BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2024Simulare Bacău

Bacalaureat 2024 - Matematică Tehnologic - Simulare Județeană Bacău

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (1−3)2+12=4(1 - \sqrt{3})^2 + \sqrt{12} = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratul binomului folosind formula (a−b)2=a2−2ab+b2(a - b)^2 = a^2 - 2ab + b^2:
(1−3)2=12−2⋅1⋅3+(3)2=1−23+3=4−23(1 - \sqrt{3})^2 = 1^2 - 2 \cdot 1 \cdot \sqrt{3} + (\sqrt{3})^2 = 1 - 2\sqrt{3} + 3 = 4 - 2\sqrt{3}

(2p)

  • Simplificăm radicalul 12\sqrt{12}:
12=4⋅3=23\sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3}
  • Înlocuim în expresia inițială și reducem termenii opuși:
(1−3)2+12=4−23+23=4(1 - \sqrt{3})^2 + \sqrt{12} = 4 - 2\sqrt{3} + 2\sqrt{3} = 4

(3p)


2. Determinați numărul real nenul aa pentru care punctul A(a,4)A(a, 4) aparține graficului funcției f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−5x+4f(x) = x^2 - 5x + 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(a,4)A(a, 4) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(a)=4f(a) = 4:
f(a)=4  ⟺  a2−5a+4=4f(a) = 4 \iff a^2 - 5a + 4 = 4

(2p)

  • Scădem 44 din ambii membri ai ecuației:
a2−5a=0  ⟺  a(a−5)=0a^2 - 5a = 0 \iff a(a - 5) = 0
  • Obținem soluțiile:
a=0saua=5a = 0 \quad \text{sau} \quad a = 5
  • Deoarece în ipoteză se cere numărul real nenul aa (a≠0a \neq 0), soluția a=0a = 0 nu convine, deci rămâne:
a=5a = 5

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 22x+5=82^{2x+5} = 8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem numărul 88 ca putere cu baza 22, 8=238 = 2^3:
22x+5=232^{2x+5} = 2^3
  • Datorită injectivității funcției exponențiale cu baza 22, egalăm exponenții:
2x+5=32x + 5 = 3

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
2x=3−5  ⟺  2x=−2  ⟺  x=−12x = 3 - 5 \iff 2x = -2 \iff x = -1

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifra unităților egală cu 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,12,…,99}\{10, 11, 12, \dots, 99\}. Numărul total de cazuri posibile este:
nposibile=99−10+1=90n_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90
  • Numerele naturale de două cifre cu cifra unităților egală cu 00 sunt multiplii de 1010:
{10,20,30,40,50,60,70,80,90}\{10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90\}

Numărul de cazuri favorabile este:

nfavorabile=9n_{\text{favorabile}} = 9

(2p)

  • Probabilitatea este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:
P=nfavorabilenposibile=990=110P = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{9}{90} = \frac{1}{10}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,3)A(2, 3), B(2,−3)B(2, -3) și C(6,0)C(6, 0). Scrieți ecuația medianei din punctul CC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mediana dusă din vârful CC în triunghiul ABCABC este segmentul/dreapta care unește vârful CC cu mijlocul laturii opuse, ABAB. Fie MM mijlocul segmentului ABAB. Coordonatele sale sunt:
xM=xA+xB2=2+22=2x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{2 + 2}{2} = 2 yM=yA+yB2=3+(−3)2=02=0y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{3 + (-3)}{2} = \frac{0}{2} = 0

Așadar, punctul MM are coordonatele M(2,0)M(2, 0).

(2p)

  • Vârful CC are coordonatele C(6,0)C(6, 0). Observăm că ambele puncte M(2,0)M(2, 0) și C(6,0)C(6, 0) au ordonata nulă (yM=yC=0y_M = y_C = 0), fiind situate pe axa OxOx. Ecuația medianei din vârful CC (dreapta CMCM) este:
y=0y = 0

(3p)


6. Arătați că cos⁡230∘+cos⁡2120∘=1\cos^2 30^\circ + \cos^2 120^\circ = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției trigonometrice cosinus:
cos⁡30∘=32\cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} cos⁡120∘=cos⁡(180∘−60∘)=−cos⁡60∘=−12\cos 120^\circ = \cos(180^\circ - 60^\circ) = -\cos 60^\circ = -\frac{1}{2}

(3p)

  • Înlocuim în relația din enunț:
cos⁡230∘+cos⁡2120∘=(32)2+(−12)2=34+14=44=1\cos^2 30^\circ + \cos^2 120^\circ = \left(\frac{\sqrt{3}}{2}\right)^2 + \left(-\frac{1}{2}\right)^2 = \frac{3}{4} + \frac{1}{4} = \frac{4}{4} = 1

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele A=(3−2−23)A = \begin{pmatrix} 3 & -2 \\ -2 & 3 \end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și B(x)=(x−4−43)B(x) = \begin{pmatrix} x & -4 \\ -4 & 3 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=5\det A = 5. (5p)

b) Demonstrați că A⋅A−4I2=3B(3)A \cdot A - 4I_2 = 3B(3). (5p)

c) Determinați valorile naturale ale lui xx pentru care det⁡(A⋅B(x))<10\det(A \cdot B(x)) < 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei AA
  • Aplicăm formula determinantului de ordinul 22:
det⁡A=∣3−2−23∣=3⋅3−(−2)⋅(−2)\det A = \begin{vmatrix} 3 & -2 \\ -2 & 3 \end{vmatrix} = 3 \cdot 3 - (-2) \cdot (-2)

(3p)

  • Finalizăm calculul numeric:
det⁡A=9−4=5\det A = 9 - 4 = 5

(2p)


b) Demonstrarea relației A⋅A−4I2=3B(3)A \cdot A - 4I_2 = 3B(3)
  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(3−2−23)(3−2−23)=(3⋅3+(−2)⋅(−2)3⋅(−2)+(−2)⋅3(−2)⋅3+3⋅(−2)(−2)⋅(−2)+3⋅3)A \cdot A = \begin{pmatrix} 3 & -2 \\ -2 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & -2 \\ -2 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 \cdot 3 + (-2) \cdot (-2) & 3 \cdot (-2) + (-2) \cdot 3 \\ (-2) \cdot 3 + 3 \cdot (-2) & (-2) \cdot (-2) + 3 \cdot 3 \end{pmatrix} A⋅A=(9+4−6−6−6−64+9)=(13−12−1213)A \cdot A = \begin{pmatrix} 9 + 4 & -6 - 6 \\ -6 - 6 & 4 + 9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 13 & -12 \\ -12 & 13 \end{pmatrix}
  • Calculăm 4I24I_2 și 3B(3)3B(3):
4I2=4(1001)=(4004)4I_2 = 4 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} B(3)=(3−4−43)  ⟹  3B(3)=3(3−4−43)=(9−12−129)B(3) = \begin{pmatrix} 3 & -4 \\ -4 & 3 \end{pmatrix} \implies 3B(3) = 3 \begin{pmatrix} 3 & -4 \\ -4 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 & -12 \\ -12 & 9 \end{pmatrix}

(3p)

  • Efectuăm diferența din membrul stâng:
A⋅A−4I2=(13−12−1213)−(4004)=(13−4−12−0−12−013−4)=(9−12−129)A \cdot A - 4I_2 = \begin{pmatrix} 13 & -12 \\ -12 & 13 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 13 - 4 & -12 - 0 \\ -12 - 0 & 13 - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 & -12 \\ -12 & 9 \end{pmatrix}

Deoarece (9−12−129)=3B(3)\begin{pmatrix} 9 & -12 \\ -12 & 9 \end{pmatrix} = 3B(3), egalitatea este demonstrată:

A⋅A−4I2=3B(3)A \cdot A - 4I_2 = 3B(3)

(2p)


c) Determinarea valorilor naturale ale lui xx pentru care det⁡(A⋅B(x))<10\det(A \cdot B(x)) < 10
  • Folosim proprietatea det⁡(X⋅Y)=det⁡X⋅det⁡Y\det(X \cdot Y) = \det X \cdot \det Y:
det⁡(A⋅B(x))=det⁡A⋅det⁡(B(x))\det(A \cdot B(x)) = \det A \cdot \det(B(x))

Știm că det⁡A=5\det A = 5. Calculăm determinantul matricei B(x)B(x):

det⁡(B(x))=∣x−4−43∣=x⋅3−(−4)⋅(−4)=3x−16\det(B(x)) = \begin{vmatrix} x & -4 \\ -4 & 3 \end{vmatrix} = x \cdot 3 - (-4) \cdot (-4) = 3x - 16

Obținem:

det⁡(A⋅B(x))=5(3x−16)\det(A \cdot B(x)) = 5(3x - 16)

(3p)

  • Scriem inecuația:
5(3x−16)<10  ⟺  3x−16<2  ⟺  3x<18  ⟺  x<65(3x - 16) < 10 \iff 3x - 16 < 2 \iff 3x < 18 \iff x < 6

Cum xx este număr natural (x∈Nx \in \mathbb{N}), rezultă:

x∈{0,1,2,3,4,5}x \in \{0, 1, 2, 3, 4, 5\}

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy−x−yx * y = xy - x - y.

a) Arătați că (−1)∗2=−3(-1) * 2 = -3. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=(x−1)(y−1)−1x * y = (x - 1)(y - 1) - 1, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere întregi pentru care m∗n=1m * n = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul (−1)∗2(-1) * 2
  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=−1x = -1 și y=2y = 2:
(−1)∗2=(−1)⋅2−(−1)−2(-1) * 2 = (-1) \cdot 2 - (-1) - 2

(3p)

  • Efectuăm calculele aritmetice:
(−1)∗2=−2+1−2=−3(-1) * 2 = -2 + 1 - 2 = -3

(2p)


b) Demonstrarea formei restrânse a legii de compoziție
  • Metoda 1 (desfacerea parantezelor în membrul drept):
(x−1)(y−1)−1=xy−x−y+1−1=xy−x−y=x∗y(x - 1)(y - 1) - 1 = xy - x - y + 1 - 1 = xy - x - y = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)

  • Metoda 2 (gruparea termenilor în membrul stâng):
x∗y=xy−x−y=x(y−1)−(y−1)−1=(x−1)(y−1)−1x * y = xy - x - y = x(y - 1) - (y - 1) - 1 = (x - 1)(y - 1) - 1

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


c) Determinarea perechilor (m,n)(m, n) de numere întregi pentru care m∗n=1m * n = 1
  • Folosind forma descompusă de la subpunctul b), ecuația se scrie:
m∗n=1  ⟺  (m−1)(n−1)−1=1  ⟺  (m−1)(n−1)=2m * n = 1 \iff (m - 1)(n - 1) - 1 = 1 \iff (m - 1)(n - 1) = 2

(2p)

  • Deoarece m,n∈Zm, n \in \mathbb{Z}, factorii m−1m - 1 și n−1n - 1 sunt divizori întregi ai lui 22. Divizorii întregi ai numărului 22 sunt ±1\pm 1 și ±2\pm 2. Analizăm cele patru cazuri:
  1. {m−1=1  ⟹  m=2n−1=2  ⟹  n=3  ⟹  (m,n)=(2,3)\begin{cases} m - 1 = 1 \implies m = 2 \\ n - 1 = 2 \implies n = 3 \end{cases} \implies (m, n) = (2, 3)

  2. {m−1=2  ⟹  m=3n−1=1  ⟹  n=2  ⟹  (m,n)=(3,2)\begin{cases} m - 1 = 2 \implies m = 3 \\ n - 1 = 1 \implies n = 2 \end{cases} \implies (m, n) = (3, 2)

  3. {m−1=−1  ⟹  m=0n−1=−2  ⟹  n=−1  ⟹  (m,n)=(0,−1)\begin{cases} m - 1 = -1 \implies m = 0 \\ n - 1 = -2 \implies n = -1 \end{cases} \implies (m, n) = (0, -1)

  4. {m−1=−2  ⟹  m=−1n−1=−1  ⟹  n=0  ⟹  (m,n)=(−1,0)\begin{cases} m - 1 = -2 \implies m = -1 \\ n - 1 = -1 \implies n = 0 \end{cases} \implies (m, n) = (-1, 0)

Mulțimea perechilor de numere întregi este:

(m,n)∈{(0,−1),(−1,0),(2,3),(3,2)}(m, n) \in \{(0, -1), (-1, 0), (2, 3), (3, 2)\}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(0,∞)→Rf: (0, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x33−ln⁡xf(x) = \frac{x^3}{3} - \ln x.

a) Arătați că f′(x)=(x−1)(x2+x+1)xf'(x) = \frac{(x - 1)(x^2 + x + 1)}{x}, x∈(0,∞)x \in (0, \infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției. (5p)

c) Demonstrați că f(12024)+f(2024)≥23f\left(\frac{1}{2024}\right) + f(2024) \ge \frac{2}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Funcția ff este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty). Aplicăm formulele de derivare:
f′(x)=(x33−ln⁡x)′=3x23−1x=x2−1xf'(x) = \left(\frac{x^3}{3} - \ln x\right)' = \frac{3x^2}{3} - \frac{1}{x} = x^2 - \frac{1}{x}

(3p)

  • Aducem la numitor comun și descompunem diferența de cuburi x3−1=(x−1)(x2+x+1)x^3 - 1 = (x - 1)(x^2 + x + 1):
f′(x)=x3−1x=(x−1)(x2+x+1)xf'(x) = \frac{x^3 - 1}{x} = \frac{(x - 1)(x^2 + x + 1)}{x}

pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty).

(2p)


b) Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1
  • Calculăm valoarea funcției și valoarea derivatei în x=1x = 1:
f(1)=133−ln⁡1=13−0=13f(1) = \frac{1^3}{3} - \ln 1 = \frac{1}{3} - 0 = \frac{1}{3} f′(1)=(1−1)(12+1+1)1=0⋅31=0f'(1) = \frac{(1 - 1)(1^2 + 1 + 1)}{1} = \frac{0 \cdot 3}{1} = 0

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=1x_0 = 1 este:
y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(1) = f'(1)(x - 1)

Înlocuind valorile găsite:

y−13=0⋅(x−1)  ⟺  y=13y - \frac{1}{3} = 0 \cdot (x - 1) \iff y = \frac{1}{3}

(3p)


c) Demonstrarea inegalității f(12024)+f(2024)≥23f\left(\frac{1}{2024}\right) + f(2024) \ge \frac{2}{3}
  • Analizăm semnul derivatei f′(x)f'(x) pe intervalul (0,∞)(0, \infty): Numitorul este strict pozitiv: x>0x > 0. Pentru factorul x2+x+1x^2 + x + 1, discriminantul este Δ=12−4⋅1⋅1=−3<0\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot 1 = -3 < 0, iar coeficientul lui x2x^2 este 1>01 > 0, deci x2+x+1>0x^2 + x + 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. Astfel, semnul derivatei este dat de factorul x−1x - 1:
    • Pentru x∈(0,1]x \in (0, 1], avem x−1≤0  ⟹  f′(x)≤0x - 1 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (0,1](0, 1].
    • Pentru x∈[1,∞)x \in [1, \infty), avem x−1≥0  ⟹  f′(x)≥0x - 1 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe intervalul [1,∞)[1, \infty).
  • Rezultă că x=1x = 1 este punctul de minim absolut global al funcției ff pe (0,∞)(0, \infty):
f(x)≥f(1)  ⟺  f(x)≥13,∀x∈(0,∞)f(x) \ge f(1) \iff f(x) \ge \frac{1}{3}, \quad \forall x \in (0, \infty)

(3p)

  • Deoarece 12024∈(0,∞)\frac{1}{2024} \in (0, \infty) și 2024∈(0,∞)2024 \in (0, \infty), aplicăm inegalitatea pentru ambele valori:
f(12024)≥13șif(2024)≥13f\left(\frac{1}{2024}\right) \ge \frac{1}{3} \quad \text{și} \quad f(2024) \ge \frac{1}{3}

Adunând membru cu membru cele două inegalități, obținem:

f(12024)+f(2024)≥13+13=23f\left(\frac{1}{2024}\right) + f(2024) \ge \frac{1}{3} + \frac{1}{3} = \frac{2}{3}

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(2−x)exf(x) = (2 - x)e^x.

a) Arătați că ∫−11f(x)ex dx=4\int_{-1}^1 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = 4. (5p)

b) Arătați că ∫01f(x) dx=2e−3\int_0^1 f(x) \, dx = 2e - 3. (5p)

c) Demonstrați că orice primitivă FF a funcției ff este concavă pe intervalul [1,∞)[1, \infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫−11f(x)ex dx\int_{-1}^1 \frac{f(x)}{e^x} \, dx
  • Simplificăm raportul de sub integrală:
f(x)ex=(2−x)exex=2−x\frac{f(x)}{e^x} = \frac{(2 - x)e^x}{e^x} = 2 - x

Calculăm integrala definită:

∫−11f(x)ex dx=∫−11(2−x) dx=[2x−x22]−11\int_{-1}^1 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = \int_{-1}^1 (2 - x) \, dx = \left[ 2x - \frac{x^2}{2} \right]_{-1}^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(2⋅1−122)−(2⋅(−1)−(−1)22)=(2−12)−(−2−12)\left( 2 \cdot 1 - \frac{1^2}{2} \right) - \left( 2 \cdot (-1) - \frac{(-1)^2}{2} \right) = \left( 2 - \frac{1}{2} \right) - \left( -2 - \frac{1}{2} \right) =32−(−52)=32+52=82=4= \frac{3}{2} - \left( -\frac{5}{2} \right) = \frac{3}{2} + \frac{5}{2} = \frac{8}{2} = 4

(2p)


b) Calculul integralei ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x) \, dx
  • Avem de calculat:
∫01f(x) dx=∫01(2−x)ex dx\int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 (2 - x)e^x \, dx

Aplicăm formula integrării prin părți, ∫abu(x)v′(x) dx=[u(x)v(x)]ab−∫abu′(x)v(x) dx\int_a^b u(x) v'(x) \, dx = \left[ u(x) v(x) \right]_a^b - \int_a^b u'(x) v(x) \, dx: Alegem:

{u(x)=2−x  ⟹  u′(x)=−1v′(x)=ex  ⟹  v(x)=ex\begin{cases} u(x) = 2 - x \implies u'(x) = -1 \\ v'(x) = e^x \implies v(x) = e^x \end{cases} ∫01(2−x)ex dx=[(2−x)ex]01−∫01(−1)ex dx=[(2−x)ex]01+∫01ex dx\int_0^1 (2 - x)e^x \, dx = \left[ (2 - x)e^x \right]_0^1 - \int_0^1 (-1)e^x \, dx = \left[ (2 - x)e^x \right]_0^1 + \int_0^1 e^x \, dx =[(2−x)ex+ex]01=[(3−x)ex]01= \left[ (2 - x)e^x + e^x \right]_0^1 = \left[ (3 - x)e^x \right]_0^1

(3p)

  • Calculăm valorile în capetele intervalului de integrare:
[(3−x)ex]01=(3−1)e1−(3−0)e0=2e−3⋅1=2e−3\left[ (3 - x)e^x \right]_0^1 = (3 - 1)e^1 - (3 - 0)e^0 = 2e - 3 \cdot 1 = 2e - 3

(2p)


c) Demonstrarea concavității oricărei primitive FF pe intervalul [1,∞)[1, \infty)
  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă a funcției ff. Conform definiției primitivei, FF este derivabilă pe R\mathbb{R} și:
F′(x)=f(x)=(2−x)ex,∀x∈RF'(x) = f(x) = (2 - x)e^x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Deoarece ff este derivabilă pe R\mathbb{R}, FF este de două ori derivabilă pe R\mathbb{R}, cu:

F′′(x)=f′(x)F''(x) = f'(x)

(2p)

  • Calculăm f′(x)f'(x) folosind regula de derivare a produsului (uv)′=u′v+uv′(uv)' = u'v + uv':
f′(x)=(2−x)′ex+(2−x)(ex)′=−1⋅ex+(2−x)ex=(−1+2−x)ex=(1−x)exf'(x) = (2 - x)' e^x + (2 - x)(e^x)' = -1 \cdot e^x + (2 - x)e^x = (-1 + 2 - x)e^x = (1 - x)e^x

Deci:

F′′(x)=(1−x)exF''(x) = (1 - x)e^x

Studiem semnul derivatei a doua pe intervalul [1,∞)[1, \infty):

  • Pentru orice x∈[1,∞)x \in [1, \infty), avem x≥1  ⟹  1−x≤0x \ge 1 \implies 1 - x \le 0.
  • Funcția exponențială este strict pozitivă: ex>0e^x > 0, ∀x∈R\forall x \in \mathbb{R}.

Rezultă că:

F′′(x)=(1−x)ex≤0,∀x∈[1,∞)F''(x) = (1 - x)e^x \le 0, \quad \forall x \in [1, \infty)

Deoarece F′′(x)≤0F''(x) \le 0 pe tot intervalul [1,∞)[1, \infty), deducem că orice primitivă FF a funcției ff este concavă pe intervalul [1,∞)[1, \infty).

(3p)