BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2024Simulare Brăila

Bacalaureat 2024 - Matematică Tehnologic - Simulare Județeană Brăila

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că media aritmetică a numerelor a=2,4a = 2,4 și b=4−25b = 4 - \frac{2}{5} este egală cu 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea numărului bb:
25=410=0,4  ⟹  b=4−0,4=3,6\frac{2}{5} = \frac{4}{10} = 0,4 \implies b = 4 - 0,4 = 3,6

(2p)

  • Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb:
ma=a+b2=2,4+3,62=62=3m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{2,4 + 3,6}{2} = \frac{6}{2} = 3

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x2+5x+2f(x) = 2x^2 + 5x + 2. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=af(a) = a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem ecuația f(a)=af(a) = a:
2a2+5a+2=a2a^2 + 5a + 2 = a

(2p)

  • Trecem toți termenii în membrul stâng și rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
2a2+4a+2=0  ⟺  2(a2+2a+1)=0  ⟺  2(a+1)2=02a^2 + 4a + 2 = 0 \iff 2(a^2 + 2a + 1) = 0 \iff 2(a + 1)^2 = 0
  • Rezultă a+1=0a + 1 = 0, de unde:
a=−1a = -1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 21−2x=322^{1 - 2x} = 32. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem numărul 3232 ca o putere cu baza 22, anume 32=2532 = 2^5:
21−2x=252^{1 - 2x} = 2^5
  • Datorită injectivității funcției exponențiale cu baza 2>12 > 1, egalăm exponenții:
1−2x=51 - 2x = 5

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
−2x=5−1  ⟺  −2x=4  ⟺  x=−2-2x = 5 - 1 \iff -2x = 4 \iff x = -2

(2p)


4. În urma unei ieftiniri cu 20%20\%, prețul unui produs a scăzut cu 2727 de lei. Determinați prețul produsului înainte de ieftinire. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul inițial al produsului (x>0x > 0). Ieftinirea reprezintă 20%20\% din prețul inițial xx, deci scăderea de preț este:
20100⋅x=27\frac{20}{100} \cdot x = 27

(3p)

  • Simplificăm fracția 20100=15\frac{20}{100} = \frac{1}{5} și aflăm xx:
15x=27  ⟹  x=27⋅5=135 lei\frac{1}{5} x = 27 \implies x = 27 \cdot 5 = 135 \text{ lei}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,4)A(0, 4), B(6,4)B(6, 4) și C(0,−4)C(0, -4). Știind că punctul DD este mijlocul segmentului ABAB, arătați că BC=2⋅ODBC = 2 \cdot OD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul DD este mijlocul segmentului ABAB, deci coordonatele sale sunt:
xD=xA+xB2=0+62=3,yD=yA+yB2=4+42=4  ⟹  D(3,4)x_D = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{0 + 6}{2} = 3, \quad y_D = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{4 + 4}{2} = 4 \implies D(3, 4)

(2p)

  • Calculăm lungimea segmentului ODOD, unde O(0,0)O(0, 0) este originea reperului cartezian:
OD=(xD−xO)2+(yD−yO)2=32+42=9+16=25=5OD = \sqrt{(x_D - x_O)^2 + (y_D - y_O)^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5
  • Calculăm lungimea segmentului BCBC:
BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(0−6)2+(−4−4)2=(−6)2+(−8)2=36+64=100=10BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(0 - 6)^2 + (-4 - 4)^2} = \sqrt{(-6)^2 + (-8)^2} = \sqrt{36 + 64} = \sqrt{100} = 10
  • Deoarece 10=2⋅510 = 2 \cdot 5, rezultă:
BC=2⋅ODBC = 2 \cdot OD

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, cu AB=9AB = 9 și AC=12AC = 12. Determinați lungimea înălțimii din AA a triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, calculăm lungimea ipotenuzei BCBC cu teorema lui Pitagora:
BC=AB2+AC2=92+122=81+144=225=15BC = \sqrt{AB^2 + AC^2} = \sqrt{9^2 + 12^2} = \sqrt{81 + 144} = \sqrt{225} = 15

(2p)

  • Înălțimea hah_a corespunzătoare ipotenuzei se exprimă prin formula ha=c1⋅c2ipotenuza˘h_a = \frac{c_1 \cdot c_2}{\text{ipotenuză}}:
ha=AB⋅ACBC=9⋅1215=10815=365=7,2h_a = \frac{AB \cdot AC}{BC} = \frac{9 \cdot 12}{15} = \frac{108}{15} = \frac{36}{5} = 7,2

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(21−1−3)A = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -1 & -3 \end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și B(a)=(aa36)B(a) = \begin{pmatrix} a & a \\ 3 & 6 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡A=−5\det A = -5. (5p)

b) Determinați numărul real aa pentru care B(1)⋅B(−1)+3A=4B(a)B(1) \cdot B(-1) + 3A = 4B(a). (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) cu proprietatea că X⋅(A−2I2)=B(0)X \cdot (A - 2I_2) = B(0). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣21−1−3∣=2⋅(−3)−1⋅(−1)=−6−(−1)\det A = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ -1 & -3 \end{vmatrix} = 2 \cdot (-3) - 1 \cdot (-1) = -6 - (-1)

(3p)

=−6+1=−5= -6 + 1 = -5

(2p)


b)

  • Scriem matricele B(1)B(1) și B(−1)B(-1):
B(1)=(1136),B(−1)=(−1−136)B(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 3 & 6 \end{pmatrix}, \quad B(-1) = \begin{pmatrix} -1 & -1 \\ 3 & 6 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul B(1)⋅B(−1)B(1) \cdot B(-1):
B(1)⋅B(−1)=(1136)(−1−136)=(1⋅(−1)+1⋅31⋅(−1)+1⋅63⋅(−1)+6⋅33⋅(−1)+6⋅6)=(251533)B(1) \cdot B(-1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 3 & 6 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & -1 \\ 3 & 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot (-1) + 1 \cdot 3 & 1 \cdot (-1) + 1 \cdot 6 \\ 3 \cdot (-1) + 6 \cdot 3 & 3 \cdot (-1) + 6 \cdot 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 5 \\ 15 & 33 \end{pmatrix}
  • Calculăm matricea 3A3A:
3A=3(21−1−3)=(63−3−9)3A = 3 \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -1 & -3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 3 \\ -3 & -9 \end{pmatrix}
  • Efectuăm suma B(1)⋅B(−1)+3AB(1) \cdot B(-1) + 3A:
B(1)⋅B(−1)+3A=(251533)+(63−3−9)=(881224)B(1) \cdot B(-1) + 3A = \begin{pmatrix} 2 & 5 \\ 15 & 33 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 6 & 3 \\ -3 & -9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & 8 \\ 12 & 24 \end{pmatrix}

(3p)

  • Pe de altă parte, avem:
4B(a)=4(aa36)=(4a4a1224)4B(a) = 4 \begin{pmatrix} a & a \\ 3 & 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4a & 4a \\ 12 & 24 \end{pmatrix}
  • Din egalitatea B(1)⋅B(−1)+3A=4B(a)B(1) \cdot B(-1) + 3A = 4B(a) obținem:
(881224)=(4a4a1224)  ⟹  4a=8  ⟹  a=2\begin{pmatrix} 8 & 8 \\ 12 & 24 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4a & 4a \\ 12 & 24 \end{pmatrix} \implies 4a = 8 \implies a = 2

(2p)


c)

  • Calculăm matricea A−2I2A - 2I_2:
A−2I2=(21−1−3)−(2002)=(01−1−5)A - 2I_2 = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -1 & -3 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & -5 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei A−2I2A - 2I_2:
det⁡(A−2I2)=∣01−1−5∣=0⋅(−5)−1⋅(−1)=1≠0\det(A - 2I_2) = \begin{vmatrix} 0 & 1 \\ -1 & -5 \end{vmatrix} = 0 \cdot (-5) - 1 \cdot (-1) = 1 \neq 0
  • Deoarece determinantul este nenul, matricea A−2I2A - 2I_2 este inversabilă. Inversa unei matrice de ordinul 22, (αβγδ)\begin{pmatrix} \alpha & \beta \\ \gamma & \delta \end{pmatrix}, cu determinantul egal cu 11, este (δ−β−γα)\begin{pmatrix} \delta & -\beta \\ -\gamma & \alpha \end{pmatrix}. Astfel:
(A−2I2)−1=(−5−110)(A - 2I_2)^{-1} = \begin{pmatrix} -5 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

(3p)

  • Din ecuația X⋅(A−2I2)=B(0)X \cdot (A - 2I_2) = B(0), înmulțind la dreapta cu (A−2I2)−1(A - 2I_2)^{-1}, obținem:
X=B(0)⋅(A−2I2)−1X = B(0) \cdot (A - 2I_2)^{-1}
  • Pentru a=0a = 0, matricea B(0)B(0) este:
B(0)=(0036)B(0) = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 3 & 6 \end{pmatrix}
  • Efectuăm produsul matricial:
X=(0036)(−5−110)=(0⋅(−5)+0⋅10⋅(−1)+0⋅03⋅(−5)+6⋅13⋅(−1)+6⋅0)=(00−9−3)X = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 3 & 6 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -5 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 \cdot (-5) + 0 \cdot 1 & 0 \cdot (-1) + 0 \cdot 0 \\ 3 \cdot (-5) + 6 \cdot 1 & 3 \cdot (-1) + 6 \cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ -9 & -3 \end{pmatrix}

(2p)


2. Se consideră polinomul f=mX3+2X2−mX−2f = mX^3 + 2X^2 - mX - 2, unde mm este număr real nenul.

a) Arătați că f(1)=0f(1) = 0, pentru orice număr real nenul mm. (5p)

b) Pentru m=3m = 3, determinați rădăcinile polinomului ff. (5p)

c) Determinați numărul real nenul mm pentru care 1x1+1x2+1x3=−4\frac{1}{x_1} + \frac{1}{x_2} + \frac{1}{x_3} = -4, unde x1x_1, x2x_2 și x3x_3 sunt rădăcinile polinomului ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim XX cu 11 în expresia polinomului:
f(1)=m⋅13+2⋅12−m⋅1−2f(1) = m \cdot 1^3 + 2 \cdot 1^2 - m \cdot 1 - 2

(3p)

=m+2−m−2=0= m + 2 - m - 2 = 0

pentru orice număr real nenul mm.

(2p)


b)

  • Pentru m=3m = 3, forma polinomului este:
f=3X3+2X2−3X−2f = 3X^3 + 2X^2 - 3X - 2
  • Descompunem polinomul în factori prin gruparea convenabilă a termenilor:
f=3X(X2−1)+2(X2−1)=(X2−1)(3X+2)=(X−1)(X+1)(3X+2)f = 3X(X^2 - 1) + 2(X^2 - 1) = (X^2 - 1)(3X + 2) = (X - 1)(X + 1)(3X + 2)

(2p)

  • Rădăcinile polinomului sunt soluțiile ecuației f(x)=0f(x) = 0:
(x−1)(x+1)(3x+2)=0(x - 1)(x + 1)(3x + 2) = 0
  • Egalând fiecare factor cu zero, obținem rădăcinile:
x1=1,x2=−1,x3=−23x_1 = 1, \quad x_2 = -1, \quad x_3 = -\frac{2}{3}

(3p)


c)

  • Scriem relațiile lui Viète pentru polinomul f=mX3+2X2−mX−2f = mX^3 + 2X^2 - mX - 2:
x1x2+x1x3+x2x3=−mm=−1x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3 = \frac{-m}{m} = -1 x1x2x3=−−2m=2mx_1 x_2 x_3 = -\frac{-2}{m} = \frac{2}{m}

(2p)

  • Aducem suma din enunț la numitor comun:
1x1+1x2+1x3=x1x2+x1x3+x2x3x1x2x3=−12m=−m2\frac{1}{x_1} + \frac{1}{x_2} + \frac{1}{x_3} = \frac{x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3}{x_1 x_2 x_3} = \frac{-1}{\frac{2}{m}} = -\frac{m}{2}
  • Egalăm cu valoarea dată în enunț:
−m2=−4  ⟺  m=8-\frac{m}{2} = -4 \iff m = 8
  • Deoarece m=8m = 8 este număr real nenul, soluția este corectă și acceptată.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x2+ln⁡x−2f(x) = \frac{2}{x^2} + \ln x - 2.

a) Arătați că f′(x)=(x−2)(x+2)x3f'(x) = \frac{(x - 2)(x + 2)}{x^3}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Arătați că lim⁡x→1x2f(x)x3−1=−1\lim_{x \to 1} \frac{x^2 f(x)}{x^3 - 1} = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Derivăm funcția ff pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty), folosind formulele de derivare (1x2)′=(x−2)′=−2x−3=−2x3\left(\frac{1}{x^2}\right)' = \left(x^{-2}\right)' = -2x^{-3} = -\frac{2}{x^3} și (ln⁡x)′=1x(\ln x)' = \frac{1}{x}:
f′(x)=(2x−2+ln⁡x−2)′=2⋅(−2)x−3+1x−0=−4x3+1xf'(x) = \left(2 x^{-2} + \ln x - 2\right)' = 2 \cdot (-2) x^{-3} + \frac{1}{x} - 0 = -\frac{4}{x^3} + \frac{1}{x}

(3p)

  • Aducem la numitorul comun x3x^3:
f′(x)=−4+x2x3=x2−4x3=(x−2)(x+2)x3,x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{-4 + x^2}{x^3} = \frac{x^2 - 4}{x^3} = \frac{(x - 2)(x + 2)}{x^3}, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)


b)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul x=x0x = x_0 este:
y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0)
  • Pentru x0=1x_0 = 1, calculăm valoarea funcției:
f(1)=212+ln⁡1−2=2+0−2=0f(1) = \frac{2}{1^2} + \ln 1 - 2 = 2 + 0 - 2 = 0
  • Calculăm valoarea derivatei în x0=1x_0 = 1:
f′(1)=(1−2)(1+2)13=(−1)⋅31=−3f'(1) = \frac{(1 - 2)(1 + 2)}{1^3} = \frac{(-1) \cdot 3}{1} = -3

(2p)

  • Înlocuim în ecuația tangentei:
y−0=−3(x−1)  ⟹  y=−3x+3y - 0 = -3(x - 1) \implies y = -3x + 3

(3p)


c)

  • Exprimăm numărătorul raportului:
x2f(x)=x2(2x2+ln⁡x−2)=2+x2ln⁡x−2x2x^2 f(x) = x^2 \left(\frac{2}{x^2} + \ln x - 2\right) = 2 + x^2 \ln x - 2x^2
  • Calculăm limita:
lim⁡x→1x2f(x)x3−1=lim⁡x→12+x2ln⁡x−2x2x3−1\lim_{x \to 1} \frac{x^2 f(x)}{x^3 - 1} = \lim_{x \to 1} \frac{2 + x^2 \ln x - 2x^2}{x^3 - 1}
  • Pentru x→1x \to 1, avem cazul de nedeterminare [00]\left[\frac{0}{0}\right]:
2+12⋅ln⁡1−2⋅12=2+0−2=0,13−1=02 + 1^2 \cdot \ln 1 - 2 \cdot 1^2 = 2 + 0 - 2 = 0, \quad 1^3 - 1 = 0

(2p)

  • Aplicăm regula lui l’Hospital:
lim⁡x→12+x2ln⁡x−2x2x3−1=lim⁡x→1(2+x2ln⁡x−2x2)′(x3−1)′\lim_{x \to 1} \frac{2 + x^2 \ln x - 2x^2}{x^3 - 1} = \lim_{x \to 1} \frac{\left(2 + x^2 \ln x - 2x^2\right)'}{\left(x^3 - 1\right)'}
  • Derivăm numărătorul și numitorul:
(2+x2ln⁡x−2x2)′=0+(2xln⁡x+x2⋅1x)−4x=2xln⁡x+x−4x=2xln⁡x−3x\left(2 + x^2 \ln x - 2x^2\right)' = 0 + \left(2x \ln x + x^2 \cdot \frac{1}{x}\right) - 4x = 2x \ln x + x - 4x = 2x \ln x - 3x (x3−1)′=3x2\left(x^3 - 1\right)' = 3x^2
  • Calculăm valoarea noii limite:
lim⁡x→12xln⁡x−3x3x2=2⋅1⋅ln⁡1−3⋅13⋅12=0−33=−1\lim_{x \to 1} \frac{2x \ln x - 3x}{3x^2} = \frac{2 \cdot 1 \cdot \ln 1 - 3 \cdot 1}{3 \cdot 1^2} = \frac{0 - 3}{3} = -1

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−1f(x) = x^2 - 1.

a) Arătați că ∫01f(x) dx=−23\int_0^1 f(x)\,dx = -\frac{2}{3}. (5p)

b) Arătați că ∫1e(f(x)+1)ln⁡x dx=2e3+19\int_1^e (f(x) + 1)\ln x\,dx = \frac{2e^3 + 1}{9}. (5p)

c) Determinați numărul real aa, a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty), pentru care ∫0π3(f(sin⁡x)+f(cos⁡x))tg⁡x dx=ln⁡a\int_0^{\frac{\pi}{3}} (f(\sin x) + f(\cos x))\operatorname{tg} x\,dx = \ln a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim f(x)=x2−1f(x) = x^2 - 1 în integrala definită:
∫01f(x) dx=∫01(x2−1) dx=(x33−x)∣01\int_0^1 f(x)\,dx = \int_0^1 (x^2 - 1)\,dx = \left.\left(\frac{x^3}{3} - x\right)\right|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(133−1)−(033−0)=13−1=−23= \left(\frac{1^3}{3} - 1\right) - \left(\frac{0^3}{3} - 0\right) = \frac{1}{3} - 1 = -\frac{2}{3}

(2p)


b)

  • Calculăm expresia funcției din integrant:
f(x)+1=(x2−1)+1=x2f(x) + 1 = (x^2 - 1) + 1 = x^2
  • Integrala devine:
∫1e(f(x)+1)ln⁡x dx=∫1ex2ln⁡x dx\int_1^e (f(x) + 1)\ln x\,dx = \int_1^e x^2 \ln x\,dx
  • Folosim metoda integrării prin părți ∫uv′ dx=uv−∫u′v dx\int u v'\,dx = u v - \int u' v\,dx, unde alegem:
u(x)=ln⁡x  ⟹  u′(x)=1xu(x) = \ln x \implies u'(x) = \frac{1}{x} v′(x)=x2  ⟹  v(x)=x33v'(x) = x^2 \implies v(x) = \frac{x^3}{3}
  • Obținem:
∫1ex2ln⁡x dx=(x33ln⁡x)∣1e−∫1ex33⋅1x dx=(x33ln⁡x)∣1e−13∫1ex2 dx\int_1^e x^2 \ln x\,dx = \left.\left(\frac{x^3}{3} \ln x\right)\right|_1^e - \int_1^e \frac{x^3}{3} \cdot \frac{1}{x}\,dx = \left.\left(\frac{x^3}{3} \ln x\right)\right|_1^e - \frac{1}{3} \int_1^e x^2\,dx =(x33ln⁡x−x39)∣1e= \left.\left(\frac{x^3}{3} \ln x - \frac{x^3}{9}\right)\right|_1^e

(3p)

  • Calculăm valorile în capetele de integrare:
=(e33ln⁡e−e39)−(13ln⁡1−19)= \left(\frac{e^3}{3} \ln e - \frac{e^3}{9}\right) - \left(\frac{1}{3} \ln 1 - \frac{1}{9}\right)
  • Deoarece ln⁡e=1\ln e = 1 și ln⁡1=0\ln 1 = 0:
=e33−e39+19=3e3−e3+19=2e3+19= \frac{e^3}{3} - \frac{e^3}{9} + \frac{1}{9} = \frac{3e^3 - e^3 + 1}{9} = \frac{2e^3 + 1}{9}

(2p)


c)

  • Determinăm expresia f(sin⁡x)+f(cos⁡x)f(\sin x) + f(\cos x):
f(sin⁡x)=sin⁡2x−1f(\sin x) = \sin^2 x - 1 f(cos⁡x)=cos⁡2x−1f(\cos x) = \cos^2 x - 1
  • Adunăm cele două expresii și folosim formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1:
f(sin⁡x)+f(cos⁡x)=sin⁡2x−1+cos⁡2x−1=(sin⁡2x+cos⁡2x)−2=1−2=−1f(\sin x) + f(\cos x) = \sin^2 x - 1 + \cos^2 x - 1 = (\sin^2 x + \cos^2 x) - 2 = 1 - 2 = -1

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)

  • Înlocuim în integrala din enunț:
∫0π3(f(sin⁡x)+f(cos⁡x))tg⁡x dx=∫0π3(−1)⋅tg⁡x dx=−∫0π3sin⁡xcos⁡x dx\int_0^{\frac{\pi}{3}} (f(\sin x) + f(\cos x))\operatorname{tg} x\,dx = \int_0^{\frac{\pi}{3}} (-1) \cdot \operatorname{tg} x\,dx = -\int_0^{\frac{\pi}{3}} \frac{\sin x}{\cos x}\,dx
  • Deoarece (cos⁡x)′=−sin⁡x(\cos x)' = -\sin x, recunoaștem formula integralei logaritmice:
−∫0π3sin⁡xcos⁡x dx=∫0π3(cos⁡x)′cos⁡x dx=ln⁡(cos⁡x)∣0π3-\int_0^{\frac{\pi}{3}} \frac{\sin x}{\cos x}\,dx = \int_0^{\frac{\pi}{3}} \frac{(\cos x)'}{\cos x}\,dx = \left.\ln(\cos x)\right|_0^{\frac{\pi}{3}}

(pe intervalul [0,π3]\left[0, \frac{\pi}{3}\right], cos⁡x>0\cos x > 0, așadar ∣cos⁡x∣=cos⁡x|\cos x| = \cos x).

  • Evaluăm expresia între limite:
ln⁡(cos⁡π3)−ln⁡(cos⁡0)=ln⁡(12)−ln⁡1=ln⁡(12)−0=ln⁡(12)\ln\left(\cos \frac{\pi}{3}\right) - \ln(\cos 0) = \ln\left(\frac{1}{2}\right) - \ln 1 = \ln\left(\frac{1}{2}\right) - 0 = \ln\left(\frac{1}{2}\right)
  • Egalăm cu membrul drept al ecuației:
ln⁡(12)=ln⁡a  ⟹  a=12\ln\left(\frac{1}{2}\right) = \ln a \implies a = \frac{1}{2}
  • Deoarece 12∈(0,+∞)\frac{1}{2} \in (0, +\infty), soluția convine.

(3p)