BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2024Rezervă

Bacalaureat 2024 - Matematică Tehnologic - Subiect de Rezervă

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (12+14)⋅43=1\left(\frac{1}{2} + \frac{1}{4}\right) \cdot \frac{4}{3} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun 44:
(12+14)⋅43=(24+14)⋅43=34⋅43\left(\frac{1}{2} + \frac{1}{4}\right) \cdot \frac{4}{3} = \left(\frac{2}{4} + \frac{1}{4}\right) \cdot \frac{4}{3} = \frac{3}{4} \cdot \frac{4}{3}

(2p)

  • Efectuăm simplificările:
34⋅43=1\frac{3}{4} \cdot \frac{4}{3} = 1

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−8f(x) = 2x - 8. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=0f(a) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul aa:
f(a)=2a−8f(a) = 2a - 8

(2p)

  • Egalăm cu zero și rezolvăm ecuația liniară:
2a−8=0  ⟺  2a=8  ⟺  a=42a - 8 = 0 \iff 2a = 8 \iff a = 4

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x−2=1\sqrt{3x - 2} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
3x−2=12  ⟺  3x−2=1  ⟺  3x=33x - 2 = 1^2 \iff 3x - 2 = 1 \iff 3x = 3

(3p)

  • Obținem soluția:
x=1x = 1

Verificare: 3(1)−2=1=1\sqrt{3(1) - 2} = \sqrt{1} = 1 (adevărat), deci soluția convine.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={11,12,13,14,15,16,17,18,19,20}A = \{11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20\}, acesta să aibă suma cifrelor egală cu 22. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul total de cazuri posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii AA:
numa˘r cazuri posibile=10\text{număr cazuri posibile} = 10

(2p)

  • Căutăm numerele din AA cu suma cifrelor egală cu 22:
    • Pentru 1111: 1+1=21 + 1 = 2 (convine)
    • Pentru 2020: 2+0=22 + 0 = 2 (convine)
    • Toate celelalte numere din AA au suma cifrelor diferită de 22

Avem 22 cazuri favorabile (1111 și 2020). Calculăm probabilitatea:

p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=210=15p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{2}{10} = \frac{1}{5}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,4)A(3, 4) și B(6,8)B(6, 8). Arătați că OA=ABOA = AB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimea segmentului OAOA față de originea O(0,0)O(0, 0):
OA=xA2+yA2=32+42=9+16=25=5OA = \sqrt{x_A^2 + y_A^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

(2p)

  • Calculăm lungimea segmentului ABAB:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(6−3)2+(8−4)2=32+42=9+16=25=5AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(6 - 3)^2 + (8 - 4)^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

Deoarece OA=5OA = 5 și AB=5AB = 5, rezultă că OA=ABOA = AB.

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=12AB = 12, AC=8AC = 8 și punctul MM mijlocul laturii ABAB. Arătați că CM=10CM = 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul MM este mijlocul catetei ABAB, deci:
AM=AB2=122=6AM = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6

(2p)

  • În triunghiul dreptunghic CAMCAM (∢CAM=90∘\sphericalangle CAM = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru ipotenuza CMCM:
CM=AC2+AM2=82+62=64+36=100=10CM = \sqrt{AC^2 + AM^2} = \sqrt{8^2 + 6^2} = \sqrt{64 + 36} = \sqrt{100} = 10

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(x−121x)A(x) = \begin{pmatrix} x-1 & 2 \\ 1 & x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=0\det(A(2)) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=2x = 2 în matricea A(x)A(x):
A(2)=(2−1212)=(1212)A(2) = \begin{pmatrix} 2-1 & 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(2))=∣1212∣=1⋅2−2⋅1=2−2=0\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 1 \cdot 2 - 2 \cdot 1 = 2 - 2 = 0

(2p)


b) Arătați că A(2)+3I2=A(5)A(2) + 3 I_2 = A(5). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm membrul stâng al egalității:
A(2)+3I2=(1212)+3(1001)=(1212)+(3003)=(1+32+01+02+3)=(4215)A(2) + 3 I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} + 3 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1+3 & 2+0 \\ 1+0 & 2+3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 1 & 5 \end{pmatrix}

(3p)

  • Scriem matricea A(5)A(5):
A(5)=(5−1215)=(4215)A(5) = \begin{pmatrix} 5-1 & 2 \\ 1 & 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 1 & 5 \end{pmatrix}

Deoarece ambele părți sunt egale cu (4215)\begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 1 & 5 \end{pmatrix}, deducem că A(2)+3I2=A(5)A(2) + 3 I_2 = A(5).

(2p)


c) Determinați numerele reale xx pentru care det⁡(A(x)+xI2)=0\det(A(x) + x I_2) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm matricea sumă:
A(x)+xI2=(x−121x)+(x00x)=(2x−1212x)A(x) + x I_2 = \begin{pmatrix} x-1 & 2 \\ 1 & x \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x-1 & 2 \\ 1 & 2x \end{pmatrix}

Calculăm determinantul:

det⁡(A(x)+xI2)=∣2x−1212x∣=(2x−1)(2x)−2⋅1=4x2−2x−2\det(A(x) + x I_2) = \begin{vmatrix} 2x-1 & 2 \\ 1 & 2x \end{vmatrix} = (2x - 1)(2x) - 2 \cdot 1 = 4x^2 - 2x - 2

(3p)

  • Egalăm determinantul cu zero:
4x2−2x−2=0  ⟺  2x2−x−1=04x^2 - 2x - 2 = 0 \iff 2x^2 - x - 1 = 0

Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:

Δ=(−1)2−4⋅2⋅(−1)=1+8=9\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-1) = 1 + 8 = 9 x1=1+34=1,x2=1−34=−12x_1 = \frac{1 + 3}{4} = 1, \quad x_2 = \frac{1 - 3}{4} = -\frac{1}{2}

Obținem:

x=1saux=−12x = 1 \quad \text{sau} \quad x = -\frac{1}{2}

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=2x+2y−1x * y = 2x + 2y - 1

a) Arătați că 2∗1=52 * 1 = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=2x = 2 și y=1y = 1 în legea de compoziție:
2∗1=2⋅2+2⋅1−12 * 1 = 2 \cdot 2 + 2 \cdot 1 - 1

(3p)

  • Efectuăm calculele:
2∗1=4+2−1=52 * 1 = 4 + 2 - 1 = 5

(2p)


b) Determinați numărul real xx pentru care x∗(x+1)=5x * (x + 1) = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii pentru xx și x+1x + 1:
x∗(x+1)=2x+2(x+1)−1=2x+2x+2−1=4x+1x * (x + 1) = 2x + 2(x + 1) - 1 = 2x + 2x + 2 - 1 = 4x + 1

(3p)

  • Egalăm cu 55 și rezolvăm ecuația liniară:
4x+1=5  ⟺  4x=4  ⟺  x=14x + 1 = 5 \iff 4x = 4 \iff x = 1

(2p)


c) Arătați că x∗x≤x2+3x * x \le x^2 + 3, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm x∗xx * x:
x∗x=2x+2x−1=4x−1x * x = 2x + 2x - 1 = 4x - 1

(2p)

  • Inecuația x∗x≤x2+3x * x \le x^2 + 3 devine:
4x−1≤x2+3  ⟺  x2−4x+4≥04x - 1 \le x^2 + 3 \iff x^2 - 4x + 4 \ge 0

Restrângem membrul stâng ca pătrat perfect:

(x−2)2≥0(x - 2)^2 \ge 0

Deoarece pătratul oricărui număr real este mai mare sau egal cu zero, inegalitatea este adevărată pentru orice număr real xx.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x−2ln⁡xf(x) = x - 2\ln x.

a) Arătați că f′(x)=x−2xf'(x) = \frac{x - 2}{x}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Derivăm funcția ff:
f′(x)=(x)′−2(ln⁡x)′=1−2⋅1xf'(x) = (x)' - 2(\ln x)' = 1 - 2 \cdot \frac{1}{x}

(2p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=1−2x=x−2xf'(x) = 1 - \frac{2}{x} = \frac{x - 2}{x}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(3p)


b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției și a derivatei în x=1x = 1:
f(1)=1−2ln⁡1=1−0=1f(1) = 1 - 2\ln 1 = 1 - 0 = 1 f′(1)=1−21=−1f'(1) = \frac{1 - 2}{1} = -1

(2p)

  • Scriem ecuația tangentei în punctul (1,f(1))(1, f(1)):
y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(1) = f'(1)(x - 1)

Înlocuim valorile:

y−1=−1(x−1)  ⟺  y−1=−x+1  ⟺  y=−x+2y - 1 = -1(x - 1) \iff y - 1 = -x + 1 \iff y = -x + 2

(3p)


c) Demonstrați că ln⁡(x2)≤x−22\ln\left(\frac{x}{2}\right) \le \frac{x - 2}{2}, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm punctele critice ale funcției ff:
f′(x)=0  ⟺  x−2x=0  ⟺  x=2f'(x) = 0 \iff \frac{x - 2}{x} = 0 \iff x = 2

Studiem semnul derivatei pe (0,+∞)(0, +\infty):

  • Pentru x∈(0,2]x \in (0, 2], f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci ff este strict descrescătoare
  • Pentru x∈[2,+∞)x \in [2, +\infty), f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci ff este strict crescătoare

Rezultă că x=2x = 2 este punct de minim global absolut al funcției ff pe (0,+∞)(0, +\infty).

(3p)

  • Prin urmare, f(x)≥f(2)f(x) \ge f(2) pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty):
x−2ln⁡x≥2−2ln⁡2  ⟺  2ln⁡x−2ln⁡2≤x−2x - 2\ln x \ge 2 - 2\ln 2 \iff 2\ln x - 2\ln 2 \le x - 2

Folosind proprietatea logaritmilor ln⁡x−ln⁡2=ln⁡(x2)\ln x - \ln 2 = \ln\left(\frac{x}{2}\right):

2ln⁡(x2)≤x−2  ⟺  ln⁡(x2)≤x−222\ln\left(\frac{x}{2}\right) \le x - 2 \iff \ln\left(\frac{x}{2}\right) \le \frac{x - 2}{2}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=1x2+1f(x) = \frac{1}{x^2 + 1}.

a) Arătați că ∫031f(x) dx=12\int_0^3 \frac{1}{f(x)} \, dx = 12. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Inversăm funcția f(x)f(x): 1f(x)=x2+1\frac{1}{f(x)} = x^2 + 1. Integrala devine:
∫031f(x) dx=∫03(x2+1) dx=[x33+x]03\int_0^3 \frac{1}{f(x)} \, dx = \int_0^3 (x^2 + 1) \, dx = \left[ \frac{x^3}{3} + x \right]_0^3

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
[x33+x]03=(273+3)−0=9+3=12\left[ \frac{x^3}{3} + x \right]_0^3 = \left(\frac{27}{3} + 3\right) - 0 = 9 + 3 = 12

(2p)


b) Arătați că ∫232xf(x) dx=ln⁡2\int_2^3 2x f(x) \, dx = \ln 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției ff:
∫232xf(x) dx=∫232xx2+1 dx=∫23(x2+1)′x2+1 dx=[ln⁡(x2+1)]23\int_2^3 2x f(x) \, dx = \int_2^3 \frac{2x}{x^2 + 1} \, dx = \int_2^3 \frac{(x^2 + 1)'}{x^2 + 1} \, dx = \left[ \ln(x^2 + 1) \right]_2^3

(3p)

  • Calculăm valoarea numerică:
[ln⁡(x2+1)]23=ln⁡(32+1)−ln⁡(22+1)=ln⁡10−ln⁡5=ln⁡(105)=ln⁡2\left[ \ln(x^2 + 1) \right]_2^3 = \ln(3^2 + 1) - \ln(2^2 + 1) = \ln 10 - \ln 5 = \ln\left(\frac{10}{5}\right) = \ln 2

(2p)


c) Determinați numărul real aa pentru care ∫12exf(x) dx=e(ae−2)\int_1^2 \frac{e^x}{f(x)} \, dx = e(ae - 2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem integrala:
∫12exf(x) dx=∫12(x2+1)ex dx\int_1^2 \frac{e^x}{f(x)} \, dx = \int_1^2 (x^2 + 1)e^x \, dx

Integrăm prin părți cu u(x)=x2+1  ⟹  u′(x)=2xu(x) = x^2 + 1 \implies u'(x) = 2x și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:

∫12(x2+1)ex dx=[(x2+1)ex]12−∫122xex dx=(5e2−2e)−2∫12xex dx\int_1^2 (x^2 + 1)e^x \, dx = \left[ (x^2 + 1)e^x \right]_1^2 - \int_1^2 2x e^x \, dx = (5e^2 - 2e) - 2 \int_1^2 x e^x \, dx

Calculăm separat ∫12xex dx\int_1^2 x e^x \, dx:

∫12xex dx=[xex]12−∫12ex dx=[(x−1)ex]12=(2−1)e2−(1−1)e=e2\int_1^2 x e^x \, dx = \left[ x e^x \right]_1^2 - \int_1^2 e^x \, dx = \left[ (x - 1)e^x \right]_1^2 = (2 - 1)e^2 - (1 - 1)e = e^2

Revenind la integrala inițială:

∫12(x2+1)ex dx=(5e2−2e)−2e2=3e2−2e=e(3e−2)\int_1^2 (x^2 + 1)e^x \, dx = (5e^2 - 2e) - 2e^2 = 3e^2 - 2e = e(3e - 2)

(3p)

  • Egalăm cu expresia din cerință:
e(3e−2)=e(ae−2)  ⟺  3e−2=ae−2  ⟺  ae=3e  ⟺  a=3e(3e - 2) = e(ae - 2) \iff 3e - 2 = ae - 2 \iff ae = 3e \iff a = 3

(2p)