BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2025Model Oficial

Bacalaureat 2025 - Matematică Tehnologic - Model Oficial

Examenul Național de Bacalaureat 2025

Proba E. c) Matematică M_tehnologic

Model Oficial

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale.


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calcule cu Radicali (5p)

Arătați că:

(3+32)⋅2−32+4=10(3 + 3\sqrt{2}) \cdot \sqrt{2} - 3\sqrt{2} + 4 = 10
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Distribuirea factorului 2\sqrt{2} și efectuarea produselor

    Înmulțim fiecare termen din paranteză cu 2\sqrt{2}:

    (3+32)⋅2=32+3(2)2=32+3⋅2=32+6(3 + 3\sqrt{2}) \cdot \sqrt{2} = 3\sqrt{2} + 3(\sqrt{2})^2 = 3\sqrt{2} + 3 \cdot 2 = 3\sqrt{2} + 6

    Înlocuim în expresia dată:

    (3+32)⋅2−32+4=32+6−32+4(3 + 3\sqrt{2}) \cdot \sqrt{2} - 3\sqrt{2} + 4 = 3\sqrt{2} + 6 - 3\sqrt{2} + 4

    (2 puncte)

  2. Reducerea termenilor asemenea și obținerea rezultatului final

    Termenii irationali 323\sqrt{2} și −32-3\sqrt{2} se reduc:

    32+6−32+4=6+4=103\sqrt{2} + 6 - 3\sqrt{2} + 4 = 6 + 4 = 10

    (3 puncte)


2. Relație între Valorile Funcției Liniare (5p)

Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x+6f(x) = 3x + 6. Arătați că:

f(0)+f(2)=f(4)f(0) + f(2) = f(4)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul valorilor f(0)f(0) și f(2)f(2)

    f(0)=3⋅0+6=6f(0) = 3 \cdot 0 + 6 = 6 f(2)=3⋅2+6=6+6=12f(2) = 3 \cdot 2 + 6 = 6 + 6 = 12

    Suma lor este:

    f(0)+f(2)=6+12=18f(0) + f(2) = 6 + 12 = 18

    (2 puncte)

  2. Calculul valorii f(4)f(4) și concluzia

    f(4)=3⋅4+6=12+6=18f(4) = 3 \cdot 4 + 6 = 12 + 6 = 18

    Deoarece f(0)+f(2)=18f(0) + f(2) = 18 și f(4)=18f(4) = 18, rezultă că:

    f(0)+f(2)=f(4)f(0) + f(2) = f(4)

    (3 puncte)


3. Ecuație Iirațională (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

2x−1−3=0\sqrt{2x - 1} - 3 = 0
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiția de existență și izolarea radicalului

    Condiția de existență a radicalului este:

    2x−1≥0  ⟺  2x≥1  ⟺  x≥122x - 1 \ge 0 \iff 2x \ge 1 \iff x \ge \frac{1}{2}

    Izolăm radicalul:

    2x−1=3\sqrt{2x - 1} = 3

    Ridicăm ambele părți la pătrat:

    2x−1=32  ⟺  2x−1=92x - 1 = 3^2 \iff 2x - 1 = 9

    (3 puncte)

  2. Aflarea soluției și verificarea

    Rezolvăm ecuația liniară:

    2x=10  ⟹  x=52x = 10 \implies x = 5

    Deoarece 5≥125 \ge \frac{1}{2} (sau verificând direct 2⋅5−1−3=9−3=3−3=0\sqrt{2 \cdot 5 - 1} - 3 = \sqrt{9} - 3 = 3 - 3 = 0), soluția convine.

    Soluția este x=5x = 5.

    (2 puncte)


4. Calcul de Preț după Ieftinire (5p)

Prețul unui obiect este de 400400 de lei. Determinați prețul obiectului după o ieftinire cu 25%25\%.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul reducerii de preț

    Ieftinirea reprezintă 25%25\% din prețul inițial:

    25100⋅400=14⋅400=100 de lei\frac{25}{100} \cdot 400 = \frac{1}{4} \cdot 400 = 100\text{ de lei}

    (2 puncte)

  2. Determinarea noului preț

    Prețul obiectului după ieftinire este diferența dintre prețul inițial și valoarea ieftinirii:

    400−100=300 de lei400 - 100 = 300\text{ de lei}

    (3 puncte)


💡 Metodă Alternativă:

După o reducere de 25%25\%, prețul final reprezintă 100%−25%=75%100\% - 25\% = 75\% din cel inițial:

75100⋅400=34⋅400=300 de lei\frac{75}{100} \cdot 400 = \frac{3}{4} \cdot 400 = 300\text{ de lei}

5. Geometrie Analitică - Triunghi Isoscel (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,3)A(2, 3), B(5,6)B(5, 6) și C(6,2)C(6, 2). Arătați că triunghiul ABCABC este isoscel.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul lungimii segmentului ACAC

    Folosim formula distanței dintre două puncte:

    AC=(xC−xA)2+(yC−yA)2AC = \sqrt{(x_C - x_A)^2 + (y_C - y_A)^2} AC=(6−2)2+(2−3)2=42+(−1)2=16+1=17AC = \sqrt{(6 - 2)^2 + (2 - 3)^2} = \sqrt{4^2 + (-1)^2} = \sqrt{16 + 1} = \sqrt{17}

    (2 puncte)

  2. Calculul lungimii segmentului BCBC și concluzia

    BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(6−5)2+(2−6)2=12+(−4)2=1+16=17BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(6 - 5)^2 + (2 - 6)^2} = \sqrt{1^2 + (-4)^2} = \sqrt{1 + 16} = \sqrt{17}

    Deoarece AC=BC=17AC = BC = \sqrt{17}, triunghiul ABCABC are două laturi congruente, așadar este isoscel (cu vârful în CC).

    (3 puncte)


💡 Notă Didactică:

Lungimea celei de-a treia laturi este AB=(5−2)2+(6−3)2=9+9=18=32≠17AB = \sqrt{(5 - 2)^2 + (6 - 3)^2} = \sqrt{9 + 9} = \sqrt{18} = 3\sqrt{2} \neq \sqrt{17}, ceea ce confirmă că triunghiul este isoscel și nu echilateral.


6. Trigonometrie în Triunghiul Dreptunghic (5p)

Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AC=4AC = 4 și măsura unghiului CC egală cu 60∘60^\circ. Arătați că BC=8BC = 8.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Utilizarea definiției cosinusului în triunghiul dreptunghic

    În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, cosinusul unghiului CC este raportul dintre cateta alăturată și ipotenuză:

    cos⁡C=ACBC\cos C = \frac{AC}{BC}

    Știind că m(∠C)=60∘m(\angle C) = 60^\circ, avem cos⁡60∘=12\cos 60^\circ = \frac{1}{2}:

    ACBC=12\frac{AC}{BC} = \frac{1}{2}

    (3 puncte)

  2. Determinarea ipotenuzei BCBC

    Înlocuim lungimea catetei AC=4AC = 4:

    4BC=12  ⟹  BC=4⋅2=8\frac{4}{BC} = \frac{1}{2} \implies BC = 4 \cdot 2 = 8

    (2 puncte)


💡 Metodă Alternativă (Teorema unghiului de 30∘30^\circ):

Măsura unghiului BB este 90∘−60∘=30∘90^\circ - 60^\circ = 30^\circ.
Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ (ACAC) este jumătate din ipotenuză (BCBC):

AC=BC2  ⟹  BC=2⋅AC=2⋅4=8AC = \frac{BC}{2} \implies BC = 2 \cdot AC = 2 \cdot 4 = 8

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice (15p)

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(112x)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) (5p)

Arătați că det⁡(A(3))=1\det(A(3)) = 1.

b) (5p)

Arătați că A(2)+A(6)=2A(4)A(2) + A(6) = 2 A(4).

c) (5p)

Determinați numărul real xx pentru care A(x)⋅A(x)=3I2A(x) \cdot A(x) = 3 I_2.


📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial - Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

a) Calculul determinantului det⁡(A(3))\det(A(3))

  1. Scrierea matricei A(3)A(3) și aplicarea formulei determinantului

    Înlocuim x=3x = 3 în matricea A(x)A(x):

    A(3)=(1123)A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 3 \end{pmatrix}

    Determinantul este:

    det⁡(A(3))=∣1123∣=1⋅3−1⋅2\det(A(3)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 3 \end{vmatrix} = 1 \cdot 3 - 1 \cdot 2

    (3 puncte)

  2. Finalizarea calculului

    det⁡(A(3))=3−2=1\det(A(3)) = 3 - 2 = 1

    (2 puncte)


b) Relația A(2)+A(6)=2A(4)A(2) + A(6) = 2 A(4)

  1. Calculul sumei A(2)+A(6)A(2) + A(6)

    Scriem matricele A(2)A(2) și A(6)A(6):

    A(2)=(1122),A(6)=(1126)A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 2 \end{pmatrix}, \quad A(6) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 6 \end{pmatrix}

    Efectuăm adunarea:

    A(2)+A(6)=(1+11+12+22+6)=(2248)A(2) + A(6) = \begin{pmatrix} 1 + 1 & 1 + 1 \\ 2 + 2 & 2 + 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 4 & 8 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Darea factorului comun și identificarea matricei 2A(4)2 A(4)

    Scoatem factor comun scalarul 22:

    (2248)=2(1124)=2A(4)\begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 4 & 8 \end{pmatrix} = 2 \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 4 \end{pmatrix} = 2 A(4)

    Așadar, A(2)+A(6)=2A(4)A(2) + A(6) = 2 A(4).

    (2 puncte)


c) Determinarea lui xx pentru care A(x)⋅A(x)=3I2A(x) \cdot A(x) = 3 I_2

  1. Calculul produsului matricial A(x)⋅A(x)A(x) \cdot A(x)

    Folosind regula de înmulțire „linie pe coloană”:

    A(x)⋅A(x)=(112x)(112x)=(1⋅1+1⋅21⋅1+1⋅x2⋅1+x⋅22⋅1+x⋅x)=(31+x2+2x2+x2)A(x) \cdot A(x) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 1 \cdot 2 & 1 \cdot 1 + 1 \cdot x \\ 2 \cdot 1 + x \cdot 2 & 2 \cdot 1 + x \cdot x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 1 + x \\ 2 + 2x & 2 + x^2 \end{pmatrix}

    pentru orice număr real xx.

    (3 puncte)

  2. Identificarea cu matricea 3I23 I_2 și rezolvarea sistemului

    Matricea 3I23 I_2 este:

    3I2=3(1001)=(3003)3 I_2 = 3 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix}

    Egalăm elementele corespunzătoare:

    (31+x2+2x2+x2)=(3003)\begin{pmatrix} 3 & 1 + x \\ 2 + 2x & 2 + x^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix}

    Obținem sistemul de ecuații:

    {1+x=02+2x=02+x2=3\begin{cases} 1 + x = 0 \\ 2 + 2x = 0 \\ 2 + x^2 = 3 \end{cases}

    Din primele două ecuații găsim x=−1x = -1.
    Verificăm în a treia ecuație: 2+(−1)2=2+1=32 + (-1)^2 = 2 + 1 = 3, adevărat.
    Prin urmare, numărul real căutat este x=−1x = -1.

    (2 puncte)


2. Legi de Compoziție (15p)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=x+y+6x * y = x + y + 6

a) (5p)

Arătați că 1∗(−3)=41 * (-3) = 4.

b) (5p)

Determinați numărul real xx pentru care x∗2=3xx * 2 = 3x.

c) (5p)

Arătați că (x2+2)∗(1−6x)≥0(x^2 + 2) * (1 - 6x) \ge 0, pentru orice număr real xx.


📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial - Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

a) Calculul compoziției 1∗(−3)1 * (-3)

  1. Substituirea valorilor în legea de compoziție

    Înlocuim x=1x = 1 și y=−3y = -3:

    1∗(−3)=1+(−3)+6=1−3+61 * (-3) = 1 + (-3) + 6 = 1 - 3 + 6

    (3 puncte)

  2. Finalizarea calculului

    1−3+6=−2+6=41 - 3 + 6 = -2 + 6 = 4

    (2 puncte)


b) Rezolvarea ecuației x∗2=3xx * 2 = 3x

  1. Exprimarea membrului stâng al ecuației

    Aplicăm definiția legii pentru elementele xx și 22:

    x∗2=x+2+6=x+8x * 2 = x + 2 + 6 = x + 8

    pentru orice număr real xx.

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației de gradul întâi

    Ecuația devine:

    x+8=3x  ⟺  3x−x=8  ⟺  2x=8  ⟹  x=4x + 8 = 3x \iff 3x - x = 8 \iff 2x = 8 \implies x = 4

    Numărul real căutat este x=4x = 4.

    (2 puncte)


c) Demonstrarea inegalității (x2+2)∗(1−6x)≥0(x^2 + 2) * (1 - 6x) \ge 0

  1. Calculul compoziției termenilor

    Aplicăm legea de compoziție pentru termenii x2+2x^2 + 2 și 1−6x1 - 6x:

    (x2+2)∗(1−6x)=(x2+2)+(1−6x)+6(x^2 + 2) * (1 - 6x) = (x^2 + 2) + (1 - 6x) + 6

    Reducem termenii asemenea:

    (x2+2)∗(1−6x)=x2−6x+2+1+6=x2−6x+9(x^2 + 2) * (1 - 6x) = x^2 - 6x + 2 + 1 + 6 = x^2 - 6x + 9

    (2 puncte)

  2. Restrângerea la pătrat perfect și concluzia

    Recunoaștem formula binomului la pătrat:

    x2−6x+9=(x−3)2x^2 - 6x + 9 = (x - 3)^2

    Deoarece pătratul oricărui număr real este nenegativ:

    (x−3)2≥0,pentru orice x∈R(x - 3)^2 \ge 0, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

    Rezultă că (x2+2)∗(1−6x)≥0(x^2 + 2) * (1 - 6x) \ge 0, pentru orice număr real xx.

    (3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică - Studiul Funcțiilor cu Derivate (15p)

Se consideră funcția f:(1,+∞)→Rf : (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=5x−2x−1f(x) = \frac{5x - 2}{x - 1}.

a) (5p)

Arătați că f′(x)=−3(x−1)2f'(x) = -\frac{3}{(x - 1)^2}, x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).

b) (5p)

Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=2x = 2, situat pe graficul funcției ff.

c) (5p)

Demonstrați că funcția ff este convexă.


📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial - Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

a) Calculul derivatei f′(x)f'(x)

  1. Aplicarea regulii de derivare a raportului

    Folosim formula (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:

    f′(x)=(5x−2)′(x−1)−(5x−2)(x−1)′(x−1)2f'(x) = \frac{(5x - 2)'(x - 1) - (5x - 2)(x - 1)'}{(x - 1)^2}

    (3 puncte)

  2. Calculul derivatelor factorilor și simplificarea

    Cum (5x−2)′=5(5x - 2)' = 5 și (x−1)′=1(x - 1)' = 1, avem:

    f′(x)=5(x−1)−(5x−2)⋅1(x−1)2=5x−5−5x+2(x−1)2=−3(x−1)2=−3(x−1)2f'(x) = \frac{5(x - 1) - (5x - 2) \cdot 1}{(x - 1)^2} = \frac{5x - 5 - 5x + 2}{(x - 1)^2} = \frac{-3}{(x - 1)^2} = -\frac{3}{(x - 1)^2}

    pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).

    (2 puncte)


b) Ecuația tangentei în x=2x = 2

  1. Calculul valorilor funcției și derivatei în punctul x=2x = 2

    f(2)=5⋅2−22−1=10−21=8f(2) = \frac{5 \cdot 2 - 2}{2 - 1} = \frac{10 - 2}{1} = 8 f′(2)=−3(2−1)2=−312=−3f'(2) = -\frac{3}{(2 - 1)^2} = -\frac{3}{1^2} = -3

    (2 puncte)

  2. Scrierea și aducerea la forma canonică a ecuației tangentei

    Formula generală a tangentei la grafic în punctul (x0,f(x0))(x_0, f(x_0)) este:

    y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0)

    Pentru x0=2x_0 = 2:

    y−f(2)=f′(2)(x−2)  ⟹  y−8=−3(x−2)y - f(2) = f'(2)(x - 2) \implies y - 8 = -3(x - 2)

    Desfacem paranteza:

    y−8=−3x+6  ⟹  y=−3x+14y - 8 = -3x + 6 \implies y = -3x + 14

    Ecuația căutată este y=−3x+14y = -3x + 14 (sau 3x+y−14=03x + y - 14 = 0).

    (3 puncte)


c) Demonstrarea convexității funcției ff

  1. Calculul derivatei de ordinul al doilea f′′(x)f''(x)

    Derivăm f′(x)=−3(x−1)−2f'(x) = -3(x - 1)^{-2}:

    f′′(x)=(−3(x−1)2)′=−3⋅((x−1)−2)′=−3⋅(−2)(x−1)−3⋅(x−1)′f''(x) = \left(-\frac{3}{(x - 1)^2}\right)' = -3 \cdot \left((x - 1)^{-2}\right)' = -3 \cdot (-2)(x - 1)^{-3} \cdot (x - 1)' f′′(x)=6(x−1)3f''(x) = \frac{6}{(x - 1)^3}

    pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).

    (3 puncte)

  2. Studiul semnului derivatei a doua și concluzia

    Deoarece x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), avem x>1  ⟹  x−1>0x > 1 \implies x - 1 > 0, deci (x−1)3>0(x - 1)^3 > 0.
    Rezultă că:

    f′′(x)=6(x−1)3>0,pentru orice x∈(1,+∞)f''(x) = \frac{6}{(x - 1)^3} > 0, \quad \text{pentru orice } x \in (1, +\infty)

    Cum f′′(x)≥0f''(x) \ge 0 pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty), funcția ff este convexă pe (1,+∞)(1, +\infty).

    (2 puncte)


2. Analiză Matematică - Calcul Integral (15p)

Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+3f(x) = 2x + 3.

a) (5p)

Arătați că:

∫01(f(x)−3) dx=1\int_0^1 (f(x) - 3) \, dx = 1

b) (5p)

Arătați că:

∫01exf(x) dx=3e−1\int_0^1 e^x f(x) \, dx = 3e - 1

c) (5p)

Determinați a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty) pentru care:

∫12f(x)x(x+3) dx=ln⁡a2\int_1^2 \frac{f(x)}{x(x + 3)} \, dx = \ln\frac{a}{2}
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial - Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

a) Calculul integralei ∫01(f(x)−3) dx\int_0^1 (f(x) - 3) \, dx

  1. Substituirea funcției și determinarea primitivei

    Avem f(x)−3=(2x+3)−3=2xf(x) - 3 = (2x + 3) - 3 = 2x. Integrala devine:

    ∫01(f(x)−3) dx=∫012x dx=2⋅[x22]01=[x2]01\int_0^1 (f(x) - 3) \, dx = \int_0^1 2x \, dx = 2 \cdot \left[ \frac{x^2}{2} \right]_0^1 = \left[ x^2 \right]_0^1

    (3 puncte)

  2. Aplicarea formulei Leibniz-Newton

    [x2]01=12−02=1−0=1\left[ x^2 \right]_0^1 = 1^2 - 0^2 = 1 - 0 = 1

    (2 puncte)


b) Calculul integralei ∫01exf(x) dx\int_0^1 e^x f(x) \, dx

  1. Integrarea prin părți

    Înlocuim f(x)=2x+3f(x) = 2x + 3:

    ∫01exf(x) dx=∫01(2x+3)ex dx\int_0^1 e^x f(x) \, dx = \int_0^1 (2x + 3) e^x \, dx

    Alegem:

    {u(x)=2x+3  ⟹  u′(x)=2v′(x)=ex  ⟹  v(x)=ex\begin{cases} u(x) = 2x + 3 \implies u'(x) = 2 \\ v'(x) = e^x \implies v(x) = e^x \end{cases}

    Aplicăm formula de integrare prin părți ∫abuv′=[uv]ab−∫abu′v\int_a^b u v' = [uv]_a^b - \int_a^b u' v:

    ∫01(2x+3)ex dx=[(2x+3)ex]01−∫012ex dx\int_0^1 (2x + 3) e^x \, dx = \left[ (2x + 3) e^x \right]_0^1 - \int_0^1 2 e^x \, dx

    Calculăm primul termen:

    [(2x+3)ex]01=(2⋅1+3)e1−(2⋅0+3)e0=5e−3\left[ (2x + 3) e^x \right]_0^1 = (2 \cdot 1 + 3) e^1 - (2 \cdot 0 + 3) e^0 = 5e - 3

    (3 puncte)

  2. Finalizarea integrării

    Calculăm integrala rămasă:

    ∫012ex dx=[2ex]01=2e1−2e0=2e−2\int_0^1 2 e^x \, dx = \left[ 2 e^x \right]_0^1 = 2e^1 - 2e^0 = 2e - 2

    Scădem cele două expresii:

    ∫01exf(x) dx=(5e−3)−(2e−2)=5e−3−2e+2=3e−1\int_0^1 e^x f(x) \, dx = (5e - 3) - (2e - 2) = 5e - 3 - 2e + 2 = 3e - 1

    (2 puncte)


c) Determinarea valorii parametrului a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty)

  1. Recunoașterea derivatei logaritmice și calculul integralei

    Expresia de sub integrală este:

    f(x)x(x+3)=2x+3x2+3x\frac{f(x)}{x(x + 3)} = \frac{2x + 3}{x^2 + 3x}

    Observăm că numărătorul este exact derivata numitorului: (x2+3x)′=2x+3(x^2 + 3x)' = 2x + 3.
    Folosim formula ∫u′(x)u(x) dx=ln⁡∣u(x)∣+C\int \frac{u'(x)}{u(x)} \, dx = \ln|u(x)| + \mathcal{C}. Pe intervalul [1,2][1, 2], x2+3x>0x^2 + 3x > 0:

    ∫122x+3x2+3x dx=[ln⁡(x2+3x)]12\int_1^2 \frac{2x + 3}{x^2 + 3x} \, dx = \left[ \ln(x^2 + 3x) \right]_1^2

    Aplicăm limitele de integrare:

    [ln⁡(x2+3x)]12=ln⁡(22+3⋅2)−ln⁡(12+3⋅1)=ln⁡(4+6)−ln⁡(1+3)=ln⁡10−ln⁡4\left[ \ln(x^2 + 3x) \right]_1^2 = \ln(2^2 + 3 \cdot 2) - \ln(1^2 + 3 \cdot 1) = \ln(4 + 6) - \ln(1 + 3) = \ln 10 - \ln 4

    Folosind proprietățile logaritmilor ln⁡u−ln⁡v=ln⁡uv\ln u - \ln v = \ln\frac{u}{v}:

    ln⁡10−ln⁡4=ln⁡(104)=ln⁡(52)\ln 10 - \ln 4 = \ln\left(\frac{10}{4}\right) = \ln\left(\frac{5}{2}\right)

    (3 puncte)

  2. Identificarea cu ln⁡a2\ln\frac{a}{2} și concluzia

    Egalăm valoarea integralei cu rezultatul din enunț:

    ln⁡(52)=ln⁡(a2)\ln\left(\frac{5}{2}\right) = \ln\left(\frac{a}{2}\right)

    Deoarece funcția logaritmică este strict injectivă:

    a2=52  ⟹  a=5\frac{a}{2} = \frac{5}{2} \implies a = 5

    Valoarea a=5a = 5 aparține intervalului (0,+∞)(0, +\infty), deci convine.

    (2 puncte)