Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 1,5+3⋅(1−0,5)=3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm mai întâi diferența din paranteză:
1−0,5=0,5
- Înmulțim rezultatul cu 3:
3⋅0,5=1,5
(3p)
1,5+1,5=3
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=5−x. Arătați că f(0)−f(1)=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm valoarea funcției în x=0:
f(0)=5−0=5
(2p)
- Calculăm valoarea funcției în x=1 și diferența cerută:
f(1)=5−1=4⟹f(0)−f(1)=5−4=1
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x−8=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
3x−8=12⟺3x−8=1
(3p)
- Rezolvăm ecuația liniară:
3x=9⟹x=3
Verificare: 3⋅3−8=9−8=1=1, care convine.
(2p)
4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A={1,3,5,7,9}, acesta să verifice inegalitatea 2n≥9. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Mulțimea A are 5 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
Nposibile=5
(2p)
- Inegalitatea 2n≥9 este echivalentă cu n≥29=4,5.
- Elementele din mulțimea A care verifică această condiție sunt 5,7 și 9, deci sunt 3 cazuri favorabile:
P=NposibileNfavorabile=53
(3p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1,0), B(1,2) și C(4,1). Arătați că triunghiul ABC este isoscel. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm lungimea laturii AC folosind formula distanței dintre două puncte:
AC=(xC−xA)2+(yC−yA)2=(4−1)2+(1−0)2=32+12=9+1=10
(2p)
- Calculăm lungimea laturii BC:
BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(4−1)2+(1−2)2=32+(−1)2=9+1=10
Deoarece AC=BC=10, triunghiul ABC are două laturi congruente, deci este isoscel.
(3p)
6. Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu aria egală cu 50 și AC=5. Arătați că lungimea laturii AB este egală cu 20. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Aria unui triunghi dreptunghic în A este semiprodusul catetelor sale:
A△ABC=2AB⋅AC
Înlocuim datele problemei:
50=2AB⋅5
(3p)
- Aflăm lungimea catetei AB:
5⋅AB=100⟹AB=5100=20
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricea:
A(x)=(x−x12−x)
unde x este număr real.
a) Arătați că det(A(1))=2. (5p)
b) Arătați că 3A(2)+A(6)=4A(3). (5p)
c) Determinați numerele reale x pentru care A(x)⋅A(x)=2A(x). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A(1)
- Înlocuim x=1 în expresia matricei:
A(1)=(1−112−1)=(1−111)
det(A(1))=1−111=1⋅1−1⋅(−1)
(3p)
det(A(1))=1+1=2
(2p)
b) Verificarea identității 3A(2)+A(6)=4A(3)
- Calculăm matricele implicate:
A(2)=(2−212−2)=(2−210)⟹3A(2)=(6−630)
A(6)=(6−612−6)=(6−61−4)
- Adunăm cele două matrice:
3A(2)+A(6)=(6−630)+(6−61−4)=(6+6−6−63+10−4)=(12−124−4)
(3p)
- Calculăm 4A(3):
A(3)=(3−312−3)=(3−31−1)⟹4A(3)=(12−124−4)
Deoarece ambele expresii conduc la matricea (12−124−4), egalitatea este demonstrată.
(2p)
c) Determinarea numerelor reale x pentru care A(x)⋅A(x)=2A(x)
- Calculăm produsul A(x)⋅A(x):
A(x)⋅A(x)=(x−x12−x)(x−x12−x)=(x⋅x+1⋅(−x)(−x)⋅x+(2−x)(−x)x⋅1+1⋅(2−x)(−x)⋅1+(2−x)2)
=(x2−x−x2−2x+x2x+2−x−x+4−4x+x2)=(x2−x−2x2x2−5x+4)
(2p)
- Egalăm produsul cu 2A(x)=(2x−2x24−2x):
(x2−x−2x2x2−5x+4)=(2x−2x24−2x)
Identificăm ecuațiile corespunzătoare:
- x2−x=2x⟺x2−3x=0⟺x(x−3)=0
- x2−5x+4=4−2x⟺x2−3x=0⟺x(x−3)=0
Soluțiile sunt:
x=0saux=3
(3p)
Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x∗y=xy+2x−y−1
a) Arătați că 1∗1=1. (5p)
b) Determinați numărul real x pentru care x∗2=x. (5p)
c) Arătați că (1−x)∗x≤2, pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Verificarea relației 1∗1=1
- Înlocuim x=1 și y=1 în legea de compoziție:
1∗1=1⋅1+2⋅1−1−1
(3p)
1∗1=1+2−1−1=1
(2p)
b) Determinarea numărului real x pentru care x∗2=x
- Calculăm x∗2 conform definiției legii:
x∗2=x⋅2+2x−2−1=2x+2x−3=4x−3
(3p)
- Egalăm expresia obținută cu x:
4x−3=x⟹3x=3⟹x=1
(2p)
c) Demonstrarea inegalității (1−x)∗x≤2
- Calculăm (1−x)∗x înlocuind primul termen cu 1−x și al doilea termen cu x:
(1−x)∗x=(1−x)x+2(1−x)−x−1
- Desfacem parantezele și restrângem expresia:
(1−x)∗x=x−x2+2−2x−x−1=−x2−2x+1
(3p)
- Formăm un pătrat perfect în expresia obținută:
−x2−2x+1=−(x2+2x)+1=−(x2+2x+1−1)+1=−(x+1)2+1+1=−(x+1)2+2
Deoarece (x+1)2≥0 pentru orice număr real x, rezultă că −(x+1)2≤0, de unde:
−(x+1)2+2≤2,∀x∈R
ceea ce arată că (1−x)∗x≤2, pentru orice număr real x.
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f:R→R, definită prin:
f(x)=2x+2e−x−1
a) Arătați că f′(x)=ex2(ex−1), pentru orice x∈R. (5p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x=0, situat pe graficul funcției f. (5p)
c) Determinați numerele reale m și n, știind că dreapta d de ecuație y=mx+n este asimptota oblică spre +∞ la graficul funcției f. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei funcției f
- Derivăm funcția termen cu termen:
f′(x)=(2x)′+2(e−x)′−(1)′=2+2⋅(−e−x)=2−2e−x=2−ex2
(3p)
f′(x)=ex2ex−2=ex2(ex−1),x∈R
(2p)
b) Determinarea ecuației tangentei în x=0
- Calculăm valoarea funcției în x=0:
f(0)=2⋅0+2e0−1=0+2⋅1−1=1
- Calculăm panta tangentei f′(0):
f′(0)=e02(e0−1)=12(1−1)=0
(2p)
- Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul (0,f(0)) este y−f(0)=f′(0)(x−0):
y−1=0⋅(x−0)⟺y=1
(3p)
c) Determinarea asimptotei oblice spre +∞
- Panta asimptotei oblice este:
m=x→+∞limxf(x)=x→+∞limx2x+2e−x−1=x→+∞lim(2+xex2−x1)
Cum limx→+∞xex2=0 și limx→+∞x1=0, obținem m=2.
(3p)
- Termenul liber n al asimptotei este:
n=x→+∞lim(f(x)−mx)=x→+∞lim(2x+2e−x−1−2x)=x→+∞lim(2e−x−1)=0−1=−1
Deci numerele reale căutate sunt m=2 și n=−1.
(2p)
Problema 2
Se consideră funcția f:R→R, definită prin:
f(x)=4x3+3x
a) Arătați că ∫12(f(x)−3x)dx=15. (5p)
b) Arătați că ∫25f(x)−4x3+31dx=31ln2. (5p)
c) Demonstrați că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcției g:[1,2]→R, g(x)=xf(x)+x3, este egal cu 2πf(3). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫12(f(x)−3x)dx
- Calculăm expresia de sub integrală: f(x)−3x=4x3+3x−3x=4x3:
∫12(f(x)−3x)dx=∫124x3dx=[x4]12
(3p)
- Aplicăm formula Leibniz-Newton:
24−14=16−1=15
(2p)
b) Calculul integralei ∫25f(x)−4x3+31dx
- Simplificăm numitorul fracției: f(x)−4x3+3=4x3+3x−4x3+3=3x+3=3(x+1):
∫25f(x)−4x3+31dx=∫253(x+1)1dx=31∫25x+11dx=31[ln(x+1)]25
(3p)
- Calculăm valoarea integralei:
31(ln(5+1)−ln(2+1))=31(ln6−ln3)=31ln(36)=31ln2
(2p)
c) Calculul volumului corpului de rotație
- Determinăm expresia funcției g(x) pentru x∈[1,2]:
g(x)=xf(x)+x3=x4x3+3x+x3=x5x3+3x=5x2+3
- Formula volumului corpului de rotație în jurul axei Ox este:
V=π∫12g2(x)dx=π∫12(5x2+3)2dx=π∫12(25x4+30x2+9)dx
- Integrăm termen cu termen:
V=π[25⋅5x5+30⋅3x3+9x]12=π[5x5+10x3+9x]12
- Calculăm valorile în capetele intervalului:
- Pentru x=2: 5⋅32+10⋅8+9⋅2=160+80+18=258
- Pentru x=1: 5⋅1+10⋅1+9⋅1=24
V=π(258−24)=234π
(3p)
- Calculăm valoarea f(3):
f(3)=4⋅33+3⋅3=4⋅27+9=108+9=117
Observăm că 2πf(3)=2π⋅117=234π, ceea ce demonstrează că:
V=2πf(3)
(2p)