BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2023Sesiunea August

Bacalaureat 2023 - Matematică Tehnologic - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 1,5+3⋅(1−0,5)=31,5 + 3 \cdot (1 - 0,5) = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi diferența din paranteză:
1−0,5=0,51 - 0,5 = 0,5
  • Înmulțim rezultatul cu 33:
3⋅0,5=1,53 \cdot 0,5 = 1,5

(3p)

  • Efectuăm adunarea:
1,5+1,5=31,5 + 1,5 = 3

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=5−xf(x) = 5 - x. Arătați că f(0)−f(1)=1f(0) - f(1) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în x=0x = 0:
f(0)=5−0=5f(0) = 5 - 0 = 5

(2p)

  • Calculăm valoarea funcției în x=1x = 1 și diferența cerută:
f(1)=5−1=4  ⟹  f(0)−f(1)=5−4=1f(1) = 5 - 1 = 4 \implies f(0) - f(1) = 5 - 4 = 1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x−8=1\sqrt{3x - 8} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
3x−8=12  ⟺  3x−8=13x - 8 = 1^2 \iff 3x - 8 = 1

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
3x=9  ⟹  x=33x = 9 \implies x = 3

Verificare: 3⋅3−8=9−8=1=1\sqrt{3 \cdot 3 - 8} = \sqrt{9 - 8} = \sqrt{1} = 1, care convine.

(2p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={1,3,5,7,9}A = \{1, 3, 5, 7, 9\}, acesta să verifice inegalitatea 2n≥92n \ge 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA are 55 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
Nposibile=5N_{\text{posibile}} = 5

(2p)

  • Inegalitatea 2n≥92n \ge 9 este echivalentă cu n≥92=4,5n \ge \frac{9}{2} = 4,5.
  • Elementele din mulțimea AA care verifică această condiție sunt 5,75, 7 și 99, deci sunt 33 cazuri favorabile:
P=NfavorabileNposibile=35P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{3}{5}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,0)A(1, 0), B(1,2)B(1, 2) și C(4,1)C(4, 1). Arătați că triunghiul ABCABC este isoscel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimea laturii ACAC folosind formula distanței dintre două puncte:
AC=(xC−xA)2+(yC−yA)2=(4−1)2+(1−0)2=32+12=9+1=10AC = \sqrt{(x_C - x_A)^2 + (y_C - y_A)^2} = \sqrt{(4 - 1)^2 + (1 - 0)^2} = \sqrt{3^2 + 1^2} = \sqrt{9 + 1} = \sqrt{10}

(2p)

  • Calculăm lungimea laturii BCBC:
BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(4−1)2+(1−2)2=32+(−1)2=9+1=10BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(4 - 1)^2 + (1 - 2)^2} = \sqrt{3^2 + (-1)^2} = \sqrt{9 + 1} = \sqrt{10}

Deoarece AC=BC=10AC = BC = \sqrt{10}, triunghiul ABCABC are două laturi congruente, deci este isoscel.

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu aria egală cu 5050 și AC=5AC = 5. Arătați că lungimea laturii ABAB este egală cu 2020. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aria unui triunghi dreptunghic în AA este semiprodusul catetelor sale:
A△ABC=AB⋅AC2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2}

Înlocuim datele problemei:

50=AB⋅5250 = \frac{AB \cdot 5}{2}

(3p)

  • Aflăm lungimea catetei ABAB:
5⋅AB=100  ⟹  AB=1005=205 \cdot AB = 100 \implies AB = \frac{100}{5} = 20

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea:

A(x)=(x1−x2−x)A(x) = \begin{pmatrix} x & 1 \\ -x & 2 - x \end{pmatrix}

unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=2\det(A(1)) = 2. (5p)

b) Arătați că 3A(2)+A(6)=4A(3)3A(2) + A(6) = 4A(3). (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care A(x)⋅A(x)=2A(x)A(x) \cdot A(x) = 2A(x). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(1)A(1)
  • Înlocuim x=1x = 1 în expresia matricei:
A(1)=(11−12−1)=(11−11)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 2 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(1))=∣11−11∣=1⋅1−1⋅(−1)\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 1 \cdot (-1)

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡(A(1))=1+1=2\det(A(1)) = 1 + 1 = 2

(2p)

b) Verificarea identității 3A(2)+A(6)=4A(3)3A(2) + A(6) = 4A(3)
  • Calculăm matricele implicate:
A(2)=(21−22−2)=(21−20)  ⟹  3A(2)=(63−60)A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -2 & 2 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -2 & 0 \end{pmatrix} \implies 3A(2) = \begin{pmatrix} 6 & 3 \\ -6 & 0 \end{pmatrix} A(6)=(61−62−6)=(61−6−4)A(6) = \begin{pmatrix} 6 & 1 \\ -6 & 2 - 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 1 \\ -6 & -4 \end{pmatrix}
  • Adunăm cele două matrice:
3A(2)+A(6)=(63−60)+(61−6−4)=(6+63+1−6−60−4)=(124−12−4)3A(2) + A(6) = \begin{pmatrix} 6 & 3 \\ -6 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 6 & 1 \\ -6 & -4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 + 6 & 3 + 1 \\ -6 - 6 & 0 - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 12 & 4 \\ -12 & -4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm 4A(3)4A(3):
A(3)=(31−32−3)=(31−3−1)  ⟹  4A(3)=(124−12−4)A(3) = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ -3 & 2 - 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ -3 & -1 \end{pmatrix} \implies 4A(3) = \begin{pmatrix} 12 & 4 \\ -12 & -4 \end{pmatrix}

Deoarece ambele expresii conduc la matricea (124−12−4)\begin{pmatrix} 12 & 4 \\ -12 & -4 \end{pmatrix}, egalitatea este demonstrată.

(2p)

c) Determinarea numerelor reale xx pentru care A(x)⋅A(x)=2A(x)A(x) \cdot A(x) = 2A(x)
  • Calculăm produsul A(x)⋅A(x)A(x) \cdot A(x):
A(x)⋅A(x)=(x1−x2−x)(x1−x2−x)=(x⋅x+1⋅(−x)x⋅1+1⋅(2−x)(−x)⋅x+(2−x)(−x)(−x)⋅1+(2−x)2)A(x) \cdot A(x) = \begin{pmatrix} x & 1 \\ -x & 2 - x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & 1 \\ -x & 2 - x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x \cdot x + 1 \cdot (-x) & x \cdot 1 + 1 \cdot (2 - x) \\ (-x) \cdot x + (2 - x)(-x) & (-x) \cdot 1 + (2 - x)^2 \end{pmatrix} =(x2−xx+2−x−x2−2x+x2−x+4−4x+x2)=(x2−x2−2xx2−5x+4)= \begin{pmatrix} x^2 - x & x + 2 - x \\ -x^2 - 2x + x^2 & -x + 4 - 4x + x^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x^2 - x & 2 \\ -2x & x^2 - 5x + 4 \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm produsul cu 2A(x)=(2x2−2x4−2x)2A(x) = \begin{pmatrix} 2x & 2 \\ -2x & 4 - 2x \end{pmatrix}:
(x2−x2−2xx2−5x+4)=(2x2−2x4−2x)\begin{pmatrix} x^2 - x & 2 \\ -2x & x^2 - 5x + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x & 2 \\ -2x & 4 - 2x \end{pmatrix}

Identificăm ecuațiile corespunzătoare:

  • x2−x=2x  ⟺  x2−3x=0  ⟺  x(x−3)=0x^2 - x = 2x \iff x^2 - 3x = 0 \iff x(x - 3) = 0
  • x2−5x+4=4−2x  ⟺  x2−3x=0  ⟺  x(x−3)=0x^2 - 5x + 4 = 4 - 2x \iff x^2 - 3x = 0 \iff x(x - 3) = 0

Soluțiile sunt:

x=0saux=3x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 3

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy+2x−y−1x * y = xy + 2x - y - 1

a) Arătați că 1∗1=11 * 1 = 1. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care x∗2=xx * 2 = x. (5p)

c) Arătați că (1−x)∗x≤2(1 - x) * x \le 2, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Verificarea relației 1∗1=11 * 1 = 1
  • Înlocuim x=1x = 1 și y=1y = 1 în legea de compoziție:
1∗1=1⋅1+2⋅1−1−11 * 1 = 1 \cdot 1 + 2 \cdot 1 - 1 - 1

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗1=1+2−1−1=11 * 1 = 1 + 2 - 1 - 1 = 1

(2p)

b) Determinarea numărului real xx pentru care x∗2=xx * 2 = x
  • Calculăm x∗2x * 2 conform definiției legii:
x∗2=x⋅2+2x−2−1=2x+2x−3=4x−3x * 2 = x \cdot 2 + 2x - 2 - 1 = 2x + 2x - 3 = 4x - 3

(3p)

  • Egalăm expresia obținută cu xx:
4x−3=x  ⟹  3x=3  ⟹  x=14x - 3 = x \implies 3x = 3 \implies x = 1

(2p)

c) Demonstrarea inegalității (1−x)∗x≤2(1 - x) * x \le 2
  • Calculăm (1−x)∗x(1 - x) * x înlocuind primul termen cu 1−x1 - x și al doilea termen cu xx:
(1−x)∗x=(1−x)x+2(1−x)−x−1(1 - x) * x = (1 - x)x + 2(1 - x) - x - 1
  • Desfacem parantezele și restrângem expresia:
(1−x)∗x=x−x2+2−2x−x−1=−x2−2x+1(1 - x) * x = x - x^2 + 2 - 2x - x - 1 = -x^2 - 2x + 1

(3p)

  • Formăm un pătrat perfect în expresia obținută:
−x2−2x+1=−(x2+2x)+1=−(x2+2x+1−1)+1=−(x+1)2+1+1=−(x+1)2+2-x^2 - 2x + 1 = -(x^2 + 2x) + 1 = -(x^2 + 2x + 1 - 1) + 1 = -(x + 1)^2 + 1 + 1 = -(x + 1)^2 + 2

Deoarece (x+1)2≥0(x + 1)^2 \ge 0 pentru orice număr real xx, rezultă că −(x+1)2≤0-(x + 1)^2 \le 0, de unde:

−(x+1)2+2≤2,∀x∈R-(x + 1)^2 + 2 \le 2, \quad \forall x \in \mathbb{R}

ceea ce arată că (1−x)∗x≤2(1 - x) * x \le 2, pentru orice număr real xx.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=2x+2e−x−1f(x) = 2x + 2e^{-x} - 1

a) Arătați că f′(x)=2(ex−1)exf'(x) = \frac{2(e^x - 1)}{e^x}, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x = 0, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Determinați numerele reale mm și nn, știind că dreapta dd de ecuație y=mx+ny = mx + n este asimptota oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Derivăm funcția termen cu termen:
f′(x)=(2x)′+2(e−x)′−(1)′=2+2⋅(−e−x)=2−2e−x=2−2exf'(x) = (2x)' + 2(e^{-x})' - (1)' = 2 + 2 \cdot (-e^{-x}) = 2 - 2e^{-x} = 2 - \frac{2}{e^x}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=2ex−2ex=2(ex−1)ex,x∈Rf'(x) = \frac{2e^x - 2}{e^x} = \frac{2(e^x - 1)}{e^x}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

b) Determinarea ecuației tangentei în x=0x = 0
  • Calculăm valoarea funcției în x=0x = 0:
f(0)=2⋅0+2e0−1=0+2⋅1−1=1f(0) = 2 \cdot 0 + 2e^0 - 1 = 0 + 2 \cdot 1 - 1 = 1
  • Calculăm panta tangentei f′(0)f'(0):
f′(0)=2(e0−1)e0=2(1−1)1=0f'(0) = \frac{2(e^0 - 1)}{e^0} = \frac{2(1 - 1)}{1} = 0

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul (0,f(0))(0, f(0)) este y−f(0)=f′(0)(x−0)y - f(0) = f'(0)(x - 0):
y−1=0⋅(x−0)  ⟺  y=1y - 1 = 0 \cdot (x - 0) \iff y = 1

(3p)

c) Determinarea asimptotei oblice spre +∞+\infty
  • Panta asimptotei oblice este:
m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞2x+2e−x−1x=lim⁡x→+∞(2+2xex−1x)m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x + 2e^{-x} - 1}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left( 2 + \frac{2}{xe^x} - \frac{1}{x} \right)

Cum lim⁡x→+∞2xex=0\lim_{x \to +\infty} \frac{2}{xe^x} = 0 și lim⁡x→+∞1x=0\lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x} = 0, obținem m=2m = 2.

(3p)

  • Termenul liber nn al asimptotei este:
n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞(2x+2e−x−1−2x)=lim⁡x→+∞(2e−x−1)=0−1=−1n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} (2x + 2e^{-x} - 1 - 2x) = \lim_{x \to +\infty} (2e^{-x} - 1) = 0 - 1 = -1

Deci numerele reale căutate sunt m=2m = 2 și n=−1n = -1.

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=4x3+3xf(x) = 4x^3 + 3x

a) Arătați că ∫12(f(x)−3x) dx=15\int_1^2 (f(x) - 3x)\,dx = 15. (5p)

b) Arătați că ∫251f(x)−4x3+3 dx=13ln⁡2\int_2^5 \frac{1}{f(x) - 4x^3 + 3}\,dx = \frac{1}{3}\ln 2. (5p)

c) Demonstrați că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei OxOx a graficului funcției g:[1,2]→Rg: [1, 2] \to \mathbb{R}, g(x)=f(x)+x3xg(x) = \frac{f(x) + x^3}{x}, este egal cu 2πf(3)2\pi f(3). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫12(f(x)−3x) dx\int_1^2 (f(x) - 3x)\,dx
  • Calculăm expresia de sub integrală: f(x)−3x=4x3+3x−3x=4x3f(x) - 3x = 4x^3 + 3x - 3x = 4x^3:
∫12(f(x)−3x) dx=∫124x3 dx=[x4]12\int_1^2 (f(x) - 3x)\,dx = \int_1^2 4x^3\,dx = \left[ x^4 \right]_1^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
24−14=16−1=152^4 - 1^4 = 16 - 1 = 15

(2p)

b) Calculul integralei ∫251f(x)−4x3+3 dx\int_2^5 \frac{1}{f(x) - 4x^3 + 3}\,dx
  • Simplificăm numitorul fracției: f(x)−4x3+3=4x3+3x−4x3+3=3x+3=3(x+1)f(x) - 4x^3 + 3 = 4x^3 + 3x - 4x^3 + 3 = 3x + 3 = 3(x + 1):
∫251f(x)−4x3+3 dx=∫2513(x+1) dx=13∫251x+1 dx=13[ln⁡(x+1)]25\int_2^5 \frac{1}{f(x) - 4x^3 + 3}\,dx = \int_2^5 \frac{1}{3(x + 1)}\,dx = \frac{1}{3} \int_2^5 \frac{1}{x + 1}\,dx = \frac{1}{3} \left[ \ln(x + 1) \right]_2^5

(3p)

  • Calculăm valoarea integralei:
13(ln⁡(5+1)−ln⁡(2+1))=13(ln⁡6−ln⁡3)=13ln⁡(63)=13ln⁡2\frac{1}{3} (\ln(5 + 1) - \ln(2 + 1)) = \frac{1}{3} (\ln 6 - \ln 3) = \frac{1}{3} \ln\left(\frac{6}{3}\right) = \frac{1}{3}\ln 2

(2p)

c) Calculul volumului corpului de rotație
  • Determinăm expresia funcției g(x)g(x) pentru x∈[1,2]x \in [1, 2]:
g(x)=f(x)+x3x=4x3+3x+x3x=5x3+3xx=5x2+3g(x) = \frac{f(x) + x^3}{x} = \frac{4x^3 + 3x + x^3}{x} = \frac{5x^3 + 3x}{x} = 5x^2 + 3
  • Formula volumului corpului de rotație în jurul axei OxOx este:
V=π∫12g2(x) dx=π∫12(5x2+3)2 dx=π∫12(25x4+30x2+9) dx\mathcal{V} = \pi \int_1^2 g^2(x)\,dx = \pi \int_1^2 (5x^2 + 3)^2\,dx = \pi \int_1^2 (25x^4 + 30x^2 + 9)\,dx
  • Integrăm termen cu termen:
V=π[25⋅x55+30⋅x33+9x]12=π[5x5+10x3+9x]12\mathcal{V} = \pi \left[ 25 \cdot \frac{x^5}{5} + 30 \cdot \frac{x^3}{3} + 9x \right]_1^2 = \pi \left[ 5x^5 + 10x^3 + 9x \right]_1^2
  • Calculăm valorile în capetele intervalului:
    • Pentru x=2x = 2: 5⋅32+10⋅8+9⋅2=160+80+18=2585 \cdot 32 + 10 \cdot 8 + 9 \cdot 2 = 160 + 80 + 18 = 258
    • Pentru x=1x = 1: 5⋅1+10⋅1+9⋅1=245 \cdot 1 + 10 \cdot 1 + 9 \cdot 1 = 24
V=π(258−24)=234π\mathcal{V} = \pi (258 - 24) = 234\pi

(3p)

  • Calculăm valoarea f(3)f(3):
f(3)=4⋅33+3⋅3=4⋅27+9=108+9=117f(3) = 4 \cdot 3^3 + 3 \cdot 3 = 4 \cdot 27 + 9 = 108 + 9 = 117

Observăm că 2πf(3)=2π⋅117=234π2\pi f(3) = 2\pi \cdot 117 = 234\pi, ceea ce demonstrează că:

V=2πf(3)\mathcal{V} = 2\pi f(3)

(2p)