Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că (21+41)⋅34=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun 4:
(21+41)⋅34=(42+41)⋅34=43⋅34
(2p)
43⋅34=1
(3p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x−8. Determinați numărul real a pentru care f(a)=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm valoarea funcției în punctul a:
f(a)=2a−8
(2p)
- Egalăm cu zero și rezolvăm ecuația liniară:
2a−8=0⟺2a=8⟺a=4
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x−2=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
3x−2=12⟺3x−2=1⟺3x=3
(3p)
x=1
Verificare: 3(1)−2=1=1 (adevărat), deci soluția convine.
(2p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A={11,12,13,14,15,16,17,18,19,20}, acesta să aibă suma cifrelor egală cu 2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Numărul total de cazuri posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii A:
numa˘r cazuri posibile=10
(2p)
- Căutăm numerele din A cu suma cifrelor egală cu 2:
- Pentru 11: 1+1=2 (convine)
- Pentru 20: 2+0=2 (convine)
- Toate celelalte numere din A au suma cifrelor diferită de 2
Avem 2 cazuri favorabile (11 și 20). Calculăm probabilitatea:
p=numa˘r cazuri posibilenuma˘r cazuri favorabile=102=51
(3p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3,4) și B(6,8). Arătați că OA=AB. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm lungimea segmentului OA față de originea O(0,0):
OA=xA2+yA2=32+42=9+16=25=5
(2p)
- Calculăm lungimea segmentului AB:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(6−3)2+(8−4)2=32+42=9+16=25=5
Deoarece OA=5 și AB=5, rezultă că OA=AB.
(3p)
6. Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AB=12, AC=8 și punctul M mijlocul laturii AB. Arătați că CM=10. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Punctul M este mijlocul catetei AB, deci:
AM=2AB=212=6
(2p)
- În triunghiul dreptunghic CAM (∢CAM=90∘), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru ipotenuza CM:
CM=AC2+AM2=82+62=64+36=100=10
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele I2=(1001) și A(x)=(x−112x), unde x este număr real.
a) Arătați că det(A(2))=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Înlocuim x=2 în matricea A(x):
A(2)=(2−1122)=(1122)
(3p)
det(A(2))=1122=1⋅2−2⋅1=2−2=0
(2p)
b) Arătați că A(2)+3I2=A(5). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm membrul stâng al egalității:
A(2)+3I2=(1122)+3(1001)=(1122)+(3003)=(1+31+02+02+3)=(4125)
(3p)
- Scriem matricea A(5):
A(5)=(5−1125)=(4125)
Deoarece ambele părți sunt egale cu (4125), deducem că A(2)+3I2=A(5).
(2p)
c) Determinați numerele reale x pentru care det(A(x)+xI2)=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
A(x)+xI2=(x−112x)+(x00x)=(2x−1122x)
Calculăm determinantul:
det(A(x)+xI2)=2x−1122x=(2x−1)(2x)−2⋅1=4x2−2x−2
(3p)
- Egalăm determinantul cu zero:
4x2−2x−2=0⟺2x2−x−1=0
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−1)2−4⋅2⋅(−1)=1+8=9
x1=41+3=1,x2=41−3=−21
Obținem:
x=1saux=−21
(2p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x∗y=2x+2y−1
a) Arătați că 2∗1=5. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Înlocuim x=2 și y=1 în legea de compoziție:
2∗1=2⋅2+2⋅1−1
(3p)
2∗1=4+2−1=5
(2p)
b) Determinați numărul real x pentru care x∗(x+1)=5. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Aplicăm definiția legii pentru x și x+1:
x∗(x+1)=2x+2(x+1)−1=2x+2x+2−1=4x+1
(3p)
- Egalăm cu 5 și rezolvăm ecuația liniară:
4x+1=5⟺4x=4⟺x=1
(2p)
c) Arătați că x∗x≤x2+3, pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
x∗x=2x+2x−1=4x−1
(2p)
- Inecuația x∗x≤x2+3 devine:
4x−1≤x2+3⟺x2−4x+4≥0
Restrângem membrul stâng ca pătrat perfect:
(x−2)2≥0
Deoarece pătratul oricărui număr real este mai mare sau egal cu zero, inegalitatea este adevărată pentru orice număr real x.
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x)=x−2lnx.
a) Arătați că f′(x)=xx−2, x∈(0,+∞). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
f′(x)=(x)′−2(lnx)′=1−2⋅x1
(2p)
f′(x)=1−x2=xx−2
pentru orice x∈(0,+∞).
(3p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x=1, situat pe graficul funcției f. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm valoarea funcției și a derivatei în x=1:
f(1)=1−2ln1=1−0=1
f′(1)=11−2=−1
(2p)
- Scriem ecuația tangentei în punctul (1,f(1)):
y−f(1)=f′(1)(x−1)
Înlocuim valorile:
y−1=−1(x−1)⟺y−1=−x+1⟺y=−x+2
(3p)
c) Demonstrați că ln(2x)≤2x−2, pentru orice x∈(0,+∞). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Determinăm punctele critice ale funcției f:
f′(x)=0⟺xx−2=0⟺x=2
Studiem semnul derivatei pe (0,+∞):
- Pentru x∈(0,2], f′(x)≤0, deci f este strict descrescătoare
- Pentru x∈[2,+∞), f′(x)≥0, deci f este strict crescătoare
Rezultă că x=2 este punct de minim global absolut al funcției f pe (0,+∞).
(3p)
- Prin urmare, f(x)≥f(2) pentru orice x∈(0,+∞):
x−2lnx≥2−2ln2⟺2lnx−2ln2≤x−2
Folosind proprietatea logaritmilor lnx−ln2=ln(2x):
2ln(2x)≤x−2⟺ln(2x)≤2x−2
pentru orice x∈(0,+∞).
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2+11.
a) Arătați că ∫03f(x)1dx=12. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Inversăm funcția f(x): f(x)1=x2+1. Integrala devine:
∫03f(x)1dx=∫03(x2+1)dx=[3x3+x]03
(3p)
- Aplicăm formula Leibniz-Newton:
[3x3+x]03=(327+3)−0=9+3=12
(2p)
b) Arătați că ∫232xf(x)dx=ln2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Înlocuim expresia funcției f:
∫232xf(x)dx=∫23x2+12xdx=∫23x2+1(x2+1)′dx=[ln(x2+1)]23
(3p)
- Calculăm valoarea numerică:
[ln(x2+1)]23=ln(32+1)−ln(22+1)=ln10−ln5=ln(510)=ln2
(2p)
c) Determinați numărul real a pentru care ∫12f(x)exdx=e(ae−2). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
∫12f(x)exdx=∫12(x2+1)exdx
Integrăm prin părți cu u(x)=x2+1⟹u′(x)=2x și v′(x)=ex⟹v(x)=ex:
∫12(x2+1)exdx=[(x2+1)ex]12−∫122xexdx=(5e2−2e)−2∫12xexdx
Calculăm separat ∫12xexdx:
∫12xexdx=[xex]12−∫12exdx=[(x−1)ex]12=(2−1)e2−(1−1)e=e2
Revenind la integrala inițială:
∫12(x2+1)exdx=(5e2−2e)−2e2=3e2−2e=e(3e−2)
(3p)
- Egalăm cu expresia din cerință:
e(3e−2)=e(ae−2)⟺3e−2=ae−2⟺ae=3e⟺a=3
(2p)