BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2024Model Oficial

Bacalaureat 2024 - Matematică Tehnologic - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 18+3⋅(1−38)=2\frac{1}{8} + 3 \cdot \left(1 - \frac{3}{8}\right) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm scăderea din paranteză:
1−38=8−38=581 - \frac{3}{8} = \frac{8 - 3}{8} = \frac{5}{8}

Expresia devine:

18+3⋅58=18+158\frac{1}{8} + 3 \cdot \frac{5}{8} = \frac{1}{8} + \frac{15}{8}

(3p)

  • Adunăm fracțiile cu același numitor:
1+158=168=2\frac{1 + 15}{8} = \frac{16}{8} = 2

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−2f(x) = 2x - 2. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=0f(a) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul aa:
f(a)=2a−2f(a) = 2a - 2

(3p)

  • Rezolvăm ecuația f(a)=0f(a) = 0:
2a−2=0  ⟺  2a=2  ⟺  a=12a - 2 = 0 \iff 2a = 2 \iff a = 1

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 52x=5x+25^{2x} = 5^{x + 2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece bazele sunt egale și funcția exponențială g(t)=5tg(t) = 5^t este strict injectivă pe R\mathbb{R}, egalăm exponenții:
2x=x+22x = x + 2

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
2x−x=2  ⟺  x=22x - x = 2 \iff x = 2

Soluția ecuației este x=2∈Rx = 2 \in \mathbb{R}.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8,9}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, acesta să verifice inegalitatea n+9≤15n + 9 \le 15. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii AA:
nr. cazuri posibile=9\text{nr. cazuri posibile} = 9

(2p)

  • Rezolvăm inegalitatea pentru elementele din AA:
n+9≤15  ⟺  n≤15−9  ⟺  n≤6n + 9 \le 15 \iff n \le 15 - 9 \iff n \le 6

Numerele din AA care verifică inegalitatea sunt 1,2,3,4,5,61, 2, 3, 4, 5, 6, așadar există 66 cazuri favorabile:

nr. cazuri favorabile=6\text{nr. cazuri favorabile} = 6

Calculăm probabilitatea:

p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=69=23p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{6}{9} = \frac{2}{3}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,5)A(0, 5), B(4,−5)B(4, -5) și C(a,b)C(a, b), unde aa și bb sunt numere reale. Determinați numerele reale aa și bb, știind că punctul CC este mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula pentru coordonatele mijlocului unui segment:
a=xA+xB2șib=yA+yB2a = \frac{x_A + x_B}{2} \quad \text{și} \quad b = \frac{y_A + y_B}{2}

Calculăm abscisa aa:

a=0+42=42=2a = \frac{0 + 4}{2} = \frac{4}{2} = 2

(3p)

  • Calculăm ordonata bb:
b=5+(−5)2=02=0b = \frac{5 + (-5)}{2} = \frac{0}{2} = 0

Așadar, a=2a = 2 și b=0b = 0.

(2p)


6. Arătați că 2(sin⁡45∘+cos⁡45∘)sin⁡30∘=1\sqrt{2} (\sin 45^\circ + \cos 45^\circ) \sin 30^\circ = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Utilizăm valorile trigonometrice fundamentale:
sin⁡45∘=22,cos⁡45∘=22,sin⁡30∘=12\sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \sin 30^\circ = \frac{1}{2}

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în expresie:
2(sin⁡45∘+cos⁡45∘)sin⁡30∘=2⋅(22+22)⋅12\sqrt{2} (\sin 45^\circ + \cos 45^\circ) \sin 30^\circ = \sqrt{2} \cdot \left(\frac{\sqrt{2}}{2} + \frac{\sqrt{2}}{2}\right) \cdot \frac{1}{2} =2⋅222⋅12=2⋅2⋅12=2⋅12=1= \sqrt{2} \cdot \frac{2\sqrt{2}}{2} \cdot \frac{1}{2} = \sqrt{2} \cdot \sqrt{2} \cdot \frac{1}{2} = 2 \cdot \frac{1}{2} = 1

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele A=(32−10)A = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ -1 & 0 \end{pmatrix}, B=(34−2−3)B = \begin{pmatrix} 3 & 4 \\ -2 & -3 \end{pmatrix} și I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=2\det A = 2. (5p)

b) Arătați că B+3I2=2AB + 3I_2 = 2A. (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care A⋅(xA+B)=2xI2A \cdot (xA + B) = 2xI_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei AA
  • Aplicăm formula de calcul a determinantului de ordinul 22:
det⁡A=∣32−10∣=3⋅0−2⋅(−1)\det A = \begin{vmatrix} 3 & 2 \\ -1 & 0 \end{vmatrix} = 3 \cdot 0 - 2 \cdot (-1)

(3p)

  • Finalizăm calculul numeric:
det⁡A=0−(−2)=0+2=2\det A = 0 - (-2) = 0 + 2 = 2

(2p)


b) Verificarea relației B+3I2=2AB + 3I_2 = 2A
  • Calculăm membrul stâng B+3I2B + 3I_2:
B+3I2=(34−2−3)+3(1001)=(34−2−3)+(3003)=(3+34+0−2+0−3+3)=(64−20)B + 3I_2 = \begin{pmatrix} 3 & 4 \\ -2 & -3 \end{pmatrix} + 3\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 4 \\ -2 & -3 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 3 & 0 \\ 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 + 3 & 4 + 0 \\ -2 + 0 & -3 + 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 4 \\ -2 & 0 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm membrul drept 2A2A:
2A=2(32−10)=(2⋅32⋅22⋅(−1)2⋅0)=(64−20)2A = 2\begin{pmatrix} 3 & 2 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 3 & 2 \cdot 2 \\ 2 \cdot (-1) & 2 \cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 4 \\ -2 & 0 \end{pmatrix}

Deoarece ambele expresii conduc la aceeași matrice, egalitatea B+3I2=2AB + 3I_2 = 2A este demonstrată.

(2p)


c) Determinarea numărului real xx
  • Calculăm mai întâi matricea parantezei xA+BxA + B:
xA+B=x(32−10)+(34−2−3)=(3x+32x+4−x−2−3)xA + B = x \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 3 & 4 \\ -2 & -3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3x + 3 & 2x + 4 \\ -x - 2 & -3 \end{pmatrix}

Înmulțim la stânga cu matricea AA:

A⋅(xA+B)=(32−10)(3x+32x+4−x−2−3)A \cdot (xA + B) = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3x + 3 & 2x + 4 \\ -x - 2 & -3 \end{pmatrix} =(3(3x+3)+2(−x−2)3(2x+4)+2(−3)−1(3x+3)+0(−x−2)−1(2x+4)+0(−3))=(7x+56x+6−3x−3−2x−4)= \begin{pmatrix} 3(3x + 3) + 2(-x - 2) & 3(2x + 4) + 2(-3) \\ -1(3x + 3) + 0(-x - 2) & -1(2x + 4) + 0(-3) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 7x + 5 & 6x + 6 \\ -3x - 3 & -2x - 4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm produsul cu matricea 2xI2=(2x002x)2xI_2 = \begin{pmatrix} 2x & 0 \\ 0 & 2x \end{pmatrix}:
(7x+56x+6−3x−3−2x−4)=(2x002x)\begin{pmatrix} 7x + 5 & 6x + 6 \\ -3x - 3 & -2x - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x & 0 \\ 0 & 2x \end{pmatrix}

Din egalitatea elementelor corespunzătoare obținem:

6x+6=0  ⟺  6x=−6  ⟺  x=−16x + 6 = 0 \iff 6x = -6 \iff x = -1

Verificăm dacă x=−1x = -1 satisface și celelalte componente:

  • 7(−1)+5=−2=2(−1)7(-1) + 5 = -2 = 2(-1) (Adevărat)
  • −3(−1)−3=0-3(-1) - 3 = 0 (Adevărat)
  • −2(−1)−4=−2=2(−1)-2(-1) - 4 = -2 = 2(-1) (Adevărat)

Prin urmare, numărul real căutat este x=−1x = -1.

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=2xy−3(x+y)+1x * y = 2xy - 3(x + y) + 1.

a) Arătați că 1∗0=−21 * 0 = -2. (5p)

b) Arătați că legea de compoziție „∗*” este comutativă. (5p)

c) Determinați mulțimea numerelor reale xx pentru care x∗(−2x)≥0x * (-2x) \ge 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul direct al compunerii 1∗01 * 0
  • Înlocuim x=1x = 1 și y=0y = 0 în formula legii:
1∗0=2⋅1⋅0−3(1+0)+11 * 0 = 2 \cdot 1 \cdot 0 - 3(1 + 0) + 1

(3p)

  • Efectuăm calculele aritmetice:
1∗0=0−3⋅1+1=−3+1=−21 * 0 = 0 - 3 \cdot 1 + 1 = -3 + 1 = -2

(2p)


b) Demonstrarea comutativității
  • Pentru orice numere reale xx și yy, avem:
y∗x=2yx−3(y+x)+1y * x = 2yx - 3(y + x) + 1

(2p)

  • Deoarece înmulțirea și adunarea numerelor reale sunt operații comutative (yx=xyyx = xy și y+x=x+yy + x = x + y), obținem:
y∗x=2xy−3(x+y)+1=x∗yy * x = 2xy - 3(x + y) + 1 = x * y

Egalitatea are loc pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}, ceea ce demonstrează că legea de compoziție „∗*” este comutativă.

(3p)


c) Rezolvarea inecuației x∗(−2x)≥0x * (-2x) \ge 0
  • Exprimăm x∗(−2x)x * (-2x) folosind definiția legii:
x∗(−2x)=2x(−2x)−3(x+(−2x))+1=−4x2−3(−x)+1=−4x2+3x+1x * (-2x) = 2x(-2x) - 3(x + (-2x)) + 1 = -4x^2 - 3(-x) + 1 = -4x^2 + 3x + 1

(2p)

  • Inegalitatea devine:
−4x2+3x+1≥0  ⟺  4x2−3x−1≤0-4x^2 + 3x + 1 \ge 0 \iff 4x^2 - 3x - 1 \le 0

Rezolvăm ecuația de gradul al doilea asociată 4x2−3x−1=04x^2 - 3x - 1 = 0:

Δ=(−3)2−4⋅4⋅(−1)=9+16=25\Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 4 \cdot (-1) = 9 + 16 = 25

Rădăcinile ecuației sunt:

x1=3−252⋅4=3−58=−28=−14x_1 = \frac{3 - \sqrt{25}}{2 \cdot 4} = \frac{3 - 5}{8} = -\frac{2}{8} = -\frac{1}{4} x2=3+252⋅4=3+58=88=1x_2 = \frac{3 + \sqrt{25}}{2 \cdot 4} = \frac{3 + 5}{8} = \frac{8}{8} = 1

Deoarece coeficientul termenului de gradul doi este pozitiv (a=4>0a = 4 > 0), trinomul este negativ sau nul pe intervalul închis delimitat de rădăcini. Așadar:

x∈[−14,1]x \in \left[-\frac{1}{4}, 1\right]

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(4,+∞)→Rf: (4, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=3x−4x−4f(x) = \frac{3x - 4}{x - 4}.

a) Arătați că f′(x)=−8(x−4)2f'(x) = -\frac{8}{(x - 4)^2}, pentru orice x∈(4,+∞)x \in (4, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că funcția g:(4,+∞)→Rg: (4, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=f′(x)g(x) = f'(x) este crescătoare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul primei derivate f′(x)f'(x)
  • Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(3x−4)′(x−4)−(3x−4)(x−4)′(x−4)2=3(x−4)−(3x−4)⋅1(x−4)2f'(x) = \frac{(3x - 4)'(x - 4) - (3x - 4)(x - 4)'}{(x - 4)^2} = \frac{3(x - 4) - (3x - 4) \cdot 1}{(x - 4)^2}

(3p)

  • Desfacem parantezele la numărător și reducem termenii asemenea:
f′(x)=3x−12−3x+4(x−4)2=−8(x−4)2=−8(x−4)2f'(x) = \frac{3x - 12 - 3x + 4}{(x - 4)^2} = \frac{-8}{(x - 4)^2} = -\frac{8}{(x - 4)^2}

pentru orice x∈(4,+∞)x \in (4, +\infty).

(2p)


b) Asimptota orizontală spre +∞+\infty
  • Calculăm limita funcției f(x)f(x) când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞3x−4x−4=lim⁡x→+∞x(3−4x)x(1−4x)=3−01−0=3\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{3x - 4}{x - 4} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(3 - \frac{4}{x}\right)}{x\left(1 - \frac{4}{x}\right)} = \frac{3 - 0}{1 - 0} = 3

(3p)

  • Deoarece limita este finită, dreapta de ecuație y=3y = 3 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)


c) Demonstrarea monotoniei funcției gg
  • Funcția gg este dată de g(x)=f′(x)=−8(x−4)−2g(x) = f'(x) = -8(x - 4)^{-2}. Calculăm derivata funcției gg:
g′(x)=(−8(x−4)−2)′=−8⋅(−2)(x−4)−3⋅(x−4)′=16(x−4)3g'(x) = \left( -8(x - 4)^{-2} \right)' = -8 \cdot (-2)(x - 4)^{-3} \cdot (x - 4)' = \frac{16}{(x - 4)^3}

(3p)

  • Pentru orice x∈(4,+∞)x \in (4, +\infty), avem x>4  ⟺  x−4>0x > 4 \iff x - 4 > 0, de unde (x−4)3>0(x - 4)^3 > 0. Rezultă:
g′(x)=16(x−4)3>0g'(x) = \frac{16}{(x - 4)^3} > 0

Deoarece derivata este strict pozitivă pe intervalul (4,+∞)(4, +\infty), funcția gg este strict crescătoare (deci crescătoare) pe (4,+∞)(4, +\infty).

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+(x+3)2f(x) = x + (x + 3)^2.

a) Arătați că ∫02(f(x)−(x+3)2) dx=2\int_0^2 \left( f(x) - (x + 3)^2 \right) \, dx = 2. (5p)

b) Arătați că ∫−201f(x)−x dx=23\int_{-2}^0 \frac{1}{f(x) - x} \, dx = \frac{2}{3}. (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care ∫06f(x)x+3 dx=3(a−ln⁡3)\int_0^6 \frac{f(x)}{x + 3} \, dx = 3(a - \ln 3). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫02(f(x)−(x+3)2) dx\int_0^2 (f(x) - (x + 3)^2) \, dx
  • Simplificăm expresia de sub integrală:
f(x)−(x+3)2=x+(x+3)2−(x+3)2=xf(x) - (x + 3)^2 = x + (x + 3)^2 - (x + 3)^2 = x

Integrala devine:

∫02(f(x)−(x+3)2) dx=∫02x dx=x22∣02\int_0^2 \left( f(x) - (x + 3)^2 \right) \, dx = \int_0^2 x \, dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_0^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
x22∣02=222−022=42−0=2\left. \frac{x^2}{2} \right|_0^2 = \frac{2^2}{2} - \frac{0^2}{2} = \frac{4}{2} - 0 = 2

(2p)


b) Calculul integralei ∫−201f(x)−x dx\int_{-2}^0 \frac{1}{f(x) - x} \, dx
  • Simplificăm numitorul:
f(x)−x=x+(x+3)2−x=(x+3)2f(x) - x = x + (x + 3)^2 - x = (x + 3)^2

Integrala se scrie:

∫−201f(x)−x dx=∫−201(x+3)2 dx=∫−20(x+3)−2 dx=−1x+3∣−20\int_{-2}^0 \frac{1}{f(x) - x} \, dx = \int_{-2}^0 \frac{1}{(x + 3)^2} \, dx = \int_{-2}^0 (x + 3)^{-2} \, dx = \left. -\frac{1}{x + 3} \right|_{-2}^0

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
−1x+3∣−20=(−10+3)−(−1−2+3)=−13−(−1)=−13+1=23\left. -\frac{1}{x + 3} \right|_{-2}^0 = \left(-\frac{1}{0 + 3}\right) - \left(-\frac{1}{-2 + 3}\right) = -\frac{1}{3} - (-1) = -\frac{1}{3} + 1 = \frac{2}{3}

(2p)


c) Determinarea numărului real aa
  • Rescriem funcția integrată prin descompunere:
f(x)x+3=x+(x+3)2x+3=xx+3+x+3=x+3−3x+3+x+3=1−3x+3+x+3=x+4−3x+3\frac{f(x)}{x + 3} = \frac{x + (x + 3)^2}{x + 3} = \frac{x}{x + 3} + x + 3 = \frac{x + 3 - 3}{x + 3} + x + 3 = 1 - \frac{3}{x + 3} + x + 3 = x + 4 - \frac{3}{x + 3}

Calculăm integrala termen cu termen:

∫06f(x)x+3 dx=∫06(x+4−3x+3) dx=(x22+4x−3ln⁡(x+3))∣06\int_0^6 \frac{f(x)}{x + 3} \, dx = \int_0^6 \left( x + 4 - \frac{3}{x + 3} \right) \, dx = \left. \left( \frac{x^2}{2} + 4x - 3\ln(x + 3) \right) \right|_0^6

(3p)

  • Evaluăm expresia între limitele 00 și 66:
(622+4⋅6−3ln⁡(6+3))−(022+4⋅0−3ln⁡(0+3))\left( \frac{6^2}{2} + 4 \cdot 6 - 3\ln(6 + 3) \right) - \left( \frac{0^2}{2} + 4 \cdot 0 - 3\ln(0 + 3) \right) =(18+24−3ln⁡9)−(−3ln⁡3)=42−3ln⁡(32)+3ln⁡3=42−6ln⁡3+3ln⁡3=42−3ln⁡3= (18 + 24 - 3\ln 9) - (-3\ln 3) = 42 - 3\ln(3^2) + 3\ln 3 = 42 - 6\ln 3 + 3\ln 3 = 42 - 3\ln 3

Dăm factor comun pe 33:

42−3ln⁡3=3(14−ln⁡3)42 - 3\ln 3 = 3(14 - \ln 3)

Egalăm rezultatul cu membrul drept din enunț:

3(14−ln⁡3)=3(a−ln⁡3)  ⟹  14−ln⁡3=a−ln⁡3  ⟹  a=143(14 - \ln 3) = 3(a - \ln 3) \implies 14 - \ln 3 = a - \ln 3 \implies a = 14

Numărul căutat este a=14a = 14.

(2p)