Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Calculați termenul a 3 a_3 a 3 al progresiei aritmetice ( a n ) n ≥ 1 (a_n)_{n \ge 1} ( a n ) n ≥ 1 , știind că a 1 = 10 a_1 = 10 a 1 = 10 și a 2 = 20 a_2 = 20 a 2 = 20 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm rația r r r a progresiei aritmetice:
r = a 2 − a 1 = 20 − 10 = 10 r = a_2 - a_1 = 20 - 10 = 10 r = a 2 − a 1 = 20 − 10 = 10
(2p)
Calculăm termenul a 3 a_3 a 3 :
a 3 = a 2 + r = 20 + 10 = 30 a_3 = a_2 + r = 20 + 10 = 30 a 3 = a 2 + r = 20 + 10 = 30
(3p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 2 x + 4 f(x) = 2x + 4 f ( x ) = 2 x + 4 . Arătați că f ( 0 ) + f ( 1 ) = 10 f(0) + f(1) = 10 f ( 0 ) + f ( 1 ) = 10 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea funcției în x = 0 x = 0 x = 0 :
f ( 0 ) = 2 ⋅ 0 + 4 = 4 f(0) = 2 \cdot 0 + 4 = 4 f ( 0 ) = 2 ⋅ 0 + 4 = 4
(2p)
Calculăm valoarea funcției în x = 1 x = 1 x = 1 și suma cerută:
f ( 1 ) = 2 ⋅ 1 + 4 = 6 ⟹ f ( 0 ) + f ( 1 ) = 4 + 6 = 10 f(1) = 2 \cdot 1 + 4 = 6 \implies f(0) + f(1) = 4 + 6 = 10 f ( 1 ) = 2 ⋅ 1 + 4 = 6 ⟹ f ( 0 ) + f ( 1 ) = 4 + 6 = 10
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 2 ( x − 4 ) = log 2 4 \log_2(x - 4) = \log_2 4 log 2 ( x − 4 ) = log 2 4 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punem condiția de existență a logaritmului: x − 4 > 0 ⟺ x > 4 x - 4 > 0 \iff x > 4 x − 4 > 0 ⟺ x > 4 . Datorită injectivității funcției logaritmice, egalăm argumentele:
x − 4 = 4 x - 4 = 4 x − 4 = 4
(3p)
x = 8 x = 8 x = 8
Deoarece 8 > 4 8 > 4 8 > 4 , soluția convine.
(2p)
4. Un produs costă 80 de lei. Determinați prețul produsului după o ieftinire cu 20 % 20\% 20% . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea reducerii de preț:
20 100 ⋅ 80 = 16 lei \frac{20}{100} \cdot 80 = 16 \text{ lei} 100 20 ⋅ 80 = 16 lei
(2p)
Calculăm noul preț al produsului după ieftinire:
80 − 16 = 64 lei 80 - 16 = 64 \text{ lei} 80 − 16 = 64 lei
(3p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele M ( 0 , 2 ) M(0, 2) M ( 0 , 2 ) și N ( 3 , 6 ) N(3, 6) N ( 3 , 6 ) . Arătați că distanța dintre punctele M M M și N N N este egală cu 5. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula distanței dintre două puncte în plan:
M N = ( x N − x M ) 2 + ( y N − y M ) 2 = ( 3 − 0 ) 2 + ( 6 − 2 ) 2 = 3 2 + 4 2 = 9 + 16 MN = \sqrt{(x_N - x_M)^2 + (y_N - y_M)^2} = \sqrt{(3 - 0)^2 + (6 - 2)^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} M N = ( x N − x M ) 2 + ( y N − y M ) 2 = ( 3 − 0 ) 2 + ( 6 − 2 ) 2 = 3 2 + 4 2 = 9 + 16
(3p)
M N = 25 = 5 MN = \sqrt{25} = 5 M N = 25 = 5
(2p)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C , dreptunghic în A A A , cu A B = 4 AB = 4 A B = 4 și măsura unghiului C C C egală cu 45 ∘ 45^\circ 4 5 ∘ . Arătați că aria triunghiului A B C ABC A B C este egală cu 8. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul dreptunghic A B C ABC A B C (∢ A = 90 ∘ \sphericalangle A = 90^\circ ∢ A = 9 0 ∘ ), măsura unghiului B B B este 90 ∘ − 45 ∘ = 45 ∘ 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ 9 0 ∘ − 4 5 ∘ = 4 5 ∘ . Fiind dreptunghic isoscel, catetele sunt congruente:
A C = A B = 4 AC = AB = 4 A C = A B = 4
(sau folosind funcția trigonometrică tg C = A B A C ⟹ tg 45 ∘ = 4 A C ⟹ A C = 4 \operatorname{tg} C = \frac{AB}{AC} \implies \operatorname{tg} 45^\circ = \frac{4}{AC} \implies AC = 4 tg C = A C A B ⟹ tg 4 5 ∘ = A C 4 ⟹ A C = 4 )
(3p)
Calculăm aria triunghiului:
A △ A B C = A B ⋅ A C 2 = 4 ⋅ 4 2 = 8 \mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{4 \cdot 4}{2} = 8 A △ A B C = 2 A B ⋅ A C = 2 4 ⋅ 4 = 8
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) și A ( a ) = ( a a + 3 − 1 2 ) A(a) = \begin{pmatrix} a & a + 3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} A ( a ) = ( a − 1 a + 3 2 ) , unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( 2 ) ) = 9 \det(A(2)) = 9 det ( A ( 2 )) = 9 . (5p)
b) Arătați că A ( a ) + A ( − a ) = 2 A ( 0 ) A(a) + A(-a) = 2A(0) A ( a ) + A ( − a ) = 2 A ( 0 ) , pentru orice număr real a a a . (5p)
c) Determinați numerele reale a a a pentru care det ( A ( a ) ⋅ A ( − 1 ) − a I 2 ) = 0 \det(A(a) \cdot A(-1) - a I_2) = 0 det ( A ( a ) ⋅ A ( − 1 ) − a I 2 ) = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A ( 2 ) A(2) A ( 2 )
Înlocuim a = 2 a = 2 a = 2 în formula matricei:
A ( 2 ) = ( 2 2 + 3 − 1 2 ) = ( 2 5 − 1 2 ) A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 2 + 3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 5 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} A ( 2 ) = ( 2 − 1 2 + 3 2 ) = ( 2 − 1 5 2 )
det ( A ( 2 ) ) = ∣ 2 5 − 1 2 ∣ = 2 ⋅ 2 − 5 ⋅ ( − 1 ) \det(A(2)) = \begin{vmatrix} 2 & 5 \\ -1 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 - 5 \cdot (-1) det ( A ( 2 )) = 2 − 1 5 2 = 2 ⋅ 2 − 5 ⋅ ( − 1 )
(3p)
det ( A ( 2 ) ) = 4 + 5 = 9 \det(A(2)) = 4 + 5 = 9 det ( A ( 2 )) = 4 + 5 = 9
(2p)
b) Demonstrarea relației A ( a ) + A ( − a ) = 2 A ( 0 ) A(a) + A(-a) = 2A(0) A ( a ) + A ( − a ) = 2 A ( 0 )
Calculăm suma A ( a ) + A ( − a ) A(a) + A(-a) A ( a ) + A ( − a ) :
A ( a ) + A ( − a ) = ( a a + 3 − 1 2 ) + ( − a − a + 3 − 1 2 ) = ( a + ( − a ) a + 3 + ( − a ) + 3 − 1 + ( − 1 ) 2 + 2 ) = ( 0 6 − 2 4 ) A(a) + A(-a) = \begin{pmatrix} a & a + 3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -a & -a + 3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a + (-a) & a + 3 + (-a) + 3 \\ -1 + (-1) & 2 + 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 6 \\ -2 & 4 \end{pmatrix} A ( a ) + A ( − a ) = ( a − 1 a + 3 2 ) + ( − a − 1 − a + 3 2 ) = ( a + ( − a ) − 1 + ( − 1 ) a + 3 + ( − a ) + 3 2 + 2 ) = ( 0 − 2 6 4 )
(3p)
Determinăm matricea 2 A ( 0 ) 2A(0) 2 A ( 0 ) :
A ( 0 ) = ( 0 3 − 1 2 ) ⟹ 2 A ( 0 ) = ( 0 6 − 2 4 ) A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} \implies 2A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 6 \\ -2 & 4 \end{pmatrix} A ( 0 ) = ( 0 − 1 3 2 ) ⟹ 2 A ( 0 ) = ( 0 − 2 6 4 )
Rezultă A ( a ) + A ( − a ) = 2 A ( 0 ) A(a) + A(-a) = 2A(0) A ( a ) + A ( − a ) = 2 A ( 0 ) , pentru orice număr real a a a .
(2p)
c) Determinarea valorilor reale ale lui a a a
Aflăm matricea A ( − 1 ) A(-1) A ( − 1 ) :
A ( − 1 ) = ( − 1 − 1 + 3 − 1 2 ) = ( − 1 2 − 1 2 ) A(-1) = \begin{pmatrix} -1 & -1 + 3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} A ( − 1 ) = ( − 1 − 1 − 1 + 3 2 ) = ( − 1 − 1 2 2 )
Calculăm produsul A ( a ) ⋅ A ( − 1 ) A(a) \cdot A(-1) A ( a ) ⋅ A ( − 1 ) :
A ( a ) ⋅ A ( − 1 ) = ( a a + 3 − 1 2 ) ( − 1 2 − 1 2 ) = ( − a − ( a + 3 ) 2 a + 2 ( a + 3 ) 1 − 2 − 2 + 4 ) = ( − 2 a − 3 4 a + 6 − 1 2 ) A(a) \cdot A(-1) = \begin{pmatrix} a & a + 3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -a - (a + 3) & 2a + 2(a + 3) \\ 1 - 2 & -2 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2a - 3 & 4a + 6 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} A ( a ) ⋅ A ( − 1 ) = ( a − 1 a + 3 2 ) ( − 1 − 1 2 2 ) = ( − a − ( a + 3 ) 1 − 2 2 a + 2 ( a + 3 ) − 2 + 4 ) = ( − 2 a − 3 − 1 4 a + 6 2 )
A ( a ) ⋅ A ( − 1 ) − a I 2 = ( − 2 a − 3 4 a + 6 − 1 2 ) − ( a 0 0 a ) = ( − 3 a − 3 4 a + 6 − 1 2 − a ) A(a) \cdot A(-1) - a I_2 = \begin{pmatrix} -2a - 3 & 4a + 6 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3a - 3 & 4a + 6 \\ -1 & 2 - a \end{pmatrix} A ( a ) ⋅ A ( − 1 ) − a I 2 = ( − 2 a − 3 − 1 4 a + 6 2 ) − ( a 0 0 a ) = ( − 3 a − 3 − 1 4 a + 6 2 − a )
det ( A ( a ) ⋅ A ( − 1 ) − a I 2 ) = ( − 3 a − 3 ) ( 2 − a ) − ( 4 a + 6 ) ( − 1 ) = ( − 6 a + 3 a 2 − 6 + 3 a ) + 4 a + 6 = 3 a 2 + a \det(A(a) \cdot A(-1) - a I_2) = (-3a - 3)(2 - a) - (4a + 6)(-1) = (-6a + 3a^2 - 6 + 3a) + 4a + 6 = 3a^2 + a det ( A ( a ) ⋅ A ( − 1 ) − a I 2 ) = ( − 3 a − 3 ) ( 2 − a ) − ( 4 a + 6 ) ( − 1 ) = ( − 6 a + 3 a 2 − 6 + 3 a ) + 4 a + 6 = 3 a 2 + a
(3p)
3 a 2 + a = 0 ⟺ a ( 3 a + 1 ) = 0 3a^2 + a = 0 \iff a(3a + 1) = 0 3 a 2 + a = 0 ⟺ a ( 3 a + 1 ) = 0
Obținem soluțiile:
a = − 1 3 sau a = 0 a = -\frac{1}{3} \quad \text{sau} \quad a = 0 a = − 3 1 sau a = 0
(2p)
Problema 2
Se consideră polinomul f = X 3 + 3 X 2 + m X − 4 f = X^3 + 3X^2 + mX - 4 f = X 3 + 3 X 2 + m X − 4 , unde m m m este număr real.
a) Arătați că f ( 0 ) = − 4 f(0) = -4 f ( 0 ) = − 4 , pentru orice număr real m m m . (5p)
b) Determinați numărul real m m m , știind că − 1 -1 − 1 este rădăcină a polinomului f f f . (5p)
c) Determinați numerele naturale m m m pentru care x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 > 5 x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 > 5 x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 > 5 , unde x 1 , x 2 , x 3 x_1, x_2, x_3 x 1 , x 2 , x 3 sunt rădăcinile polinomului f f f . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul valorii f ( 0 ) f(0) f ( 0 )
Înlocuim X = 0 X = 0 X = 0 în expresia polinomului:
f ( 0 ) = 0 3 + 3 ⋅ 0 2 + m ⋅ 0 − 4 f(0) = 0^3 + 3 \cdot 0^2 + m \cdot 0 - 4 f ( 0 ) = 0 3 + 3 ⋅ 0 2 + m ⋅ 0 − 4
(3p)
f ( 0 ) = 0 + 0 + 0 − 4 = − 4 f(0) = 0 + 0 + 0 - 4 = -4 f ( 0 ) = 0 + 0 + 0 − 4 = − 4
pentru orice număr real m m m .
(2p)
b) Determinarea parametrului real m m m
Deoarece − 1 -1 − 1 este rădăcină a polinomului f f f , avem f ( − 1 ) = 0 f(-1) = 0 f ( − 1 ) = 0 :
f ( − 1 ) = ( − 1 ) 3 + 3 ( − 1 ) 2 + m ( − 1 ) − 4 = − 1 + 3 − m − 4 = − 2 − m f(-1) = (-1)^3 + 3(-1)^2 + m(-1) - 4 = -1 + 3 - m - 4 = -2 - m f ( − 1 ) = ( − 1 ) 3 + 3 ( − 1 ) 2 + m ( − 1 ) − 4 = − 1 + 3 − m − 4 = − 2 − m
(2p)
Rezolvăm ecuația obținută:
− 2 − m = 0 ⟹ m = − 2 -2 - m = 0 \implies m = -2 − 2 − m = 0 ⟹ m = − 2
(3p)
c) Determinarea numerelor naturale m m m
Scriem relațiile lui Viète pentru polinomul f = X 3 + 3 X 2 + m X − 4 f = X^3 + 3X^2 + mX - 4 f = X 3 + 3 X 2 + m X − 4 :
x 1 + x 2 + x 3 = − 3 1 = − 3 x_1 + x_2 + x_3 = -\frac{3}{1} = -3 x 1 + x 2 + x 3 = − 1 3 = − 3
x 1 x 2 + x 2 x 3 + x 3 x 1 = m 1 = m x_1 x_2 + x_2 x_3 + x_3 x_1 = \frac{m}{1} = m x 1 x 2 + x 2 x 3 + x 3 x 1 = 1 m = m
Exprimăm suma pătratelor rădăcinilor:
x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 = ( x 1 + x 2 + x 3 ) 2 − 2 ( x 1 x 2 + x 2 x 3 + x 3 x 1 ) = ( − 3 ) 2 − 2 m = 9 − 2 m x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (x_1 + x_2 + x_3)^2 - 2(x_1 x_2 + x_2 x_3 + x_3 x_1) = (-3)^2 - 2m = 9 - 2m x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 = ( x 1 + x 2 + x 3 ) 2 − 2 ( x 1 x 2 + x 2 x 3 + x 3 x 1 ) = ( − 3 ) 2 − 2 m = 9 − 2 m
(3p)
Impunem condiția din enunț:
9 − 2 m > 5 ⟺ − 2 m > − 4 ⟺ 2 m < 4 ⟺ m < 2 9 - 2m > 5 \iff -2m > -4 \iff 2m < 4 \iff m < 2 9 − 2 m > 5 ⟺ − 2 m > − 4 ⟺ 2 m < 4 ⟺ m < 2
Deoarece m m m este număr natural (m ∈ N m \in \mathbb{N} m ∈ N ), valorile posibile sunt:
m = 0 sau m = 1 m = 0 \quad \text{sau} \quad m = 1 m = 0 sau m = 1
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f : ( 0 , + ∞ ) → R f: (0, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x 2 − 3 x + 4 + ln x f(x) = x^2 - 3x + 4 + \ln x f ( x ) = x 2 − 3 x + 4 + ln x .
a) Arătați că f ′ ( x ) = ( 2 x − 1 ) ( x − 1 ) x f'(x) = \frac{(2x - 1)(x - 1)}{x} f ′ ( x ) = x ( 2 x − 1 ) ( x − 1 ) , x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) . (5p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f f f în punctul de abscisă x = 1 x = 1 x = 1 , situat pe graficul funcției f f f . (5p)
c) Demonstrați că f ( x ) ≤ 11 4 − ln 2 f(x) \le \frac{11}{4} - \ln 2 f ( x ) ≤ 4 11 − ln 2 , pentru orice x ∈ ( 0 , 1 ] x \in (0, 1] x ∈ ( 0 , 1 ] . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei funcției f f f
Derivăm termen cu termen funcția f f f :
f ′ ( x ) = ( x 2 ) ′ − 3 ( x ) ′ + ( 4 ) ′ + ( ln x ) ′ = 2 x − 3 + 1 x f'(x) = (x^2)' - 3(x)' + (4)' + (\ln x)' = 2x - 3 + \frac{1}{x} f ′ ( x ) = ( x 2 ) ′ − 3 ( x ) ′ + ( 4 ) ′ + ( ln x ) ′ = 2 x − 3 + x 1
(3p)
Aducem expresia la numitor comun și factorizăm numărătorul:
f ′ ( x ) = 2 x 2 − 3 x + 1 x = 2 x ( x − 1 ) − ( x − 1 ) x = ( 2 x − 1 ) ( x − 1 ) x , x ∈ ( 0 , + ∞ ) f'(x) = \frac{2x^2 - 3x + 1}{x} = \frac{2x(x - 1) - (x - 1)}{x} = \frac{(2x - 1)(x - 1)}{x}, \quad x \in (0, +\infty) f ′ ( x ) = x 2 x 2 − 3 x + 1 = x 2 x ( x − 1 ) − ( x − 1 ) = x ( 2 x − 1 ) ( x − 1 ) , x ∈ ( 0 , + ∞ )
(2p)
b) Ecuația tangentei în punctul de abscisă x = 1 x = 1 x = 1
Calculăm ordonata punctului de pe grafic:
f ( 1 ) = 1 2 − 3 ⋅ 1 + 4 + ln 1 = 1 − 3 + 4 + 0 = 2 f(1) = 1^2 - 3 \cdot 1 + 4 + \ln 1 = 1 - 3 + 4 + 0 = 2 f ( 1 ) = 1 2 − 3 ⋅ 1 + 4 + ln 1 = 1 − 3 + 4 + 0 = 2
Calculăm panta tangentei:
f ′ ( 1 ) = ( 2 ⋅ 1 − 1 ) ( 1 − 1 ) 1 = 1 ⋅ 0 1 = 0 f'(1) = \frac{(2 \cdot 1 - 1)(1 - 1)}{1} = \frac{1 \cdot 0}{1} = 0 f ′ ( 1 ) = 1 ( 2 ⋅ 1 − 1 ) ( 1 − 1 ) = 1 1 ⋅ 0 = 0
(2p)
Ecuația tangentei la grafic în punctul ( 1 , f ( 1 ) ) (1, f(1)) ( 1 , f ( 1 )) este:
y − f ( 1 ) = f ′ ( 1 ) ( x − 1 ) ⟹ y − 2 = 0 ⋅ ( x − 1 ) ⟹ y = 2 y - f(1) = f'(1)(x - 1) \implies y - 2 = 0 \cdot (x - 1) \implies y = 2 y − f ( 1 ) = f ′ ( 1 ) ( x − 1 ) ⟹ y − 2 = 0 ⋅ ( x − 1 ) ⟹ y = 2
(3p)
c) Demonstrarea inegalității f ( x ) ≤ 11 4 − ln 2 f(x) \le \frac{11}{4} - \ln 2 f ( x ) ≤ 4 11 − ln 2 pe ( 0 , 1 ] (0, 1] ( 0 , 1 ]
Aflăm punctele critice din ecuația f ′ ( x ) = 0 f'(x) = 0 f ′ ( x ) = 0 :
( 2 x − 1 ) ( x − 1 ) = 0 ⟹ x = 1 2 și x = 1 (2x - 1)(x - 1) = 0 \implies x = \frac{1}{2} \quad \text{și} \quad x = 1 ( 2 x − 1 ) ( x − 1 ) = 0 ⟹ x = 2 1 ș i x = 1
Analizăm monotonia funcției f f f pe intervalul ( 0 , 1 ] (0, 1] ( 0 , 1 ] :
Pentru x ∈ ( 0 , 1 2 ] x \in \left(0, \frac{1}{2}\right] x ∈ ( 0 , 2 1 ] , avem 2 x − 1 ≤ 0 2x - 1 \le 0 2 x − 1 ≤ 0 și x − 1 < 0 x - 1 < 0 x − 1 < 0 , deci f ′ ( x ) ≥ 0 f'(x) \ge 0 f ′ ( x ) ≥ 0 , ceea ce înseamnă că funcția f f f este crescătoare pe ( 0 , 1 2 ] \left(0, \frac{1}{2}\right] ( 0 , 2 1 ] ;
Pentru x ∈ [ 1 2 , 1 ] x \in \left[\frac{1}{2}, 1\right] x ∈ [ 2 1 , 1 ] , avem 2 x − 1 ≥ 0 2x - 1 \ge 0 2 x − 1 ≥ 0 și x − 1 ≤ 0 x - 1 \le 0 x − 1 ≤ 0 , deci f ′ ( x ) ≤ 0 f'(x) \le 0 f ′ ( x ) ≤ 0 , ceea ce înseamnă că funcția f f f este descrescătoare pe [ 1 2 , 1 ] \left[\frac{1}{2}, 1\right] [ 2 1 , 1 ] .
(3p)
Rezultă că x = 1 2 x = \frac{1}{2} x = 2 1 este punctul de maxim global al funcției f f f pe intervalul ( 0 , 1 ] (0, 1] ( 0 , 1 ] , prin urmare:
f ( x ) ≤ f ( 1 2 ) , ∀ x ∈ ( 0 , 1 ] f(x) \le f\left(\frac{1}{2}\right), \quad \forall x \in (0, 1] f ( x ) ≤ f ( 2 1 ) , ∀ x ∈ ( 0 , 1 ]
Calculăm valoarea maximă:
f ( 1 2 ) = ( 1 2 ) 2 − 3 ⋅ 1 2 + 4 + ln ( 1 2 ) = 1 4 − 3 2 + 4 − ln 2 = 1 − 6 + 16 4 − ln 2 = 11 4 − ln 2 f\left(\frac{1}{2}\right) = \left(\frac{1}{2}\right)^2 - 3 \cdot \frac{1}{2} + 4 + \ln\left(\frac{1}{2}\right) = \frac{1}{4} - \frac{3}{2} + 4 - \ln 2 = \frac{1 - 6 + 16}{4} - \ln 2 = \frac{11}{4} - \ln 2 f ( 2 1 ) = ( 2 1 ) 2 − 3 ⋅ 2 1 + 4 + ln ( 2 1 ) = 4 1 − 2 3 + 4 − ln 2 = 4 1 − 6 + 16 − ln 2 = 4 11 − ln 2
Deducem că:
f ( x ) ≤ 11 4 − ln 2 f(x) \le \frac{11}{4} - \ln 2 f ( x ) ≤ 4 11 − ln 2
pentru orice x ∈ ( 0 , 1 ] x \in (0, 1] x ∈ ( 0 , 1 ] .
(2p)
Problema 2
Se consideră funcția f : ( − 3 2 , + ∞ ) → R f: \left(-\frac{3}{2}, +\infty\right) \to \mathbb{R} f : ( − 2 3 , + ∞ ) → R , f ( x ) = e x + 6 2 x + 3 f(x) = e^x + \frac{6}{2x + 3} f ( x ) = e x + 2 x + 3 6 .
a) Arătați că ∫ 1 3 ( f ( x ) − 6 2 x + 3 ) d x = e ( e 2 − 1 ) \int_1^3 \left(f(x) - \frac{6}{2x + 3}\right) dx = e(e^2 - 1) ∫ 1 3 ( f ( x ) − 2 x + 3 6 ) d x = e ( e 2 − 1 ) . (5p)
b) Arătați că ∫ − 1 0 ( f ( x ) − e x ) d x = 3 ln 3 \int_{-1}^0 (f(x) - e^x) dx = 3\ln 3 ∫ − 1 0 ( f ( x ) − e x ) d x = 3 ln 3 . (5p)
c) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcției g : ( − 3 2 , + ∞ ) → R g: \left(-\frac{3}{2}, +\infty\right) \to \mathbb{R} g : ( − 2 3 , + ∞ ) → R , g ( x ) = ( 2 x 2 + 3 x ) f ( x ) g(x) = (2x^2 + 3x) f(x) g ( x ) = ( 2 x 2 + 3 x ) f ( x ) , axa O x Ox O x și dreptele de ecuații x = 0 x = 0 x = 0 și x = 1 x = 1 x = 1 are aria egală cu 2 ( e + 1 ) 2(e + 1) 2 ( e + 1 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei
Exprimăm diferența f ( x ) − 6 2 x + 3 f(x) - \frac{6}{2x + 3} f ( x ) − 2 x + 3 6 :
f ( x ) − 6 2 x + 3 = e x f(x) - \frac{6}{2x + 3} = e^x f ( x ) − 2 x + 3 6 = e x
Calculăm integrala definită:
∫ 1 3 ( f ( x ) − 6 2 x + 3 ) d x = ∫ 1 3 e x d x = e x ∣ 1 3 \int_1^3 \left(f(x) - \frac{6}{2x + 3}\right) dx = \int_1^3 e^x dx = \left. e^x \right|_1^3 ∫ 1 3 ( f ( x ) − 2 x + 3 6 ) d x = ∫ 1 3 e x d x = e x ∣ 1 3
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
e 3 − e = e ( e 2 − 1 ) e^3 - e = e(e^2 - 1) e 3 − e = e ( e 2 − 1 )
(2p)
b) Calculul integralei ∫ − 1 0 ( f ( x ) − e x ) d x \int_{-1}^0 (f(x) - e^x) dx ∫ − 1 0 ( f ( x ) − e x ) d x
Exprimăm diferența f ( x ) − e x f(x) - e^x f ( x ) − e x :
f ( x ) − e x = 6 2 x + 3 = 3 ⋅ ( 2 x + 3 ) ′ 2 x + 3 f(x) - e^x = \frac{6}{2x + 3} = 3 \cdot \frac{(2x + 3)'}{2x + 3} f ( x ) − e x = 2 x + 3 6 = 3 ⋅ 2 x + 3 ( 2 x + 3 ) ′
Integrăm pe intervalul [ − 1 , 0 ] [-1, 0] [ − 1 , 0 ] :
∫ − 1 0 ( f ( x ) − e x ) d x = ∫ − 1 0 6 2 x + 3 d x = 3 ln ( 2 x + 3 ) ∣ − 1 0 \int_{-1}^0 (f(x) - e^x) dx = \int_{-1}^0 \frac{6}{2x + 3} dx = \left. 3\ln(2x + 3) \right|_{-1}^0 ∫ − 1 0 ( f ( x ) − e x ) d x = ∫ − 1 0 2 x + 3 6 d x = 3 ln ( 2 x + 3 ) ∣ − 1 0
(3p)
Înlocuim limitele de integrare:
3 ( ln ( 2 ⋅ 0 + 3 ) − ln ( 2 ⋅ ( − 1 ) + 3 ) ) = 3 ( ln 3 − ln 1 ) = 3 ( ln 3 − 0 ) = 3 ln 3 3\left(\ln(2 \cdot 0 + 3) - \ln(2 \cdot (-1) + 3)\right) = 3(\ln 3 - \ln 1) = 3(\ln 3 - 0) = 3\ln 3 3 ( ln ( 2 ⋅ 0 + 3 ) − ln ( 2 ⋅ ( − 1 ) + 3 ) ) = 3 ( ln 3 − ln 1 ) = 3 ( ln 3 − 0 ) = 3 ln 3
(2p)
c) Calculul ariei suprafeței plane
Exprimăm funcția g ( x ) g(x) g ( x ) pentru x ∈ ( − 3 2 , + ∞ ) x \in \left(-\frac{3}{2}, +\infty\right) x ∈ ( − 2 3 , + ∞ ) :
g ( x ) = ( 2 x 2 + 3 x ) f ( x ) = x ( 2 x + 3 ) ( e x + 6 2 x + 3 ) = ( 2 x 2 + 3 x ) e x + 6 x g(x) = (2x^2 + 3x) f(x) = x(2x + 3)\left(e^x + \frac{6}{2x + 3}\right) = (2x^2 + 3x)e^x + 6x g ( x ) = ( 2 x 2 + 3 x ) f ( x ) = x ( 2 x + 3 ) ( e x + 2 x + 3 6 ) = ( 2 x 2 + 3 x ) e x + 6 x
Deoarece g ( x ) ≥ 0 g(x) \ge 0 g ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ [ 0 , 1 ] x \in [0, 1] x ∈ [ 0 , 1 ] , aria căutată este:
A = ∫ 0 1 g ( x ) d x = ∫ 0 1 ( 2 x 2 + 3 x ) e x d x + ∫ 0 1 6 x d x \mathcal{A} = \int_0^1 g(x) dx = \int_0^1 (2x^2 + 3x)e^x dx + \int_0^1 6x dx A = ∫ 0 1 g ( x ) d x = ∫ 0 1 ( 2 x 2 + 3 x ) e x d x + ∫ 0 1 6 x d x
Calculăm integrala integrând prin părți:
∫ 0 1 ( 2 x 2 + 3 x ) ( e x ) ′ d x = ( 2 x 2 + 3 x ) e x ∣ 0 1 − ∫ 0 1 ( 4 x + 3 ) e x d x \int_0^1 (2x^2 + 3x)(e^x)' dx = \left. (2x^2 + 3x)e^x \right|_0^1 - \int_0^1 (4x + 3)e^x dx ∫ 0 1 ( 2 x 2 + 3 x ) ( e x ) ′ d x = ( 2 x 2 + 3 x ) e x 0 1 − ∫ 0 1 ( 4 x + 3 ) e x d x
= ( 2 x 2 + 3 x ) e x ∣ 0 1 − ( ( 4 x + 3 ) e x ∣ 0 1 − ∫ 0 1 4 e x d x ) = \left. (2x^2 + 3x)e^x \right|_0^1 - \left( \left. (4x + 3)e^x \right|_0^1 - \int_0^1 4e^x dx \right) = ( 2 x 2 + 3 x ) e x 0 1 − ( ( 4 x + 3 ) e x ∣ 0 1 − ∫ 0 1 4 e x d x )
= ( 2 x 2 + 3 x ) e x ∣ 0 1 − ( 4 x + 3 ) e x ∣ 0 1 + 4 e x ∣ 0 1 = ( 2 x 2 − x + 1 ) e x ∣ 0 1 = \left. (2x^2 + 3x)e^x \right|_0^1 - \left. (4x + 3)e^x \right|_0^1 + \left. 4e^x \right|_0^1 = \left. (2x^2 - x + 1)e^x \right|_0^1 = ( 2 x 2 + 3 x ) e x 0 1 − ( 4 x + 3 ) e x ∣ 0 1 + 4 e x ∣ 0 1 = ( 2 x 2 − x + 1 ) e x 0 1
Iar integrala termenului 6 x 6x 6 x este 3 x 2 ∣ 0 1 \left. 3x^2 \right|_0^1 3 x 2 0 1 . Astfel:
A = ( ( 2 x 2 + 3 x ) e x − ( 4 x + 3 ) e x + 4 e x + 3 x 2 ) ∣ 0 1 \mathcal{A} = \left. \left((2x^2 + 3x)e^x - (4x + 3)e^x + 4e^x + 3x^2\right) \right|_0^1 A = ( ( 2 x 2 + 3 x ) e x − ( 4 x + 3 ) e x + 4 e x + 3 x 2 ) 0 1
(3p)
Înlocuim limitele de integrare:
A = ( 5 e − 7 e + 4 e + 3 ) − ( 0 − 3 + 4 + 0 ) = ( 2 e + 3 ) − 1 = 2 e + 2 = 2 ( e + 1 ) \mathcal{A} = (5e - 7e + 4e + 3) - (0 - 3 + 4 + 0) = (2e + 3) - 1 = 2e + 2 = 2(e + 1) A = ( 5 e − 7 e + 4 e + 3 ) − ( 0 − 3 + 4 + 0 ) = ( 2 e + 3 ) − 1 = 2 e + 2 = 2 ( e + 1 )
(2p)