BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2024Sesiune Specială

Bacalaureat 2024 - Matematică Tehnologic - Sesiune Specială (Olimpici)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 2(3+22)−32+3=7\sqrt{2}(3 + 2\sqrt{2}) - 3\sqrt{2} + 3 = 7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem paranteza înmulțind fiecare termen cu 2\sqrt{2}:
2(3+22)−32+3=32+2⋅(2)2−32+3=32+2⋅2−32+3\sqrt{2}(3 + 2\sqrt{2}) - 3\sqrt{2} + 3 = 3\sqrt{2} + 2 \cdot (\sqrt{2})^2 - 3\sqrt{2} + 3 = 3\sqrt{2} + 2 \cdot 2 - 3\sqrt{2} + 3

(2p)

  • Reducem termenii asemenea și finalizăm calculul numeric:
32+4−32+3=4+3=73\sqrt{2} + 4 - 3\sqrt{2} + 3 = 4 + 3 = 7

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−6f(x) = 3x - 6. Determinați numărul real mm pentru care f(m)=3f(m) = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm f(m)f(m) în funcție de parametrul real mm:
f(m)=3m−6f(m) = 3m - 6

(3p)

  • Impunem condiția f(m)=3f(m) = 3 și rezolvăm ecuația de gradul I:
3m−6=3  ⟺  3m=9  ⟺  m=33m - 6 = 3 \iff 3m = 9 \iff m = 3

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 54x−2=255^{4x - 2} = 25. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem membrul drept ca putere cu baza 55, anume 25=5225 = 5^2:
54x−2=525^{4x - 2} = 5^2

Datorită injectivității funcției exponențiale, egalăm exponenții:

4x−2=2  ⟺  4x=44x - 2 = 2 \iff 4x = 4

(3p)

  • Aflăm valoarea necunoscutei xx:
x=1x = 1

(2p)


4. Prețul unui obiect este 300300 de lei. Determinați prețul obiectului după o ieftinire cu 30%30\%. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm reducerea de preț aplicată obiectului:
30100⋅300=30⋅3=90 lei\frac{30}{100} \cdot 300 = 30 \cdot 3 = 90 \text{ lei}

(3p)

  • Scădem ieftinirea din prețul inițial:
300−90=210 lei300 - 90 = 210 \text{ lei}

Prețul obiectului după ieftinire este de 210210 lei.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,1)A(1, 1), B(5,m)B(5, m) și M(3,4)M(3, 4). Determinați numărul real mm, știind că punctul MM este mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele mijlocului MM al segmentului ABAB sunt date de:
xM=xA+xB2șiyM=yA+yB2x_M = \frac{x_A + x_B}{2} \quad \text{și} \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2}

Verificăm abscisa: 1+52=62=3=xM\frac{1 + 5}{2} = \frac{6}{2} = 3 = x_M.

Pentru ordonată obținem ecuația:

1+m2=4\frac{1 + m}{2} = 4

(3p)

  • Rezolvăm ecuația în mm:
1+m=8  ⟺  m=71 + m = 8 \iff m = 7

(2p)


6. Arătați că 2(sin⁡45∘+sin⁡30∘)(sin⁡45∘−sin⁡30∘)=cos⁡60∘2(\sin 45^\circ + \sin 30^\circ)(\sin 45^\circ - \sin 30^\circ) = \cos 60^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Reamintim valorile trigonometrice fundamentale din tabel:
sin⁡30∘=12,sin⁡45∘=22,cos⁡60∘=12\sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \cos 60^\circ = \frac{1}{2}

(3p)

  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2(a + b)(a - b) = a^2 - b^2:
2(sin⁡45∘+sin⁡30∘)(sin⁡45∘−sin⁡30∘)=2(sin⁡245∘−sin⁡230∘)=2[(22)2−(12)2]2(\sin 45^\circ + \sin 30^\circ)(\sin 45^\circ - \sin 30^\circ) = 2 \left( \sin^2 45^\circ - \sin^2 30^\circ \right) = 2 \left[ \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 - \left(\frac{1}{2}\right)^2 \right]

Calculăm paranteza:

2(24−14)=2⋅14=24=12=cos⁡60∘2 \left( \frac{2}{4} - \frac{1}{4} \right) = 2 \cdot \frac{1}{4} = \frac{2}{4} = \frac{1}{2} = \cos 60^\circ

Egalitatea este demonstrată.

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(1xx+10)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & x \\ x + 1 & 0 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=0\det(A(0)) = 0. (5p)

b) Arătați că A(3)+A(5)=2A(4)A(3) + A(5) = 2A(4). (5p)

c) Determinați numerele naturale nn pentru care det⁡(A(n)+I2)≥0\det(A(n) + I_2) \ge 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(0)A(0)
  • Înlocuim x=0x = 0 în formula matricei A(x)A(x):
A(0)=(100+10)=(1010)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 + 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei:

det⁡(A(0))=∣1010∣=1⋅0−0⋅1\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 1 & 0 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = 1 \cdot 0 - 0 \cdot 1

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡(A(0))=0−0=0\det(A(0)) = 0 - 0 = 0

(2p)


b) Verificarea egalității A(3)+A(5)=2A(4)A(3) + A(5) = 2A(4)
  • Scriem matricele corespunzătoare valorilor x=3x = 3 și x=5x = 5:
A(3)=(1340),A(5)=(1560)A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 4 & 0 \end{pmatrix}, \quad A(5) = \begin{pmatrix} 1 & 5 \\ 6 & 0 \end{pmatrix}

Calculăm membrul stâng:

A(3)+A(5)=(1340)+(1560)=(1+13+54+60+0)=(28100)A(3) + A(5) = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 4 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 5 \\ 6 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 1 & 3 + 5 \\ 4 + 6 & 0 + 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 8 \\ 10 & 0 \end{pmatrix}

(3p)

  • Determinăm matricea A(4)A(4) și calculăm membrul drept:
A(4)=(1450)  ⟹  2A(4)=2(1450)=(2⋅12⋅42⋅52⋅0)=(28100)A(4) = \begin{pmatrix} 1 & 4 \\ 5 & 0 \end{pmatrix} \implies 2A(4) = 2 \begin{pmatrix} 1 & 4 \\ 5 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 1 & 2 \cdot 4 \\ 2 \cdot 5 & 2 \cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 8 \\ 10 & 0 \end{pmatrix}

Deoarece ambele expresii conduc la aceeași matrice, rezultă A(3)+A(5)=2A(4)A(3) + A(5) = 2A(4).

(2p)


c) Determinarea numerelor naturale nn pentru care det⁡(A(n)+I2)≥0\det(A(n) + I_2) \ge 0
  • Calculăm suma de matrice A(n)+I2A(n) + I_2:
A(n)+I2=(1nn+10)+(1001)=(1+1n+0n+1+00+1)=(2nn+11)A(n) + I_2 = \begin{pmatrix} 1 & n \\ n + 1 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 1 & n + 0 \\ n + 1 + 0 & 0 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & n \\ n + 1 & 1 \end{pmatrix}

Determinăm formula determinantului:

det⁡(A(n)+I2)=∣2nn+11∣=2⋅1−n(n+1)=2−n(n+1)\det(A(n) + I_2) = \begin{vmatrix} 2 & n \\ n + 1 & 1 \end{vmatrix} = 2 \cdot 1 - n(n + 1) = 2 - n(n + 1)

(2p)

  • Impunem inegalitatea cerută:
2−n(n+1)≥0  ⟺  n(n+1)≤22 - n(n + 1) \ge 0 \iff n(n + 1) \le 2

Deoarece nn este număr natural (n∈{0,1,2,… }n \in \{0, 1, 2, \dots\}), analizăm valorile posibile:

  • Pentru n=0n = 0: 0⋅1=0≤20 \cdot 1 = 0 \le 2 (convine).
  • Pentru n=1n = 1: 1⋅2=2≤21 \cdot 2 = 2 \le 2 (convine).
  • Pentru n≥2n \ge 2: n(n+1)≥2⋅3=6>2n(n + 1) \ge 2 \cdot 3 = 6 > 2 (nu convine).

Prin urmare, numerele naturale căutate sunt:

n=0șin=1n = 0 \quad \text{și} \quad n = 1

(3p)


Problema 2

Se consideră polinomul f=X3−3X2+mX−1f = X^3 - 3X^2 + mX - 1, unde mm este număr real.

a) Arătați că f(0)=−1f(0) = -1, pentru orice număr real mm. (5p)

b) Arătați că x1+x2+x3x1x2x3=3\frac{x_1 + x_2 + x_3}{x_1 x_2 x_3} = 3, pentru orice număr real mm, unde x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 sunt rădăcinile polinomului ff. (5p)

c) Determinați numărul real mm pentru care polinomul ff este divizibil cu polinomul X−1X - 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii f(0)f(0)
  • Înlocuim nedeterminata XX cu 00 în polinomul ff:
f(0)=03−3⋅02+m⋅0−1f(0) = 0^3 - 3 \cdot 0^2 + m \cdot 0 - 1

(3p)

  • Efectuăm calculele:
f(0)=0−0+0−1=−1f(0) = 0 - 0 + 0 - 1 = -1

pentru orice număr real mm.

(2p)


b) Calculul raportului x1+x2+x3x1x2x3\frac{x_1 + x_2 + x_3}{x_1 x_2 x_3} folosind relațiile lui Viète
  • Pentru polinomul de gradul al treilea f=X3−3X2+mX−1f = X^3 - 3X^2 + mX - 1, coeficienții sunt a=1a = 1, b=−3b = -3, c=mc = m, d=−1d = -1. Relațiile lui Viète pentru suma și produsul rădăcinilor sunt:
x1+x2+x3=−ba=−−31=3x_1 + x_2 + x_3 = -\frac{b}{a} = -\frac{-3}{1} = 3

(2p)

  • Produsul rădăcinilor este:
x1x2x3=−da=−−11=1x_1 x_2 x_3 = -\frac{d}{a} = -\frac{-1}{1} = 1

Calculăm raportul cerut:

x1+x2+x3x1x2x3=31=3\frac{x_1 + x_2 + x_3}{x_1 x_2 x_3} = \frac{3}{1} = 3

pentru orice număr real mm.

(3p)


c) Aflarea valorii lui mm pentru care ff este divizibil cu X−1X - 1
  • Conform teoremei lui Bézout, polinomul ff este divizibil cu binomul X−1X - 1 dacă și numai dacă 11 este rădăcină a lui ff, adică f(1)=0f(1) = 0:
f(1)=13−3⋅12+m⋅1−1=1−3+m−1=m−3f(1) = 1^3 - 3 \cdot 1^2 + m \cdot 1 - 1 = 1 - 3 + m - 1 = m - 3

(2p)

  • Impunem condiția de divizibilitate:
m−3=0  ⟺  m=3m - 3 = 0 \iff m = 3

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xx2+1f(x) = \frac{x}{x^2 + 1}.

a) Arătați că f′(x)=1−x2(x2+1)2f'(x) = \frac{1 - x^2}{(x^2 + 1)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Arătați că lim⁡x→+∞(xf(x))=1\lim_{x \to +\infty} (x f(x)) = 1. (5p)

c) Determinați intervalele de monotonie ale funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Aplicăm formula de derivare a câtului a două funcții (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=x′⋅(x2+1)−x⋅(x2+1)′(x2+1)2=1⋅(x2+1)−x⋅2x(x2+1)2f'(x) = \frac{x' \cdot (x^2 + 1) - x \cdot (x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2} = \frac{1 \cdot (x^2 + 1) - x \cdot 2x}{(x^2 + 1)^2}

(3p)

  • Desfacem parantezele și reducem termenii asemenea:
f′(x)=x2+1−2x2(x2+1)2=1−x2(x2+1)2,x∈Rf'(x) = \frac{x^2 + 1 - 2x^2}{(x^2 + 1)^2} = \frac{1 - x^2}{(x^2 + 1)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b) Calculul limitei lim⁡x→+∞(xf(x))\lim_{x \to +\infty} (x f(x))
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
xf(x)=x⋅xx2+1=x2x2+1x f(x) = x \cdot \frac{x}{x^2 + 1} = \frac{x^2}{x^2 + 1}

(3p)

  • Calculăm limita când x→+∞x \to +\infty dând factor forțat pe x2x^2:
lim⁡x→+∞x2x2+1=lim⁡x→+∞x2x2(1+1x2)=lim⁡x→+∞11+1x2=11+0=1\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2}{x^2 + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2}{x^2 \left(1 + \frac{1}{x^2}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{1 + \frac{1}{x^2}} = \frac{1}{1 + 0} = 1

(2p)


c) Determinarea intervalelor de monotonie ale funcției ff
  • Egalăm derivata cu zero pentru a găsi punctele critice:
f′(x)=0  ⟺  1−x2=0  ⟺  x1=−1șix2=1f'(x) = 0 \iff 1 - x^2 = 0 \iff x_1 = -1 \quad \text{și} \quad x_2 = 1

Deoarece numitorul (x2+1)2>0(x^2 + 1)^2 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, semnul derivatei f′f' este dat de semnul funcției de gradul al doilea 1−x21 - x^2:

  • Pentru x∈(−∞,−1]x \in (-\infty, -1], avem 1−x2≤0  ⟹  f′(x)≤01 - x^2 \le 0 \implies f'(x) \le 0, prin urmare funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (−∞,−1](-\infty, -1].
  • Pentru x∈[−1,1]x \in [-1, 1], avem 1−x2≥0  ⟹  f′(x)≥01 - x^2 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, prin urmare funcția ff este strict crescătoare pe intervalul [−1,1][-1, 1].

(3p)

  • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem 1−x2≤0  ⟹  f′(x)≤01 - x^2 \le 0 \implies f'(x) \le 0, prin urmare funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x2+1)exf(x) = (x^2 + 1)e^x.

a) Arătați că ∫01f(x)ex dx=43\int_0^1 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = \frac{4}{3}. (5p)

b) Demonstrați că funcția F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, F(x)=(x2−2x+3)exF(x) = (x^2 - 2x + 3)e^x este o primitivă a funcției ff. (5p)

c) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcției ff, axa OxOx și dreptele de ecuații x=0x = 0 și x=2x = 2 are aria egală cu 3(e2−1)3(e^2 - 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫01f(x)ex dx\int_0^1 \frac{f(x)}{e^x} \, dx
  • Înlocuim f(x)=(x2+1)exf(x) = (x^2 + 1)e^x:
∫01f(x)ex dx=∫01(x2+1)exex dx=∫01(x2+1) dx\int_0^1 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = \int_0^1 \frac{(x^2 + 1)e^x}{e^x} \, dx = \int_0^1 (x^2 + 1) \, dx

Calculăm o primitivă a funcției polinomiale:

∫01(x2+1) dx=(x33+x)∣01\int_0^1 (x^2 + 1) \, dx = \left. \left( \frac{x^3}{3} + x \right) \right|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(x33+x)∣01=(133+1)−(033+0)=13+1=43\left. \left( \frac{x^3}{3} + x \right) \right|_0^1 = \left(\frac{1^3}{3} + 1\right) - \left(\frac{0^3}{3} + 0\right) = \frac{1}{3} + 1 = \frac{4}{3}

(2p)


b) Demonstrarea faptului că FF este o primitivă a lui ff
  • Funcția FF este derivabilă pe R\mathbb{R} ca produs de funcții derivabile. Calculăm derivata F′(x)F'(x) folosind regula produsului (uv)′=u′v+uv′(uv)' = u'v + uv':
F′(x)=((x2−2x+3)ex)′=(x2−2x+3)′ex+(x2−2x+3)(ex)′F'(x) = \left( (x^2 - 2x + 3) e^x \right)' = (x^2 - 2x + 3)' e^x + (x^2 - 2x + 3) (e^x)'

Efectuăm derivatele termenilor:

F′(x)=(2x−2)ex+(x2−2x+3)exF'(x) = (2x - 2)e^x + (x^2 - 2x + 3)e^x

(3p)

  • Dăm factor comun pe exe^x și reducem termenii:
F′(x)=(2x−2+x2−2x+3)ex=(x2+1)ex=f(x)F'(x) = (2x - 2 + x^2 - 2x + 3)e^x = (x^2 + 1)e^x = f(x)

Deoarece F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că FF este o primitivă a funcției ff.

(2p)


c) Calculul ariei suprafeței delimitate de graficul lui ff, axa OxOx și dreptele x=0x = 0, x=2x = 2
  • Deoarece x2+1>0x^2 + 1 > 0 și ex>0e^x > 0 pentru orice x∈[0,2]x \in [0, 2], funcția este strict pozitivă, deci aria căutată este dată de integrala:
A=∫02∣f(x)∣ dx=∫02f(x) dx\mathcal{A} = \int_0^2 |f(x)| \, dx = \int_0^2 f(x) \, dx

Folosim primitiva F(x)=(x2−2x+3)exF(x) = (x^2 - 2x + 3)e^x demonstrată la subpunctul precedent:

A=F(x)∣02=F(2)−F(0)\mathcal{A} = \left. F(x) \right|_0^2 = F(2) - F(0)

(3p)

  • Calculăm valorile funcției FF în capetele intervalului:
F(2)=(22−2⋅2+3)e2=(4−4+3)e2=3e2F(2) = (2^2 - 2 \cdot 2 + 3)e^2 = (4 - 4 + 3)e^2 = 3e^2 F(0)=(02−2⋅0+3)e0=3⋅1=3F(0) = (0^2 - 2 \cdot 0 + 3)e^0 = 3 \cdot 1 = 3

Aria este:

A=3e2−3=3(e2−1)\mathcal{A} = 3e^2 - 3 = 3(e^2 - 1)

(2p)