BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2024Simulare Națională

Bacalaureat 2024 - Matematică Tehnologic - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (0,2+310)⋅10=5\left(0{,}2 + \frac{3}{10}\right) \cdot 10 = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem fracția ordinară sub formă zecimală și calculăm suma din paranteză:
310=0,3  ⟹  0,2+310=0,2+0,3=0,5\frac{3}{10} = 0{,}3 \implies 0{,}2 + \frac{3}{10} = 0{,}2 + 0{,}3 = 0{,}5

(3p)

  • Înmulțim rezultatul cu 1010:
0,5⋅10=50{,}5 \cdot 10 = 5

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+3f(x) = 2x + 3. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=7f(a) = 7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm f(a)f(a) în funcție de aa:
f(a)=2a+3f(a) = 2a + 3

(2p)

  • Egalăm cu 77 și rezolvăm ecuația de gradul I obținută:
2a+3=7  ⟺  2a=4  ⟺  a=22a + 3 = 7 \iff 2a = 4 \iff a = 2

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2+2x+4=2\sqrt{x^2 + 2x + 4} = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece membrul drept este pozitiv (2≥02 \ge 0), ridicăm ambii membri la pătrat:
x2+2x+4=22  ⟺  x2+2x+4=4  ⟺  x2+2x=0x^2 + 2x + 4 = 2^2 \iff x^2 + 2x + 4 = 4 \iff x^2 + 2x = 0

(3p)

  • Dăm factor comun pe xx:
x(x+2)=0  ⟹  x=0saux=−2x(x + 2) = 0 \implies x = 0 \quad \text{sau} \quad x = -2

Verificare directă în ecuația inițială:

  • Pentru x=0x = 0: 02+2⋅0+4=4=2\sqrt{0^2 + 2 \cdot 0 + 4} = \sqrt{4} = 2 (adevărat).
  • Pentru x=−2x = -2: (−2)2+2⋅(−2)+4=4−4+4=4=2\sqrt{(-2)^2 + 2 \cdot (-2) + 4} = \sqrt{4 - 4 + 4} = \sqrt{4} = 2 (adevărat).

Soluțiile ecuației sunt x=0x = 0 și x=−2x = -2.

(2p)


4. După o scumpire cu 50%50\%, prețul unui obiect este de 225225 de lei. Determinați prețul obiectului înainte de scumpire. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul inițial al obiectului. Ecuația corespunzătoare scumpirii cu 50%50\% este:
x+50100⋅x=225x + \frac{50}{100} \cdot x = 225

(3p)

  • Rezolvăm ecuația:
x+0,5x=225  ⟺  1,5x=225  ⟺  x=2251,5=150 leix + 0{,}5x = 225 \iff 1{,}5x = 225 \iff x = \frac{225}{1{,}5} = 150 \text{ lei}

Prețul înainte de scumpire a fost de 150150 de lei.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,3)A(1, 3), B(5,0)B(5, 0) și C(5,5)C(5, 5). Arătați că triunghiul ABCABC este isoscel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimea segmentului ABAB aplicând formula distanței dintre două puncte:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(5−1)2+(0−3)2=42+(−3)2=16+9=25=5AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(5 - 1)^2 + (0 - 3)^2} = \sqrt{4^2 + (-3)^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

(2p)

  • Calculăm lungimea segmentului BCBC:
BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(5−5)2+(5−0)2=0+25=5BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(5 - 5)^2 + (5 - 0)^2} = \sqrt{0 + 25} = 5

Deoarece AB=BC=5AB = BC = 5, triunghiul ABCABC are două laturi congruente, deci este isoscel.

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=3AB = 3 și BC=5BC = 5. Arătați că tg⁡B=43\operatorname{tg} B = \frac{4}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ):
BC2=AB2+AC2  ⟹  AC=BC2−AB2=52−32=25−9=16=4BC^2 = AB^2 + AC^2 \implies AC = \sqrt{BC^2 - AB^2} = \sqrt{5^2 - 3^2} = \sqrt{25 - 9} = \sqrt{16} = 4

(3p)

  • Calculăm tangenta unghiului BB ca raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată:
tg⁡B=ACAB=43\operatorname{tg} B = \frac{AC}{AB} = \frac{4}{3}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(1002x)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 2^x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=4\det(A(2)) = 4. (5p)

b) Arătați că A(3)+2A(1)=3A(2)A(3) + 2A(1) = 3A(2). (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care A(x)⋅A(x2)=I2A(x) \cdot A(x^2) = I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(2)A(2)
  • Determinăm matricea A(2)A(2) înlocuind x=2x = 2:
A(2)=(10022)=(1004)A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 2^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei:

det⁡(A(2))=∣1004∣=1⋅4−0⋅0\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 4 \end{vmatrix} = 1 \cdot 4 - 0 \cdot 0

(3p)

  • Finalizăm calculul numeric:
det⁡(A(2))=4−0=4\det(A(2)) = 4 - 0 = 4

(2p)


b) Demonstrarea relației A(3)+2A(1)=3A(2)A(3) + 2A(1) = 3A(2)
  • Determinăm matricele A(3)A(3), A(1)A(1) și A(2)A(2):
A(3)=(10023)=(1008),A(1)=(10021)=(1002)A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 2^3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 8 \end{pmatrix}, \quad A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 2^1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix}

Calculăm membrul stâng al egalității:

A(3)+2A(1)=(1008)+2(1002)=(1008)+(2004)=(30012)A(3) + 2A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 8 \end{pmatrix} + 2 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 8 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 12 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm membrul drept:
3A(2)=3(1004)=(3⋅13⋅03⋅03⋅4)=(30012)3A(2) = 3 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 \cdot 1 & 3 \cdot 0 \\ 3 \cdot 0 & 3 \cdot 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 12 \end{pmatrix}

Deoarece ambele părți conduc la aceeași matrice, rezultă că A(3)+2A(1)=3A(2)A(3) + 2A(1) = 3A(2).

(2p)


c) Determinarea valorilor reale ale lui xx pentru care A(x)⋅A(x2)=I2A(x) \cdot A(x^2) = I_2
  • Efectuăm produsul matricelor A(x)A(x) și A(x2)A(x^2):
A(x)⋅A(x2)=(1002x)(1002x2)=(1⋅1+0⋅01⋅0+0⋅2x20⋅1+2x⋅00⋅0+2x⋅2x2)=(1002x+x2)A(x) \cdot A(x^2) = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 2^x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 2^{x^2} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 0 \cdot 0 & 1 \cdot 0 + 0 \cdot 2^{x^2} \\ 0 \cdot 1 + 2^x \cdot 0 & 0 \cdot 0 + 2^x \cdot 2^{x^2} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 2^{x + x^2} \end{pmatrix}

(2p)

  • Impunem egalitatea cu matricea unitate I2I_2:
(1002x2+x)=(1001)  ⟺  2x2+x=1\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 2^{x^2 + x} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \iff 2^{x^2 + x} = 1

Cum 1=201 = 2^0 și funcția exponențială este injectivă:

x2+x=0  ⟺  x(x+1)=0x^2 + x = 0 \iff x(x + 1) = 0

Obținem numerele reale:

x=0saux=−1x = 0 \quad \text{sau} \quad x = -1

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy−x−y+2x * y = xy - x - y + 2.

a) Arătați că 2∗3=32 * 3 = 3. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care x∗4=x+6x * 4 = x + 6. (5p)

c) Arătați că (x−2)∗(x+2)≥−3(x - 2) * (x + 2) \ge -3, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul compunerii 2∗32 * 3
  • Înlocuim x=2x = 2 și y=3y = 3 în legea de compoziție:
2∗3=2⋅3−2−3+22 * 3 = 2 \cdot 3 - 2 - 3 + 2

(3p)

  • Efectuăm calculele:
2∗3=6−2−3+2=32 * 3 = 6 - 2 - 3 + 2 = 3

(2p)


b) Determinarea numărului real xx pentru care x∗4=x+6x * 4 = x + 6
  • Calculăm expresia x∗4x * 4 conform legii:
x∗4=x⋅4−x−4+2=4x−x−2=3x−2x * 4 = x \cdot 4 - x - 4 + 2 = 4x - x - 2 = 3x - 2

(3p)

  • Înlocuim în ecuația dată și rezolvăm:
3x−2=x+6  ⟺  3x−x=6+2  ⟺  2x=8  ⟺  x=43x - 2 = x + 6 \iff 3x - x = 6 + 2 \iff 2x = 8 \iff x = 4

(2p)


c) Demonstrarea inegalității (x−2)∗(x+2)≥−3(x - 2) * (x + 2) \ge -3
  • Dezvoltăm expresia (x−2)∗(x+2)(x - 2) * (x + 2) folosind definiția legii:
(x−2)∗(x+2)=(x−2)(x+2)−(x−2)−(x+2)+2(x - 2) * (x + 2) = (x - 2)(x + 2) - (x - 2) - (x + 2) + 2

Folosim formula (x−2)(x+2)=x2−4(x - 2)(x + 2) = x^2 - 4:

(x−2)∗(x+2)=x2−4−x+2−x−2+2=x2−2x−2(x - 2) * (x + 2) = x^2 - 4 - x + 2 - x - 2 + 2 = x^2 - 2x - 2

(2p)

  • Formăm un pătrat perfect în expresia obținută:
x2−2x−2=(x2−2x+1)−1−2=(x−1)2−3x^2 - 2x - 2 = (x^2 - 2x + 1) - 1 - 2 = (x - 1)^2 - 3

Deoarece (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0 pentru orice număr real xx, rezultă:

(x−1)2−3≥−3  ⟹  (x−2)∗(x+2)≥−3(x - 1)^2 - 3 \ge -3 \implies (x - 2) * (x + 2) \ge -3

pentru orice număr real xx.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(2,+∞)→Rf: (2, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=exx2−3f(x) = \frac{e^x}{x^2 - 3}.

a) Arătați că f′(x)=ex(x2−2x−3)(x2−3)2f'(x) = \frac{e^x (x^2 - 2x - 3)}{(x^2 - 3)^2}, x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty). (5p)

b) Arătați că lim⁡x→+∞xf(x)ex=0\lim_{x \to +\infty} \frac{x f(x)}{e^x} = 0. (5p)

c) Demonstrați că exx2−3≥e36\frac{e^x}{x^2 - 3} \ge \frac{e^3}{6}, pentru orice x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Funcția ff este un raport de funcții derivabile. Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(ex)′⋅(x2−3)−ex⋅(x2−3)′(x2−3)2=ex(x2−3)−ex⋅2x(x2−3)2f'(x) = \frac{(e^x)' \cdot (x^2 - 3) - e^x \cdot (x^2 - 3)'}{(x^2 - 3)^2} = \frac{e^x (x^2 - 3) - e^x \cdot 2x}{(x^2 - 3)^2}

(3p)

  • Dăm factor comun pe exe^x la numărător:
f′(x)=ex(x2−2x−3)(x2−3)2,x∈(2,+∞)f'(x) = \frac{e^x (x^2 - 2x - 3)}{(x^2 - 3)^2}, \quad x \in (2, +\infty)

(2p)


b) Calculul limitei lim⁡x→+∞xf(x)ex\lim_{x \to +\infty} \frac{x f(x)}{e^x}
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
xf(x)ex=x⋅exx2−3ex=xx2−3\frac{x f(x)}{e^x} = \frac{x \cdot \frac{e^x}{x^2 - 3}}{e^x} = \frac{x}{x^2 - 3}

(3p)

  • Calculăm limita când x→+∞x \to +\infty dând factor forțat pe x2x^2 la numitor:
lim⁡x→+∞xx2−3=lim⁡x→+∞xx2(1−3x2)=lim⁡x→+∞1x(1−3x2)=1+∞⋅(1−0)=0\lim_{x \to +\infty} \frac{x}{x^2 - 3} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x}{x^2 \left(1 - \frac{3}{x^2}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x \left(1 - \frac{3}{x^2}\right)} = \frac{1}{+\infty \cdot (1 - 0)} = 0

(2p)


c) Demonstrarea inegalității exx2−3≥e36\frac{e^x}{x^2 - 3} \ge \frac{e^3}{6}, pentru orice x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty)
  • Rădăcinile derivatei provin din numărătorul x2−2x−3=0x^2 - 2x - 3 = 0:
(x−3)(x+1)=0  ⟹  x1=3∈(2,+∞)șix2=−1∉(2,+∞)(x - 3)(x + 1) = 0 \implies x_1 = 3 \in (2, +\infty) \quad \text{și} \quad x_2 = -1 \notin (2, +\infty)

Studiem semnul derivatei pe intervalul (2,+∞)(2, +\infty):

  • Deoarece ex>0e^x > 0, (x2−3)2>0(x^2 - 3)^2 > 0 și x+1>0x + 1 > 0 pentru orice x>2x > 2, semnul lui f′(x)f'(x) este dat exclusiv de factorul x−3x - 3.
  • Pentru x∈(2,3]x \in (2, 3], avem x−3≤0  ⟹  f′(x)≤0x - 3 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe (2,3](2, 3].
  • Pentru x∈[3,+∞)x \in [3, +\infty), avem x−3≥0  ⟹  f′(x)≥0x - 3 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe [3,+∞)[3, +\infty).

(3p)

  • Rezultă că x=3x = 3 este punct de minim absolut al funcției ff pe intervalul (2,+∞)(2, +\infty):
f(x)≥f(3),∀x∈(2,+∞)f(x) \ge f(3), \quad \forall x \in (2, +\infty)

Calculăm valoarea minimă:

f(3)=e332−3=e39−3=e36f(3) = \frac{e^3}{3^2 - 3} = \frac{e^3}{9 - 3} = \frac{e^3}{6}

Așadar:

exx2−3≥e36,pentru orice x∈(2,+∞)\frac{e^x}{x^2 - 3} \ge \frac{e^3}{6}, \quad \text{pentru orice } x \in (2, +\infty)

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+ln⁡xf(x) = x + \ln x.

a) Arătați că ∫24(f(x)−ln⁡x) dx=6\int_2^4 (f(x) - \ln x) \, dx = 6. (5p)

b) Arătați că ∫1ef(x)−xx dx=12\int_1^e \frac{f(x) - x}{x} \, dx = \frac{1}{2}. (5p)

c) Determinați numărul natural nenul nn pentru care ∫1nf(x) dx=2+3ln⁡n\int_1^n f(x) \, dx = 2 + 3\ln n. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫24(f(x)−ln⁡x) dx\int_2^4 (f(x) - \ln x) \, dx
  • Înlocuim f(x)=x+ln⁡xf(x) = x + \ln x:
∫24(f(x)−ln⁡x) dx=∫24(x+ln⁡x−ln⁡x) dx=∫24x dx\int_2^4 (f(x) - \ln x) \, dx = \int_2^4 (x + \ln x - \ln x) \, dx = \int_2^4 x \, dx

Calculăm primitiva:

∫24x dx=x22∣24\int_2^4 x \, dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_2^4

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
x22∣24=422−222=162−42=8−2=6\left. \frac{x^2}{2} \right|_2^4 = \frac{4^2}{2} - \frac{2^2}{2} = \frac{16}{2} - \frac{4}{2} = 8 - 2 = 6

(2p)


b) Calculul integralei ∫1ef(x)−xx dx\int_1^e \frac{f(x) - x}{x} \, dx
  • Simplificăm expresia de sub integrală:
f(x)−xx=x+ln⁡x−xx=ln⁡xx=ln⁡x⋅(ln⁡x)′\frac{f(x) - x}{x} = \frac{x + \ln x - x}{x} = \frac{\ln x}{x} = \ln x \cdot (\ln x)'

Integrala devine:

∫1ef(x)−xx dx=∫1eln⁡x⋅1x dx=ln⁡2x2∣1e\int_1^e \frac{f(x) - x}{x} \, dx = \int_1^e \ln x \cdot \frac{1}{x} \, dx = \left. \frac{\ln^2 x}{2} \right|_1^e

(3p)

  • Calculăm valorile în capete:
ln⁡2x2∣1e=ln⁡2e2−ln⁡212=122−02=12\left. \frac{\ln^2 x}{2} \right|_1^e = \frac{\ln^2 e}{2} - \frac{\ln^2 1}{2} = \frac{1^2}{2} - \frac{0}{2} = \frac{1}{2}

(2p)


c) Determinarea numărului natural nenul nn pentru care ∫1nf(x) dx=2+3ln⁡n\int_1^n f(x) \, dx = 2 + 3\ln n
  • Calculăm integrala funcției f(x)f(x) pe intervalul [1,n][1, n]:
∫1nf(x) dx=∫1n(x+ln⁡x) dx=∫1nx dx+∫1nln⁡x dx\int_1^n f(x) \, dx = \int_1^n (x + \ln x) \, dx = \int_1^n x \, dx + \int_1^n \ln x \, dx

Integrăm prin părți termenul ∫1nln⁡x dx=∫1nx′ln⁡x dx\int_1^n \ln x \, dx = \int_1^n x' \ln x \, dx:

∫1nln⁡x dx=xln⁡x∣1n−∫1nx⋅1x dx=(xln⁡x−x)∣1n\int_1^n \ln x \, dx = \left. x \ln x \right|_1^n - \int_1^n x \cdot \frac{1}{x} \, dx = \left. (x \ln x - x) \right|_1^n

Așadar:

∫1nf(x) dx=(x22+xln⁡x−x)∣1n=(n22+nln⁡n−n)−(12+0−1)=n2−2n+12+nln⁡n=(n−1)22+nln⁡n\int_1^n f(x) \, dx = \left. \left( \frac{x^2}{2} + x \ln x - x \right) \right|_1^n = \left(\frac{n^2}{2} + n \ln n - n\right) - \left(\frac{1}{2} + 0 - 1\right) = \frac{n^2 - 2n + 1}{2} + n \ln n = \frac{(n - 1)^2}{2} + n \ln n

(3p)

  • Egalăm cu membrul drept al ecuației din enunț:
(n−1)22+nln⁡n=2+3ln⁡n  ⟺  (n−1)22−2+nln⁡n−3ln⁡n=0\frac{(n - 1)^2}{2} + n \ln n = 2 + 3 \ln n \iff \frac{(n - 1)^2}{2} - 2 + n \ln n - 3 \ln n = 0

Aducem la numitor comun și grupăm termenii:

(n−1)2−42+(n−3)ln⁡n=0  ⟺  (n−1−2)(n−1+2)2+(n−3)ln⁡n=0\frac{(n - 1)^2 - 4}{2} + (n - 3) \ln n = 0 \iff \frac{(n - 1 - 2)(n - 1 + 2)}{2} + (n - 3) \ln n = 0 (n−3)(n+1)2+(n−3)ln⁡n=0  ⟺  (n−3)(n+12+ln⁡n)=0\frac{(n - 3)(n + 1)}{2} + (n - 3) \ln n = 0 \iff (n - 3) \left( \frac{n + 1}{2} + \ln n \right) = 0

Deoarece nn este număr natural nenul (n≥1n \ge 1), avem n+1≥2  ⟹  n+12≥1>0n + 1 \ge 2 \implies \frac{n + 1}{2} \ge 1 > 0 și ln⁡n≥ln⁡1=0\ln n \ge \ln 1 = 0. Astfel:

n+12+ln⁡n≥1>0\frac{n + 1}{2} + \ln n \ge 1 > 0

Paranteza nu se poate anula, deci singura posibilitate este:

n−3=0  ⟹  n=3n - 3 = 0 \implies n = 3

Valoarea căutată este n=3n = 3.

(2p)