BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2023Sesiune Specială

Bacalaureat 2023 - Matematică Tehnologic - Sesiune Specială (Olimpici) - Varianta 6

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calculați termenul a3a_3 al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, știind că a1=10a_1 = 10 și a2=20a_2 = 20. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm rația rr a progresiei aritmetice:
r=a2−a1=20−10=10r = a_2 - a_1 = 20 - 10 = 10

(2p)

  • Calculăm termenul a3a_3:
a3=a2+r=20+10=30a_3 = a_2 + r = 20 + 10 = 30

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+4f(x) = 2x + 4. Arătați că f(0)+f(1)=10f(0) + f(1) = 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în x=0x = 0:
f(0)=2⋅0+4=4f(0) = 2 \cdot 0 + 4 = 4

(2p)

  • Calculăm valoarea funcției în x=1x = 1 și suma cerută:
f(1)=2⋅1+4=6  ⟹  f(0)+f(1)=4+6=10f(1) = 2 \cdot 1 + 4 = 6 \implies f(0) + f(1) = 4 + 6 = 10

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡2(x−4)=log⁡24\log_2(x - 4) = \log_2 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condiția de existență a logaritmului: x−4>0  ⟺  x>4x - 4 > 0 \iff x > 4. Datorită injectivității funcției logaritmice, egalăm argumentele:
x−4=4x - 4 = 4

(3p)

  • Aflăm valoarea lui xx:
x=8x = 8

Deoarece 8>48 > 4, soluția convine.

(2p)


4. Un produs costă 80 de lei. Determinați prețul produsului după o ieftinire cu 20%20\%. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea reducerii de preț:
20100⋅80=16 lei\frac{20}{100} \cdot 80 = 16 \text{ lei}

(2p)

  • Calculăm noul preț al produsului după ieftinire:
80−16=64 lei80 - 16 = 64 \text{ lei}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele M(0,2)M(0, 2) și N(3,6)N(3, 6). Arătați că distanța dintre punctele MM și NN este egală cu 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula distanței dintre două puncte în plan:
MN=(xN−xM)2+(yN−yM)2=(3−0)2+(6−2)2=32+42=9+16MN = \sqrt{(x_N - x_M)^2 + (y_N - y_M)^2} = \sqrt{(3 - 0)^2 + (6 - 2)^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16}

(3p)

  • Finalizăm calculul:
MN=25=5MN = \sqrt{25} = 5

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=4AB = 4 și măsura unghiului CC egală cu 45∘45^\circ. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ), măsura unghiului BB este 90∘−45∘=45∘90^\circ - 45^\circ = 45^\circ. Fiind dreptunghic isoscel, catetele sunt congruente:
AC=AB=4AC = AB = 4

(sau folosind funcția trigonometrică tg⁡C=ABAC  ⟹  tg⁡45∘=4AC  ⟹  AC=4\operatorname{tg} C = \frac{AB}{AC} \implies \operatorname{tg} 45^\circ = \frac{4}{AC} \implies AC = 4)

(3p)

  • Calculăm aria triunghiului:
A△ABC=AB⋅AC2=4⋅42=8\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{4 \cdot 4}{2} = 8

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(a)=(aa+3−12)A(a) = \begin{pmatrix} a & a + 3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=9\det(A(2)) = 9. (5p)

b) Arătați că A(a)+A(−a)=2A(0)A(a) + A(-a) = 2A(0), pentru orice număr real aa. (5p)

c) Determinați numerele reale aa pentru care det⁡(A(a)⋅A(−1)−aI2)=0\det(A(a) \cdot A(-1) - a I_2) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(2)A(2)
  • Înlocuim a=2a = 2 în formula matricei:
A(2)=(22+3−12)=(25−12)A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 2 + 3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 5 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(2))=∣25−12∣=2⋅2−5⋅(−1)\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 2 & 5 \\ -1 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 - 5 \cdot (-1)

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡(A(2))=4+5=9\det(A(2)) = 4 + 5 = 9

(2p)

b) Demonstrarea relației A(a)+A(−a)=2A(0)A(a) + A(-a) = 2A(0)
  • Calculăm suma A(a)+A(−a)A(a) + A(-a):
A(a)+A(−a)=(aa+3−12)+(−a−a+3−12)=(a+(−a)a+3+(−a)+3−1+(−1)2+2)=(06−24)A(a) + A(-a) = \begin{pmatrix} a & a + 3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -a & -a + 3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a + (-a) & a + 3 + (-a) + 3 \\ -1 + (-1) & 2 + 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 6 \\ -2 & 4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Determinăm matricea 2A(0)2A(0):
A(0)=(03−12)  ⟹  2A(0)=(06−24)A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} \implies 2A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 6 \\ -2 & 4 \end{pmatrix}

Rezultă A(a)+A(−a)=2A(0)A(a) + A(-a) = 2A(0), pentru orice număr real aa.

(2p)

c) Determinarea valorilor reale ale lui aa
  • Aflăm matricea A(−1)A(-1):
A(−1)=(−1−1+3−12)=(−12−12)A(-1) = \begin{pmatrix} -1 & -1 + 3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul A(a)⋅A(−1)A(a) \cdot A(-1):
A(a)⋅A(−1)=(aa+3−12)(−12−12)=(−a−(a+3)2a+2(a+3)1−2−2+4)=(−2a−34a+6−12)A(a) \cdot A(-1) = \begin{pmatrix} a & a + 3 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -a - (a + 3) & 2a + 2(a + 3) \\ 1 - 2 & -2 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2a - 3 & 4a + 6 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}
  • Scădem aI2a I_2:
A(a)⋅A(−1)−aI2=(−2a−34a+6−12)−(a00a)=(−3a−34a+6−12−a)A(a) \cdot A(-1) - a I_2 = \begin{pmatrix} -2a - 3 & 4a + 6 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3a - 3 & 4a + 6 \\ -1 & 2 - a \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(a)⋅A(−1)−aI2)=(−3a−3)(2−a)−(4a+6)(−1)=(−6a+3a2−6+3a)+4a+6=3a2+a\det(A(a) \cdot A(-1) - a I_2) = (-3a - 3)(2 - a) - (4a + 6)(-1) = (-6a + 3a^2 - 6 + 3a) + 4a + 6 = 3a^2 + a

(3p)

  • Rezolvăm ecuația:
3a2+a=0  ⟺  a(3a+1)=03a^2 + a = 0 \iff a(3a + 1) = 0

Obținem soluțiile:

a=−13saua=0a = -\frac{1}{3} \quad \text{sau} \quad a = 0

(2p)


Problema 2

Se consideră polinomul f=X3+3X2+mX−4f = X^3 + 3X^2 + mX - 4, unde mm este număr real.

a) Arătați că f(0)=−4f(0) = -4, pentru orice număr real mm. (5p)

b) Determinați numărul real mm, știind că −1-1 este rădăcină a polinomului ff. (5p)

c) Determinați numerele naturale mm pentru care x12+x22+x32>5x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 > 5, unde x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 sunt rădăcinile polinomului ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii f(0)f(0)
  • Înlocuim X=0X = 0 în expresia polinomului:
f(0)=03+3⋅02+m⋅0−4f(0) = 0^3 + 3 \cdot 0^2 + m \cdot 0 - 4

(3p)

  • Finalizăm calculul:
f(0)=0+0+0−4=−4f(0) = 0 + 0 + 0 - 4 = -4

pentru orice număr real mm.

(2p)

b) Determinarea parametrului real mm
  • Deoarece −1-1 este rădăcină a polinomului ff, avem f(−1)=0f(-1) = 0:
f(−1)=(−1)3+3(−1)2+m(−1)−4=−1+3−m−4=−2−mf(-1) = (-1)^3 + 3(-1)^2 + m(-1) - 4 = -1 + 3 - m - 4 = -2 - m

(2p)

  • Rezolvăm ecuația obținută:
−2−m=0  ⟹  m=−2-2 - m = 0 \implies m = -2

(3p)

c) Determinarea numerelor naturale mm
  • Scriem relațiile lui Viète pentru polinomul f=X3+3X2+mX−4f = X^3 + 3X^2 + mX - 4:
x1+x2+x3=−31=−3x_1 + x_2 + x_3 = -\frac{3}{1} = -3 x1x2+x2x3+x3x1=m1=mx_1 x_2 + x_2 x_3 + x_3 x_1 = \frac{m}{1} = m
  • Exprimăm suma pătratelor rădăcinilor:
x12+x22+x32=(x1+x2+x3)2−2(x1x2+x2x3+x3x1)=(−3)2−2m=9−2mx_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (x_1 + x_2 + x_3)^2 - 2(x_1 x_2 + x_2 x_3 + x_3 x_1) = (-3)^2 - 2m = 9 - 2m

(3p)

  • Impunem condiția din enunț:
9−2m>5  ⟺  −2m>−4  ⟺  2m<4  ⟺  m<29 - 2m > 5 \iff -2m > -4 \iff 2m < 4 \iff m < 2

Deoarece mm este număr natural (m∈Nm \in \mathbb{N}), valorile posibile sunt:

m=0saum=1m = 0 \quad \text{sau} \quad m = 1

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2−3x+4+ln⁡xf(x) = x^2 - 3x + 4 + \ln x.

a) Arătați că f′(x)=(2x−1)(x−1)xf'(x) = \frac{(2x - 1)(x - 1)}{x}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că f(x)≤114−ln⁡2f(x) \le \frac{11}{4} - \ln 2, pentru orice x∈(0,1]x \in (0, 1]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Derivăm termen cu termen funcția ff:
f′(x)=(x2)′−3(x)′+(4)′+(ln⁡x)′=2x−3+1xf'(x) = (x^2)' - 3(x)' + (4)' + (\ln x)' = 2x - 3 + \frac{1}{x}

(3p)

  • Aducem expresia la numitor comun și factorizăm numărătorul:
f′(x)=2x2−3x+1x=2x(x−1)−(x−1)x=(2x−1)(x−1)x,x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{2x^2 - 3x + 1}{x} = \frac{2x(x - 1) - (x - 1)}{x} = \frac{(2x - 1)(x - 1)}{x}, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)

b) Ecuația tangentei în punctul de abscisă x=1x = 1
  • Calculăm ordonata punctului de pe grafic:
f(1)=12−3⋅1+4+ln⁡1=1−3+4+0=2f(1) = 1^2 - 3 \cdot 1 + 4 + \ln 1 = 1 - 3 + 4 + 0 = 2
  • Calculăm panta tangentei:
f′(1)=(2⋅1−1)(1−1)1=1⋅01=0f'(1) = \frac{(2 \cdot 1 - 1)(1 - 1)}{1} = \frac{1 \cdot 0}{1} = 0

(2p)

  • Ecuația tangentei la grafic în punctul (1,f(1))(1, f(1)) este:
y−f(1)=f′(1)(x−1)  ⟹  y−2=0⋅(x−1)  ⟹  y=2y - f(1) = f'(1)(x - 1) \implies y - 2 = 0 \cdot (x - 1) \implies y = 2

(3p)

c) Demonstrarea inegalității f(x)≤114−ln⁡2f(x) \le \frac{11}{4} - \ln 2 pe (0,1](0, 1]
  • Aflăm punctele critice din ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
(2x−1)(x−1)=0  ⟹  x=12șix=1(2x - 1)(x - 1) = 0 \implies x = \frac{1}{2} \quad \text{și} \quad x = 1
  • Analizăm monotonia funcției ff pe intervalul (0,1](0, 1]:
    • Pentru x∈(0,12]x \in \left(0, \frac{1}{2}\right], avem 2x−1≤02x - 1 \le 0 și x−1<0x - 1 < 0, deci f′(x)≥0f'(x) \ge 0, ceea ce înseamnă că funcția ff este crescătoare pe (0,12]\left(0, \frac{1}{2}\right];
    • Pentru x∈[12,1]x \in \left[\frac{1}{2}, 1\right], avem 2x−1≥02x - 1 \ge 0 și x−1≤0x - 1 \le 0, deci f′(x)≤0f'(x) \le 0, ceea ce înseamnă că funcția ff este descrescătoare pe [12,1]\left[\frac{1}{2}, 1\right].

(3p)

  • Rezultă că x=12x = \frac{1}{2} este punctul de maxim global al funcției ff pe intervalul (0,1](0, 1], prin urmare:
f(x)≤f(12),∀x∈(0,1]f(x) \le f\left(\frac{1}{2}\right), \quad \forall x \in (0, 1]
  • Calculăm valoarea maximă:
f(12)=(12)2−3⋅12+4+ln⁡(12)=14−32+4−ln⁡2=1−6+164−ln⁡2=114−ln⁡2f\left(\frac{1}{2}\right) = \left(\frac{1}{2}\right)^2 - 3 \cdot \frac{1}{2} + 4 + \ln\left(\frac{1}{2}\right) = \frac{1}{4} - \frac{3}{2} + 4 - \ln 2 = \frac{1 - 6 + 16}{4} - \ln 2 = \frac{11}{4} - \ln 2

Deducem că:

f(x)≤114−ln⁡2f(x) \le \frac{11}{4} - \ln 2

pentru orice x∈(0,1]x \in (0, 1].

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:(−32,+∞)→Rf: \left(-\frac{3}{2}, +\infty\right) \to \mathbb{R}, f(x)=ex+62x+3f(x) = e^x + \frac{6}{2x + 3}.

a) Arătați că ∫13(f(x)−62x+3)dx=e(e2−1)\int_1^3 \left(f(x) - \frac{6}{2x + 3}\right) dx = e(e^2 - 1). (5p)

b) Arătați că ∫−10(f(x)−ex)dx=3ln⁡3\int_{-1}^0 (f(x) - e^x) dx = 3\ln 3. (5p)

c) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcției g:(−32,+∞)→Rg: \left(-\frac{3}{2}, +\infty\right) \to \mathbb{R}, g(x)=(2x2+3x)f(x)g(x) = (2x^2 + 3x) f(x), axa OxOx și dreptele de ecuații x=0x = 0 și x=1x = 1 are aria egală cu 2(e+1)2(e + 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei
  • Exprimăm diferența f(x)−62x+3f(x) - \frac{6}{2x + 3}:
f(x)−62x+3=exf(x) - \frac{6}{2x + 3} = e^x
  • Calculăm integrala definită:
∫13(f(x)−62x+3)dx=∫13exdx=ex∣13\int_1^3 \left(f(x) - \frac{6}{2x + 3}\right) dx = \int_1^3 e^x dx = \left. e^x \right|_1^3

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
e3−e=e(e2−1)e^3 - e = e(e^2 - 1)

(2p)

b) Calculul integralei ∫−10(f(x)−ex)dx\int_{-1}^0 (f(x) - e^x) dx
  • Exprimăm diferența f(x)−exf(x) - e^x:
f(x)−ex=62x+3=3⋅(2x+3)′2x+3f(x) - e^x = \frac{6}{2x + 3} = 3 \cdot \frac{(2x + 3)'}{2x + 3}
  • Integrăm pe intervalul [−1,0][-1, 0]:
∫−10(f(x)−ex)dx=∫−1062x+3dx=3ln⁡(2x+3)∣−10\int_{-1}^0 (f(x) - e^x) dx = \int_{-1}^0 \frac{6}{2x + 3} dx = \left. 3\ln(2x + 3) \right|_{-1}^0

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
3(ln⁡(2⋅0+3)−ln⁡(2⋅(−1)+3))=3(ln⁡3−ln⁡1)=3(ln⁡3−0)=3ln⁡33\left(\ln(2 \cdot 0 + 3) - \ln(2 \cdot (-1) + 3)\right) = 3(\ln 3 - \ln 1) = 3(\ln 3 - 0) = 3\ln 3

(2p)

c) Calculul ariei suprafeței plane
  • Exprimăm funcția g(x)g(x) pentru x∈(−32,+∞)x \in \left(-\frac{3}{2}, +\infty\right):
g(x)=(2x2+3x)f(x)=x(2x+3)(ex+62x+3)=(2x2+3x)ex+6xg(x) = (2x^2 + 3x) f(x) = x(2x + 3)\left(e^x + \frac{6}{2x + 3}\right) = (2x^2 + 3x)e^x + 6x
  • Deoarece g(x)≥0g(x) \ge 0 pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], aria căutată este:
A=∫01g(x)dx=∫01(2x2+3x)exdx+∫016xdx\mathcal{A} = \int_0^1 g(x) dx = \int_0^1 (2x^2 + 3x)e^x dx + \int_0^1 6x dx
  • Calculăm integrala integrând prin părți:
∫01(2x2+3x)(ex)′dx=(2x2+3x)ex∣01−∫01(4x+3)exdx\int_0^1 (2x^2 + 3x)(e^x)' dx = \left. (2x^2 + 3x)e^x \right|_0^1 - \int_0^1 (4x + 3)e^x dx =(2x2+3x)ex∣01−((4x+3)ex∣01−∫014exdx)= \left. (2x^2 + 3x)e^x \right|_0^1 - \left( \left. (4x + 3)e^x \right|_0^1 - \int_0^1 4e^x dx \right) =(2x2+3x)ex∣01−(4x+3)ex∣01+4ex∣01=(2x2−x+1)ex∣01= \left. (2x^2 + 3x)e^x \right|_0^1 - \left. (4x + 3)e^x \right|_0^1 + \left. 4e^x \right|_0^1 = \left. (2x^2 - x + 1)e^x \right|_0^1

Iar integrala termenului 6x6x este 3x2∣01\left. 3x^2 \right|_0^1. Astfel:

A=((2x2+3x)ex−(4x+3)ex+4ex+3x2)∣01\mathcal{A} = \left. \left((2x^2 + 3x)e^x - (4x + 3)e^x + 4e^x + 3x^2\right) \right|_0^1

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
A=(5e−7e+4e+3)−(0−3+4+0)=(2e+3)−1=2e+2=2(e+1)\mathcal{A} = (5e - 7e + 4e + 3) - (0 - 3 + 4 + 0) = (2e + 3) - 1 = 2e + 2 = 2(e + 1)

(2p)