ⋅ x − ln x ⋅ 1 x 2 = 1 − ln x x 2 f'(x) = \left(\frac{\ln x}{x}\right)' = \frac{(\ln x)' \cdot x - \ln x \cdot (x)'}{x^2} = \frac{\frac{1}{x} \cdot x - \ln x \cdot 1}{x^2} = \frac{1 - \ln x}{x^2} f ′ ( x ) = ( x ln x ) ′ = x 2 ( ln x ) ′ ⋅ x − ln x ⋅ ( x ) ′ = x 2 x 1 ⋅ x − ln x ⋅ 1 = x 2 1 − ln x
(3p)
Constatăm că f ′ ( x ) = g ( x ) f'(x) = g(x) f ′ ( x ) = g ( x ) pentru orice x ∈ ( 1 , ∞ ) x \in (1, \infty) x ∈ ( 1 , ∞ ) , ceea ce demonstrează că funcția f f f este o primitivă a funcției g g g pe intervalul ( 1 , ∞ ) (1, \infty) ( 1 , ∞ ) .
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Exprimăm raportul f ( x ) x \frac{f(x)}{x} x f ( x ) :
f ( x ) x = ln x x x = ln x x 2 \frac{f(x)}{x} = \frac{\frac{\ln x}{x}}{x} = \frac{\ln x}{x^2} x f ( x ) = x x l n x = x 2 ln x
Adunăm funcțiile de sub integrală:
f ( x ) x + g ( x ) = ln x x 2 + 1 − ln x x 2 = ln x + 1 − ln x x 2 = 1 x 2 \frac{f(x)}{x} + g(x) = \frac{\ln x}{x^2} + \frac{1 - \ln x}{x^2} = \frac{\ln x + 1 - \ln x}{x^2} = \frac{1}{x^2} x f ( x ) + g ( x ) = x 2 ln x + x 2 1 − ln x = x 2 ln x + 1 − ln x = x 2 1
(3p)
Calculăm integrala definită folosind primitiva − 1 x -\frac{1}{x} − x 1 :
∫ 1 2 ( f ( x ) x + g ( x ) ) d x = ∫ 1 2 1 x 2 d x = ( − 1 x ) ∣ 1 2 = − 1 2 − ( − 1 1 ) = − 1 2 + 1 = 1 2 \int_1^2 \left(\frac{f(x)}{x} + g(x)\right) dx = \int_1^2 \frac{1}{x^2} dx = \left. \left(-\frac{1}{x}\right) \right|_1^2 = -\frac{1}{2} - \left(-\frac{1}{1}\right) = -\frac{1}{2} + 1 = \frac{1}{2} ∫ 1 2 ( x f ( x ) + g ( x ) ) d x = ∫ 1 2 x 2 1 d x = ( − x 1 ) 1 2 = − 2 1 − ( − 1 1 ) = − 2 1 + 1 = 2 1
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Deoarece f f f este o primitivă a funcției g g g , conform formulei Leibniz-Newton avem:
∫ 1 a g ( x ) d x = f ( x ) ∣ 1 a = f ( a ) − f ( 1 ) \int_1^a g(x) dx = \left. f(x) \right|_1^a = f(a) - f(1) ∫ 1 a g ( x ) d x = f ( x ) ∣ 1 a = f ( a ) − f ( 1 )
f ( a ) = ln a a , f ( 1 ) = ln 1 1 = 0 1 = 0 f(a) = \frac{\ln a}{a}, \quad f(1) = \frac{\ln 1}{1} = \frac{0}{1} = 0 f ( a ) = a ln a , f ( 1 ) = 1 ln 1 = 1 0 = 0
Așadar:
∫ 1 a g ( x ) d x = ln a a \int_1^a g(x) dx = \frac{\ln a}{a} ∫ 1 a g ( x ) d x = a ln a
(3p)
Egalăm cu membrul drept din ipoteză:
ln a a = ln a 2 ⟺ ln a a − ln a 2 = 0 ⟺ ln a ( 1 a − 1 2 ) = 0 \frac{\ln a}{a} = \frac{\ln a}{2} \iff \frac{\ln a}{a} - \frac{\ln a}{2} = 0 \iff \ln a \left(\frac{1}{a} - \frac{1}{2}\right) = 0 a ln a = 2 ln a ⟺ a ln a − 2 ln a = 0 ⟺ ln a ( a 1 − 2 1 ) = 0
Deoarece a ∈ ( 1 , ∞ ) a \in (1, \infty) a ∈ ( 1 , ∞ ) , avem a > 1 a > 1 a > 1 , ceea ce implică ln a > 0 \ln a > 0 ln a > 0 (deci ln a ≠ 0 \ln a \neq 0 ln a = 0 ).
Rămâne:
1 a − 1 2 = 0 ⟺ 1 a = 1 2 ⟺ a = 2 \frac{1}{a} - \frac{1}{2} = 0 \iff \frac{1}{a} = \frac{1}{2} \iff a = 2 a 1 − 2 1 = 0 ⟺ a 1 = 2 1 ⟺ a = 2
Cum 2 ∈ ( 1 , ∞ ) 2 \in (1, \infty) 2 ∈ ( 1 , ∞ ) , valoarea căutată este a = 2 a = 2 a = 2 .
(2p)