BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2024Sesiunea August

Bacalaureat 2024 - Matematică Tehnologic - Sesiunea August (Toamnă)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (0,3+0,4)⋅10+2⋅0,5=8(0{,}3 + 0{,}4) \cdot 10 + 2 \cdot 0{,}5 = 8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm adunarea din paranteză și calculăm produsul 2⋅0,52 \cdot 0{,}5:
0,3+0,4=0,7și2⋅0,5=10{,}3 + 0{,}4 = 0{,}7 \quad \text{și} \quad 2 \cdot 0{,}5 = 1

Expresia devine:

(0,3+0,4)⋅10+2⋅0,5=0,7⋅10+1(0{,}3 + 0{,}4) \cdot 10 + 2 \cdot 0{,}5 = 0{,}7 \cdot 10 + 1

(3p)

  • Finalizăm înmulțirea și adunarea:
0,7⋅10+1=7+1=80{,}7 \cdot 10 + 1 = 7 + 1 = 8

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−1f(x) = 2x - 1. Arătați că f(1)+f(2)=4f(1) + f(2) = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=1x = 1:
f(1)=2⋅1−1=2−1=1f(1) = 2 \cdot 1 - 1 = 2 - 1 = 1

(2p)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=2x = 2:
f(2)=2⋅2−1=4−1=3f(2) = 2 \cdot 2 - 1 = 4 - 1 = 3

Adunăm cele două valori:

f(1)+f(2)=1+3=4f(1) + f(2) = 1 + 3 = 4

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡5(2x+1)=log⁡55\log_5(2x + 1) = \log_5 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condiția de existență pentru argumentul logaritmului:
2x+1>0  ⟹  2x>−1  ⟹  x∈(−12,+∞)2x + 1 > 0 \implies 2x > -1 \implies x \in \left(-\frac{1}{2}, +\infty\right)
  • Datorită injectivității funcției logaritmice cu baza 55, egalăm argumentele:
2x+1=52x + 1 = 5

Scădem 11 din ambii membri:

2x=42x = 4

(3p)

  • Împărțim prin 22:
x=2x = 2

Deoarece 2∈(−12,+∞)2 \in \left(-\frac{1}{2}, +\infty\right), soluția convine.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A={11,21,31,41,51,61,71,81,91}A = \{11, 21, 31, 41, 51, 61, 71, 81, 91\}, acesta să fie divizibil cu 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numărul total de cazuri posibile: Mulțimea AA conține 99 elemente, prin urmare:
nr. cazuri posibile=9\text{nr. cazuri posibile} = 9

(2p)

  • Determinăm cazurile favorabile. Un număr este divizibil cu 33 dacă și numai dacă suma cifrelor sale este divizibilă cu 33:
    • 11→1+1=211 \to 1 + 1 = 2 (nu)
    • 21→2+1=321 \to 2 + 1 = 3 (divizibil cu 33)
    • 31→3+1=431 \to 3 + 1 = 4 (nu)
    • 41→4+1=541 \to 4 + 1 = 5 (nu)
    • 51→5+1=651 \to 5 + 1 = 6 (divizibil cu 33)
    • 61→6+1=761 \to 6 + 1 = 7 (nu)
    • 71→7+1=871 \to 7 + 1 = 8 (nu)
    • 81→8+1=981 \to 8 + 1 = 9 (divizibil cu 33)
    • 91→9+1=1091 \to 9 + 1 = 10 (nu)

Numerele divizibile cu 33 din mulțimea AA sunt 21,5121, 51 și 8181, adică:

nr. cazuri favorabile=3\text{nr. cazuri favorabile} = 3

Calculăm probabilitatea:

p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=39=13p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{3}{9} = \frac{1}{3}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,1)A(3, 1), B(m,2)B(m, 2) și C(5,3)C(5, 3), unde mm este număr real. Determinați numărul real mm, știind că punctul BB este mijlocul segmentului ACAC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele mijlocului segmentului ACAC se obțin prin media aritmetică a coordonatelor capetelor AA și CC:
xB=xA+xC2șiyB=yA+yC2x_B = \frac{x_A + x_C}{2} \quad \text{și} \quad y_B = \frac{y_A + y_C}{2}

Verificăm ordonata: yB=1+32=2y_B = \frac{1 + 3}{2} = 2, ceea ce corespunde punctului B(m,2)B(m, 2).

Pentru abscisă avem:

m=3+52m = \frac{3 + 5}{2}

(3p)

  • Calculăm valoarea lui mm:
m=82=4m = \frac{8}{2} = 4

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu BC=20BC = 20 și AC=16AC = 16. Arătați că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 4848. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ):
BC2=AB2+AC2BC^2 = AB^2 + AC^2

Înlocuim lungimile cunoscute:

202=AB2+162  ⟹  400=AB2+25620^2 = AB^2 + 16^2 \implies 400 = AB^2 + 256

Aflăm lungimea catetei ABAB:

AB2=400−256=144  ⟹  AB=144=12AB^2 = 400 - 256 = 144 \implies AB = \sqrt{144} = 12

(3p)

  • Calculăm perimetrul triunghiului ABCABC:
P△ABC=AB+AC+BC=12+16+20=48P_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 12 + 16 + 20 = 48

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(x+211x)A(x) = \begin{pmatrix} x + 2 & 1 \\ 1 & x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=2\det(A(1)) = 2. (5p)

b) Arătați că A(1)+A(5)=2A(3)A(1) + A(5) = 2 A(3). (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care X⋅A(1)=A(3)X \cdot A(1) = A(3). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(1)A(1)
  • Înlocuim x=1x = 1 în expresia matricei A(x)A(x):
A(1)=(1+2111)=(3111)A(1) = \begin{pmatrix} 1 + 2 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei:

det⁡(A(1))=∣3111∣=3⋅1−1⋅1\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 3 & 1 \\ 1 & 1 \end{vmatrix} = 3 \cdot 1 - 1 \cdot 1

(3p)

  • Finalizăm calculul numeric:
det⁡(A(1))=3−1=2\det(A(1)) = 3 - 1 = 2

(2p)


b) Demonstrarea relației A(1)+A(5)=2A(3)A(1) + A(5) = 2 A(3)
  • Scriem matricele A(1)A(1), A(5)A(5) și A(3)A(3):
A(1)=(3111),A(5)=(7115),A(3)=(5113)A(1) = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}, \quad A(5) = \begin{pmatrix} 7 & 1 \\ 1 & 5 \end{pmatrix}, \quad A(3) = \begin{pmatrix} 5 & 1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix}

Calculăm membrul stâng:

A(1)+A(5)=(3111)+(7115)=(3+71+11+11+5)=(10226)A(1) + A(5) = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 7 & 1 \\ 1 & 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 + 7 & 1 + 1 \\ 1 + 1 & 1 + 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 2 \\ 2 & 6 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm membrul drept:
2A(3)=2(5113)=(2⋅52⋅12⋅12⋅3)=(10226)2 A(3) = 2 \begin{pmatrix} 5 & 1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 5 & 2 \cdot 1 \\ 2 \cdot 1 & 2 \cdot 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 2 \\ 2 & 6 \end{pmatrix}

Deoarece ambii membri conduc la aceeași matrice, egalitatea A(1)+A(5)=2A(3)A(1) + A(5) = 2 A(3) este demonstrată.

(2p)


c) Determinarea matricei XX
  • Deoarece det⁡(A(1))=2≠0\det(A(1)) = 2 \neq 0, matricea A(1)A(1) este inversabilă. Înmulțim ecuația X⋅A(1)=A(3)X \cdot A(1) = A(3) la dreapta cu (A(1))−1(A(1))^{-1}:
X=A(3)⋅(A(1))−1X = A(3) \cdot (A(1))^{-1}

Calculăm inversa matricei A(1)=(3111)A(1) = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}. Matricea transpusă este A(1)t=(3111)A(1)^t = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}, iar matricea adjunctă:

A(1)∗=(1−1−13)A(1)^* = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ -1 & 3 \end{pmatrix}

Astfel, inversa este:

(A(1))−1=1det⁡(A(1))A(1)∗=12(1−1−13)=(12−12−1232)(A(1))^{-1} = \frac{1}{\det(A(1))} A(1)^* = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ -1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{1}{2} & -\frac{1}{2} \\ -\frac{1}{2} & \frac{3}{2} \end{pmatrix}

(3p)

  • Efectuăm produsul matricial:
X=(5113)(12−12−1232)=(5⋅12+1⋅(−12)5⋅(−12)+1⋅321⋅12+3⋅(−12)1⋅(−12)+3⋅32)X = \begin{pmatrix} 5 & 1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} \frac{1}{2} & -\frac{1}{2} \\ -\frac{1}{2} & \frac{3}{2} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 \cdot \frac{1}{2} + 1 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) & 5 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) + 1 \cdot \frac{3}{2} \\ 1 \cdot \frac{1}{2} + 3 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) & 1 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) + 3 \cdot \frac{3}{2} \end{pmatrix} X=(5−12−5+321−32−1+92)=(2−1−14)X = \begin{pmatrix} \frac{5 - 1}{2} & \frac{-5 + 3}{2} \\ \frac{1 - 3}{2} & \frac{-1 + 9}{2} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ -1 & 4 \end{pmatrix}

(2p)


Problema 2

Se consideră polinomul f=X3+mX2+2X−5f = X^3 + mX^2 + 2X - 5, unde mm este număr real.

a) Arătați că f(0)=−5f(0) = -5, pentru orice număr real mm. (5p)

b) Determinați numărul real mm, știind că 11 este rădăcină a polinomului ff. (5p)

c) Determinați numărul natural mm pentru care x12+x22+x32=5x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = 5, unde x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 sunt rădăcinile polinomului ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii f(0)f(0)
  • Înlocuim X=0X = 0 în polinomul ff:
f(0)=03+m⋅02+2⋅0−5f(0) = 0^3 + m \cdot 0^2 + 2 \cdot 0 - 5

(3p)

  • Reducem termenii nuli:
f(0)=0+0+0−5=−5f(0) = 0 + 0 + 0 - 5 = -5

pentru orice număr real mm.

(2p)


b) Determinarea numărului real mm
  • Numărul 11 este rădăcină a polinomului ff dacă și numai dacă f(1)=0f(1) = 0:
f(1)=13+m⋅12+2⋅1−5=1+m+2−5=m−2f(1) = 1^3 + m \cdot 1^2 + 2 \cdot 1 - 5 = 1 + m + 2 - 5 = m - 2

(3p)

  • Egalăm cu 00:
m−2=0  ⟹  m=2m - 2 = 0 \implies m = 2

(2p)


c) Determinarea numărului natural mm
  • Scriem relațiile lui Viète pentru polinomul f=X3+mX2+2X−5f = X^3 + mX^2 + 2X - 5:
{S1=x1+x2+x3=−m1=−mS2=x1x2+x1x3+x2x3=21=2\begin{cases} S_1 = x_1 + x_2 + x_3 = -\frac{m}{1} = -m \\ S_2 = x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3 = \frac{2}{1} = 2 \end{cases}

(2p)

  • Folosim identitatea algebrică pentru suma pătratelor rădăcinilor:
x12+x22+x32=(x1+x2+x3)2−2(x1x2+x1x3+x2x3)x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (x_1 + x_2 + x_3)^2 - 2(x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3)

Înlocuim sumele simetrice:

x12+x22+x32=(−m)2−2⋅2=m2−4x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (-m)^2 - 2 \cdot 2 = m^2 - 4

Egalăm cu valoarea dată în ipoteză:

m2−4=5  ⟹  m2=9m^2 - 4 = 5 \implies m^2 = 9

Ecuația are soluțiile m=3m = 3 sau m=−3m = -3. Cum mm este număr natural (m∈Nm \in \mathbb{N}), reținem:

m=3m = 3

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2x2+1f(x) = \frac{x^2}{x^2 + 1}.

a) Arătați că f′(x)=2x(x2+1)2f'(x) = \frac{2x}{(x^2 + 1)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Determinați intervalele de monotonie a funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Aplicăm formula de derivare a raportului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u' v - u v'}{v^2}, unde u(x)=x2u(x) = x^2 și v(x)=x2+1v(x) = x^2 + 1:
f′(x)=(x2)′(x2+1)−x2(x2+1)′(x2+1)2f'(x) = \frac{(x^2)'(x^2 + 1) - x^2(x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2}

Calculăm derivatele factorilor: (x2)′=2x(x^2)' = 2x și (x2+1)′=2x(x^2 + 1)' = 2x:

f′(x)=2x(x2+1)−x2⋅2x(x2+1)2f'(x) = \frac{2x(x^2 + 1) - x^2 \cdot 2x}{(x^2 + 1)^2}

(2p)

  • Desfacem parantezele la numărător și reducem termenii asemenea:
f′(x)=2x3+2x−2x3(x2+1)2=2x(x2+1)2,x∈Rf'(x) = \frac{2x^3 + 2x - 2x^3}{(x^2 + 1)^2} = \frac{2x}{(x^2 + 1)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(3p)


b) Asimptota orizontală spre +∞+\infty
  • Calculăm limita funcției ff când xx tinde la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x2x2+1=lim⁡x→+∞x2x2(1+1x2)=lim⁡x→+∞11+1x2=11+0=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2}{x^2 + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2}{x^2 \left(1 + \frac{1}{x^2}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{1 + \frac{1}{x^2}} = \frac{1}{1 + 0} = 1

(3p)

  • Deoarece limita este finită, dreapta de ecuație y=1y = 1 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)


c) Intervalele de monotonie
  • Determinăm punctele critice rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
2x(x2+1)2=0  ⟺  2x=0  ⟺  x=0\frac{2x}{(x^2 + 1)^2} = 0 \iff 2x = 0 \iff x = 0

Numitorul (x2+1)2>0(x^2 + 1)^2 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, așadar semnul derivatei f′(x)f'(x) este determinat exclusiv de semnul numărătorului 2x2x.

  • Analizăm semnul pe intervale:
    • Pentru x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0], avem 2x≤0  ⟹  f′(x)≤02x \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe (−∞,0](-\infty, 0].

(3p)

  • Pentru x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty), avem 2x≥0  ⟹  f′(x)≥02x \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe [0,+∞)[0, +\infty).

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex(x+1)f(x) = e^x(x + 1).

a) Arătați că ∫01f(x)x+1 dx=e−1\int_0^1 \frac{f(x)}{x + 1} \, dx = e - 1. (5p)

b) Arătați că ∫01f(x) dx=e\int_0^1 f(x) \, dx = e. (5p)

c) Determinați numărul real aa, a>1a > 1, pentru care ∫1axf(x2)x2+1 dx=12e(e3−1)\int_1^a \frac{x f(x^2)}{x^2 + 1} \, dx = \frac{1}{2} e(e^3 - 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei
  • Simplificăm expresia de sub integrală:
f(x)x+1=ex(x+1)x+1=ex,pentru orice x∈[0,1]\frac{f(x)}{x + 1} = \frac{e^x(x + 1)}{x + 1} = e^x, \quad \text{pentru orice } x \in [0, 1]

Integrala devine:

∫01f(x)x+1 dx=∫01ex dx=ex∣01\int_0^1 \frac{f(x)}{x + 1} \, dx = \int_0^1 e^x \, dx = \left. e^x \right|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
ex∣01=e1−e0=e−1\left. e^x \right|_0^1 = e^1 - e^0 = e - 1

(2p)


b) Calculul integralei ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x) \, dx
  • Scriem integrala:
∫01f(x) dx=∫01(x+1)ex dx\int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 (x + 1) e^x \, dx

Aplicăm metoda integrării prin părți ∫uv′ dx=uv−∫u′v dx\int u v' \, dx = u v - \int u' v \, dx, alegând:

{u(x)=x+1  ⟹  u′(x)=1v′(x)=ex  ⟹  v(x)=ex\begin{cases} u(x) = x + 1 \implies u'(x) = 1 \\ v'(x) = e^x \implies v(x) = e^x \end{cases}

Avem:

∫01(x+1)ex dx=(x+1)ex∣01−∫011⋅ex dx=(x+1)ex∣01−ex∣01\int_0^1 (x + 1) e^x \, dx = \left. (x + 1) e^x \right|_0^1 - \int_0^1 1 \cdot e^x \, dx = \left. (x + 1) e^x \right|_0^1 - \left. e^x \right|_0^1

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
(x+1)ex∣01=(1+1)e1−(0+1)e0=2e−1\left. (x + 1) e^x \right|_0^1 = (1 + 1)e^1 - (0 + 1)e^0 = 2e - 1 ex∣01=e1−e0=e−1\left. e^x \right|_0^1 = e^1 - e^0 = e - 1

Scădem cele două rezultate:

∫01f(x) dx=(2e−1)−(e−1)=2e−1−e+1=e\int_0^1 f(x) \, dx = (2e - 1) - (e - 1) = 2e - 1 - e + 1 = e

(2p)


c) Determinarea numărului real aa
  • Determinăm expresia de sub integrală pentru f(x2)f(x^2): Deoarece f(t)=et(t+1)f(t) = e^t(t + 1), avem f(x2)=ex2(x2+1)f(x^2) = e^{x^2}(x^2 + 1). Prin urmare:
xf(x2)x2+1=xex2(x2+1)x2+1=xex2\frac{x f(x^2)}{x^2 + 1} = \frac{x e^{x^2}(x^2 + 1)}{x^2 + 1} = x e^{x^2}

Integrala devine:

∫1axex2 dx=12∫1a2xex2 dx=12∫1a(ex2)′ dx=12ex2∣1a=ea2−e12=ea2−e2\int_1^a x e^{x^2} \, dx = \frac{1}{2} \int_1^a 2x e^{x^2} \, dx = \frac{1}{2} \int_1^a (e^{x^2})' \, dx = \left. \frac{1}{2} e^{x^2} \right|_1^a = \frac{e^{a^2} - e^1}{2} = \frac{e^{a^2} - e}{2}

(3p)

  • Egalăm cu valoarea dată în ipoteză:
ea2−e2=12e(e3−1)\frac{e^{a^2} - e}{2} = \frac{1}{2} e(e^3 - 1)

Înmulțim cu 22:

ea2−e=e(e3−1)  ⟹  ea2−e=e4−ee^{a^2} - e = e(e^3 - 1) \implies e^{a^2} - e = e^4 - e

Adunăm ee în ambii membri:

ea2=e4  ⟹  a2=4e^{a^2} = e^4 \implies a^2 = 4

Cum a>1a > 1, reținem soluția pozitivă:

a=2a = 2

(2p)