Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că (0,2+103)⋅10=5. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Scriem fracția ordinară sub formă zecimală și calculăm suma din paranteză:
103=0,3⟹0,2+103=0,2+0,3=0,5
(3p)
- Înmulțim rezultatul cu 10:
0,5⋅10=5
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x+3. Determinați numărul real a pentru care f(a)=7. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Exprimăm f(a) în funcție de a:
f(a)=2a+3
(2p)
- Egalăm cu 7 și rezolvăm ecuația de gradul I obținută:
2a+3=7⟺2a=4⟺a=2
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2+2x+4=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Deoarece membrul drept este pozitiv (2≥0), ridicăm ambii membri la pătrat:
x2+2x+4=22⟺x2+2x+4=4⟺x2+2x=0
(3p)
x(x+2)=0⟹x=0saux=−2
Verificare directă în ecuația inițială:
- Pentru x=0: 02+2⋅0+4=4=2 (adevărat).
- Pentru x=−2: (−2)2+2⋅(−2)+4=4−4+4=4=2 (adevărat).
Soluțiile ecuației sunt x=0 și x=−2.
(2p)
4. După o scumpire cu 50%, prețul unui obiect este de 225 de lei. Determinați prețul obiectului înainte de scumpire. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Notăm cu x prețul inițial al obiectului. Ecuația corespunzătoare scumpirii cu 50% este:
x+10050⋅x=225
(3p)
x+0,5x=225⟺1,5x=225⟺x=1,5225=150 lei
Prețul înainte de scumpire a fost de 150 de lei.
(2p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1,3), B(5,0) și C(5,5). Arătați că triunghiul ABC este isoscel. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm lungimea segmentului AB aplicând formula distanței dintre două puncte:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(5−1)2+(0−3)2=42+(−3)2=16+9=25=5
(2p)
- Calculăm lungimea segmentului BC:
BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(5−5)2+(5−0)2=0+25=5
Deoarece AB=BC=5, triunghiul ABC are două laturi congruente, deci este isoscel.
(3p)
6. Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AB=3 și BC=5. Arătați că tgB=34. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABC (∢A=90∘):
BC2=AB2+AC2⟹AC=BC2−AB2=52−32=25−9=16=4
(3p)
- Calculăm tangenta unghiului B ca raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată:
tgB=ABAC=34
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricele I2=(1001) și A(x)=(1002x), unde x este număr real.
a) Arătați că det(A(2))=4. (5p)
b) Arătați că A(3)+2A(1)=3A(2). (5p)
c) Determinați numerele reale x pentru care A(x)⋅A(x2)=I2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A(2)
- Determinăm matricea A(2) înlocuind x=2:
A(2)=(10022)=(1004)
Calculăm determinantul matricei:
det(A(2))=1004=1⋅4−0⋅0
(3p)
- Finalizăm calculul numeric:
det(A(2))=4−0=4
(2p)
b) Demonstrarea relației A(3)+2A(1)=3A(2)
- Determinăm matricele A(3), A(1) și A(2):
A(3)=(10023)=(1008),A(1)=(10021)=(1002)
Calculăm membrul stâng al egalității:
A(3)+2A(1)=(1008)+2(1002)=(1008)+(2004)=(30012)
(3p)
3A(2)=3(1004)=(3⋅13⋅03⋅03⋅4)=(30012)
Deoarece ambele părți conduc la aceeași matrice, rezultă că A(3)+2A(1)=3A(2).
(2p)
c) Determinarea valorilor reale ale lui x pentru care A(x)⋅A(x2)=I2
- Efectuăm produsul matricelor A(x) și A(x2):
A(x)⋅A(x2)=(1002x)(1002x2)=(1⋅1+0⋅00⋅1+2x⋅01⋅0+0⋅2x20⋅0+2x⋅2x2)=(1002x+x2)
(2p)
- Impunem egalitatea cu matricea unitate I2:
(1002x2+x)=(1001)⟺2x2+x=1
Cum 1=20 și funcția exponențială este injectivă:
x2+x=0⟺x(x+1)=0
Obținem numerele reale:
x=0saux=−1
(3p)
Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy−x−y+2.
a) Arătați că 2∗3=3. (5p)
b) Determinați numărul real x pentru care x∗4=x+6. (5p)
c) Arătați că (x−2)∗(x+2)≥−3, pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul compunerii 2∗3
- Înlocuim x=2 și y=3 în legea de compoziție:
2∗3=2⋅3−2−3+2
(3p)
2∗3=6−2−3+2=3
(2p)
b) Determinarea numărului real x pentru care x∗4=x+6
- Calculăm expresia x∗4 conform legii:
x∗4=x⋅4−x−4+2=4x−x−2=3x−2
(3p)
- Înlocuim în ecuația dată și rezolvăm:
3x−2=x+6⟺3x−x=6+2⟺2x=8⟺x=4
(2p)
c) Demonstrarea inegalității (x−2)∗(x+2)≥−3
- Dezvoltăm expresia (x−2)∗(x+2) folosind definiția legii:
(x−2)∗(x+2)=(x−2)(x+2)−(x−2)−(x+2)+2
Folosim formula (x−2)(x+2)=x2−4:
(x−2)∗(x+2)=x2−4−x+2−x−2+2=x2−2x−2
(2p)
- Formăm un pătrat perfect în expresia obținută:
x2−2x−2=(x2−2x+1)−1−2=(x−1)2−3
Deoarece (x−1)2≥0 pentru orice număr real x, rezultă:
(x−1)2−3≥−3⟹(x−2)∗(x+2)≥−3
pentru orice număr real x.
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f:(2,+∞)→R, f(x)=x2−3ex.
a) Arătați că f′(x)=(x2−3)2ex(x2−2x−3), x∈(2,+∞). (5p)
b) Arătați că limx→+∞exxf(x)=0. (5p)
c) Demonstrați că x2−3ex≥6e3, pentru orice x∈(2,+∞). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei funcției f
- Funcția f este un raport de funcții derivabile. Aplicăm formula de derivare a câtului (vu)′=v2u′v−uv′:
f′(x)=(x2−3)2(ex)′⋅(x2−3)−ex⋅(x2−3)′=(x2−3)2ex(x2−3)−ex⋅2x
(3p)
- Dăm factor comun pe ex la numărător:
f′(x)=(x2−3)2ex(x2−2x−3),x∈(2,+∞)
(2p)
b) Calculul limitei limx→+∞exxf(x)
- Înlocuim expresia funcției f(x):
exxf(x)=exx⋅x2−3ex=x2−3x
(3p)
- Calculăm limita când x→+∞ dând factor forțat pe x2 la numitor:
x→+∞limx2−3x=x→+∞limx2(1−x23)x=x→+∞limx(1−x23)1=+∞⋅(1−0)1=0
(2p)
c) Demonstrarea inegalității x2−3ex≥6e3, pentru orice x∈(2,+∞)
- Rădăcinile derivatei provin din numărătorul x2−2x−3=0:
(x−3)(x+1)=0⟹x1=3∈(2,+∞)șix2=−1∈/(2,+∞)
Studiem semnul derivatei pe intervalul (2,+∞):
- Deoarece ex>0, (x2−3)2>0 și x+1>0 pentru orice x>2, semnul lui f′(x) este dat exclusiv de factorul x−3.
- Pentru x∈(2,3], avem x−3≤0⟹f′(x)≤0, deci funcția f este descrescătoare pe (2,3].
- Pentru x∈[3,+∞), avem x−3≥0⟹f′(x)≥0, deci funcția f este crescătoare pe [3,+∞).
(3p)
- Rezultă că x=3 este punct de minim absolut al funcției f pe intervalul (2,+∞):
f(x)≥f(3),∀x∈(2,+∞)
Calculăm valoarea minimă:
f(3)=32−3e3=9−3e3=6e3
Așadar:
x2−3ex≥6e3,pentru orice x∈(2,+∞)
(2p)
Problema 2
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x)=x+lnx.
a) Arătați că ∫24(f(x)−lnx)dx=6. (5p)
b) Arătați că ∫1exf(x)−xdx=21. (5p)
c) Determinați numărul natural nenul n pentru care ∫1nf(x)dx=2+3lnn. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫24(f(x)−lnx)dx
- Înlocuim f(x)=x+lnx:
∫24(f(x)−lnx)dx=∫24(x+lnx−lnx)dx=∫24xdx
Calculăm primitiva:
∫24xdx=2x224
(3p)
- Aplicăm formula Leibniz-Newton:
2x224=242−222=216−24=8−2=6
(2p)
b) Calculul integralei ∫1exf(x)−xdx
- Simplificăm expresia de sub integrală:
xf(x)−x=xx+lnx−x=xlnx=lnx⋅(lnx)′
Integrala devine:
∫1exf(x)−xdx=∫1elnx⋅x1dx=2ln2x1e
(3p)
- Calculăm valorile în capete:
2ln2x1e=2ln2e−2ln21=212−20=21
(2p)
c) Determinarea numărului natural nenul n pentru care ∫1nf(x)dx=2+3lnn
- Calculăm integrala funcției f(x) pe intervalul [1,n]:
∫1nf(x)dx=∫1n(x+lnx)dx=∫1nxdx+∫1nlnxdx
Integrăm prin părți termenul ∫1nlnxdx=∫1nx′lnxdx:
∫1nlnxdx=xlnx∣1n−∫1nx⋅x1dx=(xlnx−x)∣1n
Așadar:
∫1nf(x)dx=(2x2+xlnx−x)1n=(2n2+nlnn−n)−(21+0−1)=2n2−2n+1+nlnn=2(n−1)2+nlnn
(3p)
- Egalăm cu membrul drept al ecuației din enunț:
2(n−1)2+nlnn=2+3lnn⟺2(n−1)2−2+nlnn−3lnn=0
Aducem la numitor comun și grupăm termenii:
2(n−1)2−4+(n−3)lnn=0⟺2(n−1−2)(n−1+2)+(n−3)lnn=0
2(n−3)(n+1)+(n−3)lnn=0⟺(n−3)(2n+1+lnn)=0
Deoarece n este număr natural nenul (n≥1), avem n+1≥2⟹2n+1≥1>0 și lnn≥ln1=0. Astfel:
2n+1+lnn≥1>0
Paranteza nu se poate anula, deci singura posibilitate este:
n−3=0⟹n=3
Valoarea căutată este n=3.
(2p)