BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2024Simulare Buzău

Bacalaureat 2024 - Matematică Tehnologic (Simulare Județeană Buzău)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (3−6)2−23⋅(3−32)=9(3 - \sqrt{6})^2 - 2\sqrt{3} \cdot (\sqrt{3} - 3\sqrt{2}) = 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratul binomului folosind formula (a−b)2=a2−2ab+b2(a - b)^2 = a^2 - 2ab + b^2:
(3−6)2=32−2⋅3⋅6+(6)2=9−66+6=15−66(3 - \sqrt{6})^2 = 3^2 - 2 \cdot 3 \cdot \sqrt{6} + (\sqrt{6})^2 = 9 - 6\sqrt{6} + 6 = 15 - 6\sqrt{6}

(2p)

  • Desfacem paranteza prin înmulțirea factorului 232\sqrt{3} cu fiecare termen:
23⋅(3−32)=23⋅3−23⋅32=2⋅3−66=6−662\sqrt{3} \cdot (\sqrt{3} - 3\sqrt{2}) = 2\sqrt{3} \cdot \sqrt{3} - 2\sqrt{3} \cdot 3\sqrt{2} = 2 \cdot 3 - 6\sqrt{6} = 6 - 6\sqrt{6}
  • Calculăm diferența celor două expresii:
(3−6)2−23⋅(3−32)=(15−66)−(6−66)=15−66−6+66=9(3 - \sqrt{6})^2 - 2\sqrt{3} \cdot (\sqrt{3} - 3\sqrt{2}) = (15 - 6\sqrt{6}) - (6 - 6\sqrt{6}) = 15 - 6\sqrt{6} - 6 + 6\sqrt{6} = 9

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=4x−1f(x) = 4x - 1. Determinați numărul real aa pentru care f(a)⋅f(0)+f(3)=0f(a) \cdot f(0) + f(3) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției în punctele indicate:
f(0)=4⋅0−1=−1f(0) = 4 \cdot 0 - 1 = -1 f(3)=4⋅3−1=12−1=11f(3) = 4 \cdot 3 - 1 = 12 - 1 = 11 f(a)=4a−1f(a) = 4a - 1

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în relația din enunț:
f(a)⋅f(0)+f(3)=0  ⟺  (4a−1)⋅(−1)+11=0f(a) \cdot f(0) + f(3) = 0 \iff (4a - 1) \cdot (-1) + 11 = 0 −4a+1+11=0  ⟺  −4a+12=0  ⟺  4a=12  ⟺  a=3-4a + 1 + 11 = 0 \iff -4a + 12 = 0 \iff 4a = 12 \iff a = 3

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 16⋅22x=8x16 \cdot 2^{2x} = 8^x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem toți termenii ca puteri cu baza 22:
16=24,8x=(23)x=23x16 = 2^4, \quad 8^x = (2^3)^x = 2^{3x}
  • Membrul stâng devine:
16⋅22x=24⋅22x=24+2x16 \cdot 2^{2x} = 2^4 \cdot 2^{2x} = 2^{4 + 2x}

Ecuația este echivalentă cu:

24+2x=23x2^{4 + 2x} = 2^{3x}

(3p)

  • Deoarece funcția exponențială de bază 22 este injectivă (strict crescătoare), egalăm exponenții:
4+2x=3x  ⟺  3x−2x=4  ⟺  x=44 + 2x = 3x \iff 3x - 2x = 4 \iff x = 4

Soluția este x=4∈Rx = 4 \in \mathbb{R}.

(2p)


4. Determinați câte numere naturale de trei cifre distincte se pot forma cu elementele mulțimii A={1,2,3,4}A = \{1, 2, 3, 4\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie numărul de trei cifre abc‾\overline{abc}, unde a,b,c∈Aa, b, c \in A sunt distincte două câte două:
    • Cifra sutelor aa poate fi aleasă în 44 moduri (oricare dintre elementele 1,2,3,41, 2, 3, 4, niciunul nefiind 00);
    • Pentru fiecare alegere a cifrei aa, cifra zecilor bb poate fi aleasă în 33 moduri din elementele rămase în A∖{a}A \setminus \{a\};
    • Pentru fiecare alegere a cifrelor aa și bb, cifra unităților cc poate fi aleasă în 22 moduri din elementele rămase în A∖{a,b}A \setminus \{a, b\}.

(3p)

  • Conform regulii produsului (sau prin aranjamente de 44 elemente luate câte 33, A43A_4^3):
N=4⋅3⋅2=24 numereN = 4 \cdot 3 \cdot 2 = 24 \text{ numere} (sau A43=4!(4−3)!=241=24)\left(\text{sau } A_4^3 = \frac{4!}{(4 - 3)!} = \frac{24}{1} = 24\right)

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,1)A(2, 1), B(5,4)B(5, 4) și C(−1,4)C(-1, 4). Arătați că triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimile laturilor triunghiului folosind formula distanței dintre două puncte:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(5−2)2+(4−1)2=32+32=9+9=18=32AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(5 - 2)^2 + (4 - 1)^2} = \sqrt{3^2 + 3^2} = \sqrt{9 + 9} = \sqrt{18} = 3\sqrt{2} AC=(xC−xA)2+(yC−yA)2=(−1−2)2+(4−1)2=(−3)2+32=9+9=18=32AC = \sqrt{(x_C - x_A)^2 + (y_C - y_A)^2} = \sqrt{(-1 - 2)^2 + (4 - 1)^2} = \sqrt{(-3)^2 + 3^2} = \sqrt{9 + 9} = \sqrt{18} = 3\sqrt{2}

Cum AB=AC=32AB = AC = 3\sqrt{2}, rezultă că triunghiul ABCABC este isoscel cu vârful în AA.

(3p)

  • Calculăm lungimea laturii BCBC:
BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(−1−5)2+(4−4)2=(−6)2+02=36=6BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(-1 - 5)^2 + (4 - 4)^2} = \sqrt{(-6)^2 + 0^2} = \sqrt{36} = 6
  • Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora:
AB2+AC2=(32)2+(32)2=18+18=36AB^2 + AC^2 = (3\sqrt{2})^2 + (3\sqrt{2})^2 = 18 + 18 = 36 BC2=62=36BC^2 = 6^2 = 36

Deoarece BC2=AB2+AC2BC^2 = AB^2 + AC^2, triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ).

Prin urmare, triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel.

(2p)


6. Demonstrați că (tg 30∘+tg 60∘)⋅sin⁡60∘=2(\text{tg}\,30^\circ + \text{tg}\,60^\circ) \cdot \sin 60^\circ = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Amintim valorile funcțiilor trigonometrice pentru unghiurile remarcabile:
tg 30∘=33,tg 60∘=3,sin⁡60∘=32\text{tg}\,30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{3}, \quad \text{tg}\,60^\circ = \sqrt{3}, \quad \sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în expresia din membrul stâng:
(tg 30∘+tg 60∘)⋅sin⁡60∘=(33+3)⋅32(\text{tg}\,30^\circ + \text{tg}\,60^\circ) \cdot \sin 60^\circ = \left(\frac{\sqrt{3}}{3} + \sqrt{3}\right) \cdot \frac{\sqrt{3}}{2}
  • Aducem la același numitor în paranteză și efectuăm calculul:
3+333⋅32=433⋅32=4⋅36=126=2\frac{\sqrt{3} + 3\sqrt{3}}{3} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{4\sqrt{3}}{3} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{4 \cdot 3}{6} = \frac{12}{6} = 2 (sau prin distributivitate: 33⋅32+3⋅32=36+32=12+32=2)\left(\text{sau prin distributivitate: } \frac{\sqrt{3}}{3} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} + \sqrt{3} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{3}{6} + \frac{3}{2} = \frac{1}{2} + \frac{3}{2} = 2\right)

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A(a)=(1−1a3)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ a & 3 \end{pmatrix}, unde a∈Ra \in \mathbb{R} și I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡(A(2))=5\det(A(2)) = 5. (5p)

b) Arătați că A(−1)+A(3)=2A(1)A(-1) + A(3) = 2A(1). (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care A(a)⋅(31−21)=5I2A(a) \cdot \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ -2 & 1 \end{pmatrix} = 5I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Pentru a=2a = 2, matricea devine:

A(2)=(1−123)A(2) = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 2 & 3 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(A(2))=∣1−123∣=1⋅3−(−1)⋅2=3−(−2)=3+2=5\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 1 & -1 \\ 2 & 3 \end{vmatrix} = 1 \cdot 3 - (-1) \cdot 2 = 3 - (-2) = 3 + 2 = 5

(3p)


b) Scriem matricele corespunzătoare valorilor a=−1a = -1, a=3a = 3 și a=1a = 1:

A(−1)=(1−1−13),A(3)=(1−133),A(1)=(1−113)A(-1) = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ -1 & 3 \end{pmatrix}, \quad A(3) = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 3 & 3 \end{pmatrix}, \quad A(1) = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix}

(3p)

  • Adunăm matricele A(−1)A(-1) și A(3)A(3):
A(−1)+A(3)=(1+1−1+(−1)−1+33+3)=(2−226)A(-1) + A(3) = \begin{pmatrix} 1 + 1 & -1 + (-1) \\ -1 + 3 & 3 + 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & -2 \\ 2 & 6 \end{pmatrix}
  • Calculăm matricea 2A(1)2A(1):
2A(1)=2(1−113)=(2⋅12⋅(−1)2⋅12⋅3)=(2−226)2A(1) = 2 \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 1 & 2 \cdot (-1) \\ 2 \cdot 1 & 2 \cdot 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & -2 \\ 2 & 6 \end{pmatrix}

Cum ambele expresii conduc la aceeași matrice, egalitatea A(−1)+A(3)=2A(1)A(-1) + A(3) = 2A(1) este demonstrată.

(2p)


c) Efectuăm produsul matricelor din membrul stâng:

A(a)⋅(31−21)=(1−1a3)(31−21)A(a) \cdot \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ -2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ a & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ -2 & 1 \end{pmatrix} =(1⋅3+(−1)⋅(−2)1⋅1+(−1)⋅1a⋅3+3⋅(−2)a⋅1+3⋅1)=(3+21−13a−6a+3)=(503a−6a+3)= \begin{pmatrix} 1 \cdot 3 + (-1) \cdot (-2) & 1 \cdot 1 + (-1) \cdot 1 \\ a \cdot 3 + 3 \cdot (-2) & a \cdot 1 + 3 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 + 2 & 1 - 1 \\ 3a - 6 & a + 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 0 \\ 3a - 6 & a + 3 \end{pmatrix}

(2p)

  • Membrul drept este:
5I2=5(1001)=(5005)5I_2 = 5 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 0 \\ 0 & 5 \end{pmatrix}
  • Egalând cele două matrice, obținem:
(503a−6a+3)=(5005)  ⟺  {3a−6=0a+3=5\begin{pmatrix} 5 & 0 \\ 3a - 6 & a + 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 0 \\ 0 & 5 \end{pmatrix} \iff \begin{cases} 3a - 6 = 0 \\ a + 3 = 5 \end{cases}

Din ambele ecuații rezultă a=2∈Ra = 2 \in \mathbb{R}.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy−2(x+y)+6x * y = xy - 2(x + y) + 6.

a) Arătați că (−3)∗3=−3(-3) * 3 = -3. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=(x−2)(y−2)+2x * y = (x - 2)(y - 2) + 2, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați valorile întregi ale lui mm pentru care (m−1)∗m≤2(m - 1) * m \le 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Înlocuim x=−3x = -3 și y=3y = 3 în legea de compoziție:

(−3)∗3=(−3)⋅3−2((−3)+3)+6(-3) * 3 = (-3) \cdot 3 - 2((-3) + 3) + 6

(3p)

=−9−2⋅0+6=−9+6=−3= -9 - 2 \cdot 0 + 6 = -9 + 6 = -3

(2p)


b) Pornim de la forma din membrul drept și desfacem parantezele:

(x−2)(y−2)+2=xy−2x−2y+4+2(x - 2)(y - 2) + 2 = xy - 2x - 2y + 4 + 2 =xy−2(x+y)+6= xy - 2(x + y) + 6

(3p)

Cum această expresie coincide cu definiția legii x∗yx * y, rezultă că:

x∗y=(x−2)(y−2)+2,pentru orice x,y∈Rx * y = (x - 2)(y - 2) + 2, \quad \text{pentru orice } x, y \in \mathbb{R}

(2p)


c) Folosim forma restrânsă a legii demonstrată la punctul b):

x∗y=(x−2)(y−2)+2x * y = (x - 2)(y - 2) + 2

Pentru x=m−1x = m - 1 și y=my = m, avem:

(m−1)∗m=((m−1)−2)(m−2)+2=(m−3)(m−2)+2(m - 1) * m = ((m - 1) - 2)(m - 2) + 2 = (m - 3)(m - 2) + 2
  • Inecuația (m−1)∗m≤2(m - 1) * m \le 2 devine:
(m−3)(m−2)+2≤2  ⟺  (m−3)(m−2)≤0(m - 3)(m - 2) + 2 \le 2 \iff (m - 3)(m - 2) \le 0

(2p)

  • Desfăcând sau analizând semnul produsului:
m2−5m+6≤0m^2 - 5m + 6 \le 0

Rădăcinile ecuației atașate m2−5m+6=0m^2 - 5m + 6 = 0 sunt:

Δ=(−5)2−4⋅1⋅6=25−24=1  ⟹  m1=5−12=2,m2=5+12=3\Delta = (-5)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 6 = 25 - 24 = 1 \implies m_1 = \frac{5 - 1}{2} = 2, \quad m_2 = \frac{5 + 1}{2} = 3

Trinomul ia valori negative sau nule între rădăcini, deci m∈[2,3]m \in [2, 3].

Cum se cer valorile întregi ale lui mm (m∈Zm \in \mathbb{Z}), avem:

m∈[2,3]∩Z  ⟹  m∈{2,3}m \in [2, 3] \cap \mathbb{Z} \implies m \in \{2, 3\}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,∞)→Rf: (0, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=1x2+2xf(x) = \frac{1}{x^2 + 2x}.

a) Arătați că f′(x)=−2(x+1)(x2+2x)2f'(x) = \frac{-2(x + 1)}{(x^2 + 2x)^2}, pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty). (5p)

b) Să se scrie ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1. (5p)

c) Să se studieze monotonia lui ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Funcția ff este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty) ca raport de funcții derivabile cu numitorul nenul (x2+2x>0x^2 + 2x > 0 pentru x>0x > 0).

  • Aplicăm formula de derivare a câtului (1v)′=−v′v2\left(\frac{1}{v}\right)' = -\frac{v'}{v^2} sau (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=1′⋅(x2+2x)−1⋅(x2+2x)′(x2+2x)2=0−(2x+2)(x2+2x)2f'(x) = \frac{1' \cdot (x^2 + 2x) - 1 \cdot (x^2 + 2x)'}{(x^2 + 2x)^2} = \frac{0 - (2x + 2)}{(x^2 + 2x)^2}

(3p)

=−(2x+2)(x2+2x)2=−2(x+1)(x2+2x)2,pentru orice x∈(0,∞)= \frac{-(2x + 2)}{(x^2 + 2x)^2} = \frac{-2(x + 1)}{(x^2 + 2x)^2}, \quad \text{pentru orice } x \in (0, \infty)

(2p)


b) Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=1x_0 = 1 este dată de formula:

y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)  ⟺  y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0) \iff y - f(1) = f'(1)(x - 1)
  • Calculăm valoarea funcției în x=1x = 1:
f(1)=112+2⋅1=11+2=13f(1) = \frac{1}{1^2 + 2 \cdot 1} = \frac{1}{1 + 2} = \frac{1}{3}
  • Calculăm valoarea derivatei în x=1x = 1:
f′(1)=−2(1+1)(12+2⋅1)2=−2⋅232=−49f'(1) = \frac{-2(1 + 1)}{(1^2 + 2 \cdot 1)^2} = \frac{-2 \cdot 2}{3^2} = -\frac{4}{9}

(2p)

  • Înlocuim în ecuația tangentei:
y−13=−49(x−1)  ⟺  y=−49x+49+13y - \frac{1}{3} = -\frac{4}{9}(x - 1) \iff y = -\frac{4}{9}x + \frac{4}{9} + \frac{1}{3} y=−49x+79(sau sub forma˘ generala˘: 4x+9y−7=0)y = -\frac{4}{9}x + \frac{7}{9} \quad \left(\text{sau sub formă generală: } 4x + 9y - 7 = 0\right)

(3p)


c) Pentru a studia monotonia funcției, analizăm semnul derivatei f′(x)f'(x) pe intervalul (0,∞)(0, \infty):

  • Ecuația f′(x)=0f'(x) = 0 devine −2(x+1)=0  ⟺  x=−1-2(x + 1) = 0 \iff x = -1. Deoarece −1∉(0,∞)-1 \notin (0, \infty), derivata nu se anulează pe domeniul de definiție.

(2p)

  • Pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty), avem:
x>0  ⟹  x+1>1>0  ⟹  −2(x+1)<0x > 0 \implies x + 1 > 1 > 0 \implies -2(x + 1) < 0

Numitorul este un pătrat perfect nenul pe domeniu:

(x2+2x)2>0,pentru orice x∈(0,∞)(x^2 + 2x)^2 > 0, \quad \text{pentru orice } x \in (0, \infty)

Prin urmare:

f′(x)=−2(x+1)(x2+2x)2<0,pentru orice x∈(0,∞)f'(x) = \frac{-2(x + 1)}{(x^2 + 2x)^2} < 0, \quad \text{pentru orice } x \in (0, \infty)

Cum derivata este strict negativă pe tot domeniul (0,∞)(0, \infty), funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (0,∞)(0, \infty).

(3p)

[!NOTE] În baremul oficial de notare s-a strecurat o eroare materială de tipar (f′(x)>0  ⟹  f cresca˘toaref'(x) > 0 \implies f \text{ crescătoare}), însă derivata determinată la subpunctul a) este f′(x)=−2(x+1)(x2+2x)2<0f'(x) = \frac{-2(x+1)}{(x^2+2x)^2} < 0 pentru orice x>0x > 0, demonstrând riguros că funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (0,∞)(0, \infty).


2. Se consideră funcțiile f,F:(0,∞)→Rf, F: (0, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2(1x+1x3)f(x) = 2\left(\frac{1}{x} + \frac{1}{x^3}\right), F(x)=2ln⁡x−1x2+2F(x) = 2\ln x - \frac{1}{x^2} + 2.

a) Arătați că F(x)F(x) este o primitivă a lui f(x)f(x) pe (0,∞)(0, \infty). (5p)

b) Să se arate că ∫x⋅(F(x)−2ln⁡x) dx=x2−ln⁡x+C\int x \cdot (F(x) - 2\ln x)\, dx = x^2 - \ln x + \mathcal{C}. (5p)

c) Demonstrați că orice primitivă a funcției ff este concavă pe (0,∞)(0, \infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Funcția FF este o primitivă a funcției ff pe intervalul (0,∞)(0, \infty) dacă și numai dacă:

  1. FF este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty);
  2. F′(x)=f(x)F'(x) = f(x), pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty).

Funcția FF este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty), fiind o combinație liniară de funcții elementare derivabile.

(2p)

  • Calculăm derivata funcției FF:
F′(x)=(2ln⁡x−1x2+2)′=(2ln⁡x−x−2+2)′F'(x) = \left(2\ln x - \frac{1}{x^2} + 2\right)' = \left(2\ln x - x^{-2} + 2\right)' =2⋅1x−(−2x−3)+0=2x+2x3=2(1x+1x3)=f(x),pentru orice x∈(0,∞)= 2 \cdot \frac{1}{x} - (-2x^{-3}) + 0 = \frac{2}{x} + \frac{2}{x^3} = 2\left(\frac{1}{x} + \frac{1}{x^3}\right) = f(x), \quad \text{pentru orice } x \in (0, \infty)

Deoarece F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty), rezultă că FF este o primitivă a lui ff pe (0,∞)(0, \infty).

(3p)


b) Exprimăm mai întâi paranteza F(x)−2ln⁡xF(x) - 2\ln x:

F(x)−2ln⁡x=(2ln⁡x−1x2+2)−2ln⁡x=2−1x2F(x) - 2\ln x = \left(2\ln x - \frac{1}{x^2} + 2\right) - 2\ln x = 2 - \frac{1}{x^2}
  • Înmulțim cu xx:
x⋅(F(x)−2ln⁡x)=x(2−1x2)=2x−1xx \cdot (F(x) - 2\ln x) = x \left(2 - \frac{1}{x^2}\right) = 2x - \frac{1}{x}

(2p)

  • Integrăm expresia pe intervalul (0,∞)(0, \infty):
∫x⋅(F(x)−2ln⁡x) dx=∫(2x−1x)dx=2∫x dx−∫1x dx\int x \cdot (F(x) - 2\ln x)\, dx = \int \left(2x - \frac{1}{x}\right) dx = 2 \int x\, dx - \int \frac{1}{x}\, dx =2⋅x22−ln⁡∣x∣+C=x2−ln⁡x+C= 2 \cdot \frac{x^2}{2} - \ln |x| + \mathcal{C} = x^2 - \ln x + \mathcal{C}

(deoarece x∈(0,∞)  ⟹  ∣x∣=xx \in (0, \infty) \implies |x| = x).

(3p)


c) Fie G:(0,∞)→RG: (0, \infty) \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff.

  • Prin definiția noțiunii de primitivă, GG este de două ori derivabilă pe (0,∞)(0, \infty), iar:
G′(x)=f(x),pentru orice x∈(0,∞)G'(x) = f(x), \quad \text{pentru orice } x \in (0, \infty)

Pentru a stabili concavitatea funcției GG, calculăm a doua derivată G′′(x)G''(x):

G′′(x)=(G′(x))′=f′(x)G''(x) = (G'(x))' = f'(x)

(2p)

  • Calculăm f′(x)f'(x) pe (0,∞)(0, \infty):
f(x)=2x+2x3=2x−1+2x−3f(x) = \frac{2}{x} + \frac{2}{x^3} = 2x^{-1} + 2x^{-3} f′(x)=2(−1)x−2+2(−3)x−4=−2x2−6x4=−(2x2+6x4)f'(x) = 2(-1)x^{-2} + 2(-3)x^{-4} = -\frac{2}{x^2} - \frac{6}{x^4} = -\left(\frac{2}{x^2} + \frac{6}{x^4}\right)
  • Pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty), avem x2>0x^2 > 0 și x4>0x^4 > 0, deci 2x2>0\frac{2}{x^2} > 0 și 6x4>0\frac{6}{x^4} > 0:
2x2+6x4>0  ⟹  G′′(x)=f′(x)=−(2x2+6x4)<0,pentru orice x∈(0,∞)\frac{2}{x^2} + \frac{6}{x^4} > 0 \implies G''(x) = f'(x) = -\left(\frac{2}{x^2} + \frac{6}{x^4}\right) < 0, \quad \text{pentru orice } x \in (0, \infty)

Deoarece derivata a doua G′′(x)<0G''(x) < 0 pe tot intervalul (0,∞)(0, \infty), rezultă că funcția GG este concavă pe (0,∞)(0, \infty).

Cum GG a fost aleasă o primitivă oarecare, rezultă că orice primitivă a funcției ff este concavă pe (0,∞)(0, \infty).

(3p)