BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2024Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2024 - Matematică Tehnologic - Sesiunea Iunie (Vară)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 12⋅(12+13)=1012 \cdot \left(\frac{1}{2} + \frac{1}{3}\right) = 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem fracțiile din paranteză la numitor comun (66):
12+13=36+26=56\frac{1}{2} + \frac{1}{3} = \frac{3}{6} + \frac{2}{6} = \frac{5}{6}

Expresia devine:

12⋅(12+13)=12⋅5612 \cdot \left(\frac{1}{2} + \frac{1}{3}\right) = 12 \cdot \frac{5}{6}

(2p)

  • Simplificăm 1212 cu 66 și finalizăm înmulțirea:
12⋅56=2⋅5=1012 \cdot \frac{5}{6} = 2 \cdot 5 = 10

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=5x+1f(x) = 5x + 1. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=6f(a) = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=ax = a:
f(a)=5a+1f(a) = 5a + 1

pentru orice număr real aa.

(2p)

  • Egalăm cu valoarea cerută în ipoteză și rezolvăm ecuația liniară:
5a+1=6  ⟹  5a=6−1  ⟹  5a=55a + 1 = 6 \implies 5a = 6 - 1 \implies 5a = 5

Împărțim prin 55:

a=1a = 1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4x+1=3\sqrt{4x + 1} = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condiția de existență a radicalului de ordin par:
4x+1≥0  ⟹  4x≥−1  ⟹  x∈[−14,+∞)4x + 1 \ge 0 \implies 4x \ge -1 \implies x \in \left[-\frac{1}{4}, +\infty\right)
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
(4x+1)2=32  ⟹  4x+1=9(\sqrt{4x + 1})^2 = 3^2 \implies 4x + 1 = 9

Scădem 11 din ambii membri:

4x=84x = 8

(3p)

  • Împărțim prin 44:
x=2x = 2

Deoarece 2∈[−14,+∞)2 \in \left[-\frac{1}{4}, +\infty\right), soluția este validă și convine.

(2p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A={10,20,30,40,50,60,70,80,90}A = \{10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90\}, acesta să fie divizibil cu 2020. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA conține 99 elemente, așadar:
nr. cazuri posibile=9\text{nr. cazuri posibile} = 9

(2p)

  • Identificăm numerele din mulțimea AA divizibile cu 2020: acestea sunt multiplii lui 2020, anume 20,40,6020, 40, 60 și 8080. Numărul cazurilor favorabile este:
nr. cazuri favorabile=4\text{nr. cazuri favorabile} = 4

Calculăm probabilitatea:

p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=49p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{4}{9}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,0)A(2, 0), B(8,8)B(8, 8) și C(11,4)C(11, 4). Arătați că AB=2BCAB = 2 BC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimea segmentului BCBC folosind formula distanței dintre două puncte:
BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(11−8)2+(4−8)2BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(11 - 8)^2 + (4 - 8)^2} BC=32+(−4)2=9+16=25=5BC = \sqrt{3^2 + (-4)^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

(2p)

  • Calculăm lungimea segmentului ABAB:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(8−2)2+(8−0)2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(8 - 2)^2 + (8 - 0)^2} AB=62+82=36+64=100=10AB = \sqrt{6^2 + 8^2} = \sqrt{36 + 64} = \sqrt{100} = 10

Deoarece AB=10AB = 10 și BC=5BC = 5, deducem că:

AB=2⋅5=2BCAB = 2 \cdot 5 = 2 BC

(3p)


6. Arătați că 1+sin⁡30∘=2sin⁡60∘cos⁡30∘1 + \sin 30^\circ = 2\sin 60^\circ \cos 30^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Precizăm valorile funcțiilor trigonometrice pentru unghiurile uzuale:
sin⁡30∘=12,sin⁡60∘=32,cos⁡30∘=32\sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad \cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}

(3p)

  • Calculăm membrul stâng:
1+sin⁡30∘=1+12=321 + \sin 30^\circ = 1 + \frac{1}{2} = \frac{3}{2}

Calculăm membrul drept:

2sin⁡60∘cos⁡30∘=2⋅32⋅32=2⋅34=322 \sin 60^\circ \cos 30^\circ = 2 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 2 \cdot \frac{3}{4} = \frac{3}{2}

Deoarece ambii membri sunt egali cu 32\frac{3}{2}, egalitatea din enunț este demonstrată.

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(xx−1−2x2)A(x) = \begin{pmatrix} x & x - 1 \\ -2x & 2 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=2\det(A(1)) = 2. (5p)

b) Arătați că A(2)+A(0)=2A(1)A(2) + A(0) = 2 A(1). (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care det⁡(A(x)+xI2)=2\det(A(x) + x I_2) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(1)A(1)
  • Înlocuim x=1x = 1 în expresia matricei A(x)A(x):
A(1)=(11−1−2⋅12)=(10−22)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 - 1 \\ -2 \cdot 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -2 & 2 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei:

det⁡(A(1))=∣10−22∣=1⋅2−(−2)⋅0\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 0 \\ -2 & 2 \end{vmatrix} = 1 \cdot 2 - (-2) \cdot 0

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡(A(1))=2−0=2\det(A(1)) = 2 - 0 = 2

(2p)


b) Demonstrarea relației A(2)+A(0)=2A(1)A(2) + A(0) = 2 A(1)
  • Determinăm matricele A(2)A(2) și A(0)A(0):
A(2)=(22−1−2⋅22)=(21−42)A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 2 - 1 \\ -2 \cdot 2 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -4 & 2 \end{pmatrix} A(0)=(00−1−2⋅02)=(0−102)A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 0 - 1 \\ -2 \cdot 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ 0 & 2 \end{pmatrix}

Efectuăm suma matricelor:

A(2)+A(0)=(21−42)+(0−102)=(2+01+(−1)−4+02+2)=(20−44)A(2) + A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -4 & 2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 + 0 & 1 + (-1) \\ -4 + 0 & 2 + 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ -4 & 4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Factorizăm scalarul 22:
(20−44)=2(10−22)=2A(1)\begin{pmatrix} 2 & 0 \\ -4 & 4 \end{pmatrix} = 2 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -2 & 2 \end{pmatrix} = 2 A(1)

Egalitatea este astfel verificată.

(2p)


c) Rezolvarea ecuației det⁡(A(x)+xI2)=2\det(A(x) + x I_2) = 2
  • Exprimăm matricea A(x)+xI2A(x) + x I_2:
A(x)+xI2=(xx−1−2x2)+(x00x)=(2xx−1−2xx+2)A(x) + x I_2 = \begin{pmatrix} x & x - 1 \\ -2x & 2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x & x - 1 \\ -2x & x + 2 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul acesteia:

det⁡(A(x)+xI2)=∣2xx−1−2xx+2∣=2x(x+2)−(−2x)(x−1)\det(A(x) + x I_2) = \begin{vmatrix} 2x & x - 1 \\ -2x & x + 2 \end{vmatrix} = 2x(x + 2) - (-2x)(x - 1) det⁡(A(x)+xI2)=2x2+4x−(−2x2+2x)=2x2+4x+2x2−2x=4x2+2x\det(A(x) + x I_2) = 2x^2 + 4x - (-2x^2 + 2x) = 2x^2 + 4x + 2x^2 - 2x = 4x^2 + 2x

pentru orice număr real xx.

(3p)

  • Egalăm determinantul cu 22:
4x2+2x=2  ⟹  4x2+2x−2=04x^2 + 2x = 2 \implies 4x^2 + 2x - 2 = 0

Împărțim ecuația prin 22:

2x2+x−1=02x^2 + x - 1 = 0

Calculăm discriminantul:

Δ=12−4⋅2⋅(−1)=1+8=9\Delta = 1^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-1) = 1 + 8 = 9

Găsim soluțiile:

x1=−1−32⋅2=−44=−1șix2=−1+32⋅2=24=12x_1 = \frac{-1 - 3}{2 \cdot 2} = \frac{-4}{4} = -1 \quad \text{și} \quad x_2 = \frac{-1 + 3}{2 \cdot 2} = \frac{2}{4} = \frac{1}{2}

Așadar, x∈{−1,12}x \in \left\{-1, \frac{1}{2}\right\}.

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=2(x+y)−xy−4x * y = 2(x + y) - xy - 4.

a) Arătați că 1∗3=11 * 3 = 1. (5p)

b) Arătați că legea de compoziție „∗*” este comutativă. (5p)

c) Determinați numerele naturale nn pentru care n∗n≥n−2n * n \ge n - 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii 1∗31 * 3
  • Aplicăm definiția legii pentru x=1x = 1 și y=3y = 3:
1∗3=2(1+3)−1⋅3−41 * 3 = 2(1 + 3) - 1 \cdot 3 - 4

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗3=2⋅4−3−4=8−3−4=11 * 3 = 2 \cdot 4 - 3 - 4 = 8 - 3 - 4 = 1

(2p)


b) Comutativitatea legii de compoziție
  • Calculăm y∗xy * x conform definiției:
y∗x=2(y+x)−yx−4y * x = 2(y + x) - yx - 4

(2p)

  • Folosind comutativitatea adunării (y+x=x+yy + x = x + y) și a înmulțirii (yx=xyyx = xy) a numerelor reale, obținem:
y∗x=2(x+y)−xy−4=x∗yy * x = 2(x + y) - xy - 4 = x * y

pentru orice numere reale xx și yy. Prin urmare, legea de compoziție „∗*” este comutativă.

(3p)


c) Rezolvarea inecuației n∗n≥n−2n * n \ge n - 2
  • Calculăm n∗nn * n pentru un număr natural nn:
n∗n=2(n+n)−n⋅n−4=2(2n)−n2−4=4n−n2−4n * n = 2(n + n) - n \cdot n - 4 = 2(2n) - n^2 - 4 = 4n - n^2 - 4

(2p)

  • Scriem inecuația din enunț:
4n−n2−4≥n−24n - n^2 - 4 \ge n - 2

Trecem toți termenii în membrul stâng:

4n−n2−4−n+2≥0  ⟹  −n2+3n−2≥04n - n^2 - 4 - n + 2 \ge 0 \implies -n^2 + 3n - 2 \ge 0

Înmulțim cu −1-1 (schimbând sensul inegalității):

n2−3n+2≤0n^2 - 3n + 2 \le 0

Rădăcinile ecuației atașate n2−3n+2=0n^2 - 3n + 2 = 0 sunt:

n1=1șin2=2n_1 = 1 \quad \text{și} \quad n_2 = 2

Trinomul ia valori negative sau nule între rădăcini, deci n∈[1,2]n \in [1, 2]. Cum nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), obținem soluțiile:

n=1șin=2n = 1 \quad \text{și} \quad n = 2

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x−1x2f(x) = \frac{2x - 1}{x^2}.

a) Arătați că f′(x)=2(1−x)x3f'(x) = \frac{2(1 - x)}{x^3}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Determinați intervalele de monotonie a funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u' v - u v'}{v^2}, unde u(x)=2x−1u(x) = 2x - 1 și v(x)=x2v(x) = x^2:
f′(x)=(2x−1)′⋅x2−(2x−1)⋅(x2)′(x2)2f'(x) = \frac{(2x - 1)' \cdot x^2 - (2x - 1) \cdot (x^2)'}{(x^2)^2}

Calculăm derivatele factorilor: (2x−1)′=2(2x - 1)' = 2 și (x2)′=2x(x^2)' = 2x:

f′(x)=2⋅x2−(2x−1)⋅2xx4f'(x) = \frac{2 \cdot x^2 - (2x - 1) \cdot 2x}{x^4}

(3p)

  • Desfacem parantezele la numărător și simplificăm prin x≠0x \neq 0:
f′(x)=2x2−4x2+2xx4=−2x2+2xx4=2x(1−x)x4=2(1−x)x3f'(x) = \frac{2x^2 - 4x^2 + 2x}{x^4} = \frac{-2x^2 + 2x}{x^4} = \frac{2x(1 - x)}{x^4} = \frac{2(1 - x)}{x^3}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


b) Ecuația tangentei la grafic în x=1x = 1
  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=1x_0 = 1 este:
y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(1) = f'(1)(x - 1)

Calculăm f(1)f(1) și f′(1)f'(1):

f(1)=2⋅1−112=11=1f(1) = \frac{2 \cdot 1 - 1}{1^2} = \frac{1}{1} = 1 f′(1)=2(1−1)13=01=0f'(1) = \frac{2(1 - 1)}{1^3} = \frac{0}{1} = 0

(2p)

  • Înlocuim valorile în ecuația tangentei:
y−1=0⋅(x−1)  ⟹  y−1=0  ⟹  y=1y - 1 = 0 \cdot (x - 1) \implies y - 1 = 0 \implies y = 1

(3p)


c) Intervalele de monotonie
  • Aflăm punctele critice rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0 pe domeniul (0,+∞)(0, +\infty):
2(1−x)x3=0  ⟺  1−x=0  ⟺  x=1\frac{2(1 - x)}{x^3} = 0 \iff 1 - x = 0 \iff x = 1

Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), numitorul x3>0x^3 > 0, deci semnul derivatei este dat de semnul factorului (1−x)(1 - x).

  • Determinăm comportamentul funcției pe intervale:
    • Pentru x∈(0,1]x \in (0, 1], avem 1−x≥0  ⟹  f′(x)≥01 - x \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe (0,1](0, 1].

(3p)

  • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem 1−x≤0  ⟹  f′(x)≤01 - x \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1x2+x+1f(x) = \frac{2x + 1}{x^2 + x + 1}.

a) Arătați că ∫01(x2+x+1)f(x) dx=2\int_0^1 (x^2 + x + 1) f(x) \, dx = 2. (5p)

b) Arătați că ∫01f(x) dx=ln⁡3\int_0^1 f(x) \, dx = \ln 3. (5p)

c) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcției g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=ex(x2+x+1)f(x)g(x) = e^x(x^2 + x + 1)f(x), axa OxOx și dreptele de ecuații x=0x = 0 și x=1x = 1 are aria egală cu e+1e + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei
  • Simplificăm expresia de sub integrală:
(x2+x+1)f(x)=(x2+x+1)⋅2x+1x2+x+1=2x+1(x^2 + x + 1) f(x) = (x^2 + x + 1) \cdot \frac{2x + 1}{x^2 + x + 1} = 2x + 1

Integrala devine:

∫01(x2+x+1)f(x) dx=∫01(2x+1) dx=(x2+x)∣01\int_0^1 (x^2 + x + 1) f(x) \, dx = \int_0^1 (2x + 1) \, dx = \left. (x^2 + x) \right|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(x2+x)∣01=(12+1)−(02+0)=2−0=2\left. (x^2 + x) \right|_0^1 = (1^2 + 1) - (0^2 + 0) = 2 - 0 = 2

(2p)


b) Calculul integralei ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x) \, dx
  • Observăm că numărătorul este derivata numitorului: (x2+x+1)′=2x+1(x^2 + x + 1)' = 2x + 1. Integrala se rescrie:
∫01f(x) dx=∫012x+1x2+x+1 dx=∫01(x2+x+1)′x2+x+1 dx=ln⁡(x2+x+1)∣01\int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 \frac{2x + 1}{x^2 + x + 1} \, dx = \int_0^1 \frac{(x^2 + x + 1)'}{x^2 + x + 1} \, dx = \left. \ln(x^2 + x + 1) \right|_0^1

(3p)

  • Calculăm valoarea integralei:
ln⁡(x2+x+1)∣01=ln⁡(12+1+1)−ln⁡(02+0+1)=ln⁡3−ln⁡1=ln⁡3−0=ln⁡3\left. \ln(x^2 + x + 1) \right|_0^1 = \ln(1^2 + 1 + 1) - \ln(0^2 + 0 + 1) = \ln 3 - \ln 1 = \ln 3 - 0 = \ln 3

(2p)


c) Aria suprafeței plane delimitate de graficul lui gg
  • Determinăm expresia funcției gg:
g(x)=ex(x2+x+1)f(x)=ex(x2+x+1)⋅2x+1x2+x+1=(2x+1)exg(x) = e^x(x^2 + x + 1) f(x) = e^x(x^2 + x + 1) \cdot \frac{2x + 1}{x^2 + x + 1} = (2x + 1)e^x

Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], avem 2x+1>02x + 1 > 0 și ex>0e^x > 0, deci g(x)>0g(x) > 0. Aria suprafeței căutate este dată de integrala definită:

A=∫01∣g(x)∣ dx=∫01(2x+1)ex dx\mathcal{A} = \int_0^1 |g(x)| \, dx = \int_0^1 (2x + 1)e^x \, dx

Aplicăm integrarea prin părți ∫uv′ dx=uv−∫u′v dx\int u v' \, dx = u v - \int u' v \, dx, alegând:

{u(x)=2x+1  ⟹  u′(x)=2v′(x)=ex  ⟹  v(x)=ex\begin{cases} u(x) = 2x + 1 \implies u'(x) = 2 \\ v'(x) = e^x \implies v(x) = e^x \end{cases}

Avem:

∫01(2x+1)ex dx=(2x+1)ex∣01−∫012ex dx=(2x+1)ex∣01−2ex∣01\int_0^1 (2x + 1)e^x \, dx = \left. (2x + 1)e^x \right|_0^1 - \int_0^1 2e^x \, dx = \left. (2x + 1)e^x \right|_0^1 - \left. 2e^x \right|_0^1

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
(2x+1)ex∣01=(2⋅1+1)e1−(2⋅0+1)e0=3e−1\left. (2x + 1)e^x \right|_0^1 = (2 \cdot 1 + 1)e^1 - (2 \cdot 0 + 1)e^0 = 3e - 1 2ex∣01=2e1−2e0=2e−2\left. 2e^x \right|_0^1 = 2e^1 - 2e^0 = 2e - 2

Calculăm diferența:

A=(3e−1)−(2e−2)=3e−1−2e+2=e+1\mathcal{A} = (3e - 1) - (2e - 2) = 3e - 1 - 2e + 2 = e + 1

(2p)