Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 4⋅(41−51)+54=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm diferența din paranteză prin aducerea fracțiilor la numitorul comun 20:
41−51=205−4=201
(3p)
- Înmulțim rezultatul cu 4 și adunăm termenul 54:
4⋅201+54=51+54=51+4=55=1
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=3x+2. Arătați că f(0)⋅f(1)=10. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm valoarea funcției în punctul x=0:
f(0)=3⋅0+2=2
(2p)
- Calculăm valoarea funcției în punctul x=1 și efectuăm produsul:
f(1)=3⋅1+2=5⟹f(0)⋅f(1)=2⋅5=10
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 32x−3=3x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Deoarece bazele sunt egale și baza 3>0,3=1, funcția exponențială este strict injectivă, deci egalăm exponenții:
2x−3=x
(3p)
- Rezolvăm ecuația de gradul I obținută:
2x−x=3⟹x=3
(2p)
4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}, acesta să verifice inegalitatea n2≤23. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Mulțimea A are 10 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
Nposibile=10
(2p)
- Verificăm pătratele elementelor din mulțimea A:
- 02=0≤23
- 12=1≤23
- 22=4≤23
- 32=9≤23
- 42=16≤23
- 52=25>23, iar pentru orice n≥5 avem n2≥25>23
- Numerele favorabile sunt 0,1,2,3,4, deci numărul cazurilor favorabile este 5:
P=NposibileNfavorabile=105=21
(3p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0,3) și B(4,0). Arătați că perimetrul triunghiului OAB este egal cu 12. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm lungimile segmentelor OA și OB, situate pe axele de coordonate:
OA=∣yA−yO∣=3,OB=∣xB−xO∣=4
(2p)
- Triunghiul OAB este dreptunghic în originea O(0,0). Aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza AB:
AB=OA2+OB2=32+42=9+16=25=5
- Calculăm perimetrul triunghiului:
P△OAB=OA+OB+AB=3+4+5=12
(3p)
6. Arătați că (1+2cos60∘)sin30∘=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Utilizăm valorile trigonometrice fundamentale cos60∘=21 și sin30∘=21:
cos60∘=21,sin30∘=21
(2p)
- Înlocuim în expresia dată:
(1+2cos60∘)sin30∘=(1+2⋅21)⋅21=(1+1)⋅21=2⋅21=1
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricele:
A=(1103)șiB(x)=(x−10x−2)
unde x este număr real.
a) Arătați că detA=3. (5p)
b) Arătați că B(8)−3B(2)=2A. (5p)
c) Determinați numărul real x pentru care A⋅B(x)=B(x). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A
- Aplicăm formula determinantului de ordinul 2:
detA=1103=1⋅3−0⋅1
(3p)
- Finalizăm calculul numeric:
detA=3−0=3
(2p)
b) Verificarea identității B(8)−3B(2)=2A
- Scriem matricele B(8) și B(2) prin înlocuirea lui x:
B(8)=(8−108−2)=(8−106)
B(2)=(2−102−2)=(2−100)
- Calculăm 3B(2) și diferența B(8)−3B(2):
B(8)−3B(2)=(8−106)−3(2−100)=(8−6−1−(−3)0−06−0)=(2206)
(3p)
- Dăm factor comun 2 din matricea obținută:
(2206)=2(1103)=2A
(2p)
c) Determinarea numărului real x pentru care A⋅B(x)=B(x)
- Calculăm produsul de matrice A⋅B(x):
A⋅B(x)=(1103)(x−10x−2)=(1⋅x+0⋅(−1)1⋅x+3⋅(−1)1⋅0+0⋅(x−2)1⋅0+3⋅(x−2))=(xx−303x−6)
(3p)
- Egalăm matricea obținută cu B(x):
(xx−303x−6)=(x−10x−2)
Identificăm elementele corespunzătoare:
- x−3=−1⟹x=2
- 3x−6=x−2⟹2x=4⟹x=2
Deci valoarea unică căutată este x=2.
(2p)
Problema 2
Se consideră polinomul:
f=X3−2X2−2X+m
unde m este număr real.
a) Pentru m=3, arătați că f(1)=0. (5p)
b) Determinați numărul real m pentru care x1x2+x2x3+x3x1+x1x2x3=1, unde x1,x2,x3 sunt rădăcinile polinomului f. (5p)
c) Determinați numărul real m pentru care polinomul f este divizibil cu polinomul X+2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul valorii f(1) pentru m=3
- Pentru m=3, polinomul devine f=X3−2X2−2X+3. Înlocuim X cu 1:
f(1)=13−2⋅12−2⋅1+3
(3p)
f(1)=1−2−2+3=0
(2p)
b) Determinarea parametrului m folosind relațiile lui Viète
- Scriem relațiile lui Viète pentru polinomul f=X3−2X2−2X+m:
⎩⎨⎧x1+x2+x3=−1−2=2x1x2+x2x3+x3x1=1−2=−2x1x2x3=−1m=−m
- Înlocuim în relația din enunț:
(x1x2+x2x3+x3x1)+x1x2x3=−2+(−m)=−2−m
(3p)
−2−m=1⟹−m=3⟹m=−3
(2p)
c) Determinarea lui m pentru care f este divizibil cu X+2
- Conform teoremei lui Bézout, polinomul f este divizibil cu X−(−2)=X+2 dacă și numai dacă restul împărțirii este nul, adică f(−2)=0:
f(−2)=(−2)3−2⋅(−2)2−2⋅(−2)+m=−8−2⋅4+4+m=−8−8+4+m=m−12
(2p)
- Impunem condiția de divizibilitate:
m−12=0⟹m=12
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f:R→R, definită prin:
f(x)=x2+13x
a) Arătați că f′(x)=(x2+1)23(1−x2), pentru orice x∈R. (5p)
b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcției f. (5p)
c) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei f′(x)
- Aplicăm formula de derivare a raportului (vu)′=v2u′v−uv′:
f′(x)=(x2+1)2(3x)′⋅(x2+1)−3x⋅(x2+1)′=(x2+1)23(x2+1)−3x⋅2x
(3p)
- Desfacem parantezele și restrângem numărătorul:
f′(x)=(x2+1)23x2+3−6x2=(x2+1)23−3x2=(x2+1)23(1−x2),x∈R
(2p)
b) Determinarea ecuației asimptotei orizontale spre +∞
- Calculăm limita funcției când x→+∞:
x→+∞limf(x)=x→+∞limx2+13x=x→+∞limx2(1+x21)x⋅3=x→+∞limx(1+x21)3=0
(3p)
- Deoarece limita este finită (0), dreapta de ecuație y=0 (axa Ox) este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcției f.
(2p)
c) Determinarea intervalelor de monotonie ale funcției f
- Egalăm derivata cu zero pentru a găsi punctele critice:
f′(x)=0⟺1−x2=0⟺x2=1⟺x1=−1 sau x2=1
(2p)
- Deoarece numitorul (x2+1)2>0 pentru orice x∈R, semnul derivatei este dat de semnul funcției de gradul al doilea 1−x2:
- Pentru x∈(−∞,−1], avem 1−x2≤0⟹f′(x)≤0, deci funcția f este strict descrescătoare pe intervalul (−∞,−1].
- Pentru x∈[−1,1], avem 1−x2≥0⟹f′(x)≥0, deci funcția f este strict crescătoare pe intervalul [−1,1].
- Pentru x∈[1,+∞), avem 1−x2≤0⟹f′(x)≤0, deci funcția f este strict descrescătoare pe intervalul [1,+∞).
(3p)
Problema 2
Se consideră funcția f:R→R, definită prin:
f(x)=2x2+1
a) Arătați că ∫01(f(x)−1)dx=32. (5p)
b) Arătați că ∫02f(x)4xdx=2ln3. (5p)
c) Determinați numărul natural n, știind că ∫1ef(x1)lnxdx=f(n)−e4. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫01(f(x)−1)dx
- Înlocuim expresia funcției f(x)−1=2x2+1−1=2x2:
∫01(f(x)−1)dx=∫012x2dx=2[3x3]01
(3p)
- Aplicăm formula Leibniz-Newton:
2(313−303)=2⋅31=32
(2p)
b) Calculul integralei ∫02f(x)4xdx
- Observăm că derivata numitorului este (f(x))′=(2x2+1)′=4x, exact numărătorul:
∫02f(x)4xdx=∫022x2+1(2x2+1)′dx=[ln(2x2+1)]02
(3p)
- Calculăm valoarea integralei:
ln(2⋅22+1)−ln(2⋅02+1)=ln(8+1)−ln1=ln9−0=ln(32)=2ln3
(2p)
c) Determinarea numărului natural n
- Scriem expresia f(x1):
f(x1)=2(x1)2+1=x22+1
Integrala devine:
I=∫1e(x22+1)lnxdx=2∫1ex2lnxdx+∫1elnxdx
- Calculăm prin părți integrala ∫1elnxdx:
- u=lnx⟹u′=x1
- v′=1⟹v=x
∫1elnxdx=[xlnx]1e−∫1ex⋅x1dx=(elne−1ln1)−∫1e1dx=e−[x]1e=e−(e−1)=1
- Calculăm prin părți integrala ∫1ex2lnxdx:
- u=lnx⟹u′=x1
- v′=x21=x−2⟹v=−x1
∫1ex2lnxdx=[−xlnx]1e−∫1e(−x1)x1dx=(−e1−0)+∫1ex21dx=−e1+[−x1]1e=−e1+(−e1+1)=1−e2
- Adunăm cele două componente:
I=2(1−e2)+1=2−e4+1=3−e4
(3p)
- Egalăm cu membrul drept din ipoteză:
3−e4=f(n)−e4⟹f(n)=3
- Înlocuim în expresia funcției f:
2n2+1=3⟹2n2=2⟹n2=1
Deoarece n este număr natural (n∈N), rezultă soluția unică:
n=1
(2p)