BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2023Rezervă

Bacalaureat 2023 - Matematică Tehnologic - Subiect de Rezervă - Varianta 5

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 4⋅(14−15)+45=14 \cdot \left(\frac{1}{4} - \frac{1}{5}\right) + \frac{4}{5} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm diferența din paranteză prin aducerea fracțiilor la numitorul comun 2020:
14−15=5−420=120\frac{1}{4} - \frac{1}{5} = \frac{5 - 4}{20} = \frac{1}{20}

(3p)

  • Înmulțim rezultatul cu 44 și adunăm termenul 45\frac{4}{5}:
4⋅120+45=15+45=1+45=55=14 \cdot \frac{1}{20} + \frac{4}{5} = \frac{1}{5} + \frac{4}{5} = \frac{1 + 4}{5} = \frac{5}{5} = 1

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x+2f(x) = 3x + 2. Arătați că f(0)⋅f(1)=10f(0) \cdot f(1) = 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=0x = 0:
f(0)=3⋅0+2=2f(0) = 3 \cdot 0 + 2 = 2

(2p)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=1x = 1 și efectuăm produsul:
f(1)=3⋅1+2=5  ⟹  f(0)⋅f(1)=2⋅5=10f(1) = 3 \cdot 1 + 2 = 5 \implies f(0) \cdot f(1) = 2 \cdot 5 = 10

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 32x−3=3x3^{2x - 3} = 3^x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece bazele sunt egale și baza 3>0,3≠13 > 0, 3 \neq 1, funcția exponențială este strict injectivă, deci egalăm exponenții:
2x−3=x2x - 3 = x

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul I obținută:
2x−x=3  ⟹  x=32x - x = 3 \implies x = 3

(2p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}A = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, acesta să verifice inegalitatea n2≤23n^2 \le 23. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA are 1010 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
Nposibile=10N_{\text{posibile}} = 10

(2p)

  • Verificăm pătratele elementelor din mulțimea AA:
    • 02=0≤230^2 = 0 \le 23
    • 12=1≤231^2 = 1 \le 23
    • 22=4≤232^2 = 4 \le 23
    • 32=9≤233^2 = 9 \le 23
    • 42=16≤234^2 = 16 \le 23
    • 52=25>235^2 = 25 > 23, iar pentru orice n≥5n \ge 5 avem n2≥25>23n^2 \ge 25 > 23
  • Numerele favorabile sunt 0,1,2,3,40, 1, 2, 3, 4, deci numărul cazurilor favorabile este 55:
P=NfavorabileNposibile=510=12P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{5}{10} = \frac{1}{2}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,3)A(0, 3) și B(4,0)B(4, 0). Arătați că perimetrul triunghiului OABOAB este egal cu 1212. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimile segmentelor OAOA și OBOB, situate pe axele de coordonate:
OA=∣yA−yO∣=3,OB=∣xB−xO∣=4OA = |y_A - y_O| = 3, \quad OB = |x_B - x_O| = 4

(2p)

  • Triunghiul OABOAB este dreptunghic în originea O(0,0)O(0, 0). Aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza ABAB:
AB=OA2+OB2=32+42=9+16=25=5AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5
  • Calculăm perimetrul triunghiului:
P△OAB=OA+OB+AB=3+4+5=12P_{\triangle OAB} = OA + OB + AB = 3 + 4 + 5 = 12

(3p)


6. Arătați că (1+2cos⁡60∘)sin⁡30∘=1(1 + 2\cos 60^\circ) \sin 30^\circ = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Utilizăm valorile trigonometrice fundamentale cos⁡60∘=12\cos 60^\circ = \frac{1}{2} și sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \frac{1}{2}:
cos⁡60∘=12,sin⁡30∘=12\cos 60^\circ = \frac{1}{2}, \quad \sin 30^\circ = \frac{1}{2}

(2p)

  • Înlocuim în expresia dată:
(1+2cos⁡60∘)sin⁡30∘=(1+2⋅12)⋅12=(1+1)⋅12=2⋅12=1(1 + 2\cos 60^\circ) \sin 30^\circ = \left(1 + 2 \cdot \frac{1}{2}\right) \cdot \frac{1}{2} = (1 + 1) \cdot \frac{1}{2} = 2 \cdot \frac{1}{2} = 1

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele:

A=(1013)șiB(x)=(x0−1x−2)A = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} \quad \text{și} \quad B(x) = \begin{pmatrix} x & 0 \\ -1 & x - 2 \end{pmatrix}

unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=3\det A = 3. (5p)

b) Arătați că B(8)−3B(2)=2AB(8) - 3B(2) = 2A. (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care A⋅B(x)=B(x)A \cdot B(x) = B(x). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei AA
  • Aplicăm formula determinantului de ordinul 22:
det⁡A=∣1013∣=1⋅3−0⋅1\det A = \begin{vmatrix} 1 & 0 \\ 1 & 3 \end{vmatrix} = 1 \cdot 3 - 0 \cdot 1

(3p)

  • Finalizăm calculul numeric:
det⁡A=3−0=3\det A = 3 - 0 = 3

(2p)

b) Verificarea identității B(8)−3B(2)=2AB(8) - 3B(2) = 2A
  • Scriem matricele B(8)B(8) și B(2)B(2) prin înlocuirea lui xx:
B(8)=(80−18−2)=(80−16)B(8) = \begin{pmatrix} 8 & 0 \\ -1 & 8 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & 0 \\ -1 & 6 \end{pmatrix} B(2)=(20−12−2)=(20−10)B(2) = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ -1 & 2 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ -1 & 0 \end{pmatrix}
  • Calculăm 3B(2)3B(2) și diferența B(8)−3B(2)B(8) - 3B(2):
B(8)−3B(2)=(80−16)−3(20−10)=(8−60−0−1−(−3)6−0)=(2026)B(8) - 3B(2) = \begin{pmatrix} 8 & 0 \\ -1 & 6 \end{pmatrix} - 3\begin{pmatrix} 2 & 0 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 - 6 & 0 - 0 \\ -1 - (-3) & 6 - 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 2 & 6 \end{pmatrix}

(3p)

  • Dăm factor comun 22 din matricea obținută:
(2026)=2(1013)=2A\begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 2 & 6 \end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = 2A

(2p)

c) Determinarea numărului real xx pentru care A⋅B(x)=B(x)A \cdot B(x) = B(x)
  • Calculăm produsul de matrice A⋅B(x)A \cdot B(x):
A⋅B(x)=(1013)(x0−1x−2)=(1⋅x+0⋅(−1)1⋅0+0⋅(x−2)1⋅x+3⋅(−1)1⋅0+3⋅(x−2))=(x0x−33x−6)A \cdot B(x) = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & 0 \\ -1 & x - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot x + 0 \cdot (-1) & 1 \cdot 0 + 0 \cdot (x - 2) \\ 1 \cdot x + 3 \cdot (-1) & 1 \cdot 0 + 3 \cdot (x - 2) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x & 0 \\ x - 3 & 3x - 6 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm matricea obținută cu B(x)B(x):
(x0x−33x−6)=(x0−1x−2)\begin{pmatrix} x & 0 \\ x - 3 & 3x - 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x & 0 \\ -1 & x - 2 \end{pmatrix}

Identificăm elementele corespunzătoare:

  • x−3=−1  ⟹  x=2x - 3 = -1 \implies x = 2
  • 3x−6=x−2  ⟹  2x=4  ⟹  x=23x - 6 = x - 2 \implies 2x = 4 \implies x = 2

Deci valoarea unică căutată este x=2x = 2.

(2p)


Problema 2

Se consideră polinomul:

f=X3−2X2−2X+mf = X^3 - 2X^2 - 2X + m

unde mm este număr real.

a) Pentru m=3m = 3, arătați că f(1)=0f(1) = 0. (5p)

b) Determinați numărul real mm pentru care x1x2+x2x3+x3x1+x1x2x3=1x_1 x_2 + x_2 x_3 + x_3 x_1 + x_1 x_2 x_3 = 1, unde x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 sunt rădăcinile polinomului ff. (5p)

c) Determinați numărul real mm pentru care polinomul ff este divizibil cu polinomul X+2X + 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii f(1)f(1) pentru m=3m = 3
  • Pentru m=3m = 3, polinomul devine f=X3−2X2−2X+3f = X^3 - 2X^2 - 2X + 3. Înlocuim XX cu 11:
f(1)=13−2⋅12−2⋅1+3f(1) = 1^3 - 2 \cdot 1^2 - 2 \cdot 1 + 3

(3p)

  • Efectuăm calculele:
f(1)=1−2−2+3=0f(1) = 1 - 2 - 2 + 3 = 0

(2p)

b) Determinarea parametrului mm folosind relațiile lui Viète
  • Scriem relațiile lui Viète pentru polinomul f=X3−2X2−2X+mf = X^3 - 2X^2 - 2X + m:
{x1+x2+x3=−−21=2x1x2+x2x3+x3x1=−21=−2x1x2x3=−m1=−m\begin{cases} x_1 + x_2 + x_3 = -\frac{-2}{1} = 2 \\ x_1 x_2 + x_2 x_3 + x_3 x_1 = \frac{-2}{1} = -2 \\ x_1 x_2 x_3 = -\frac{m}{1} = -m \end{cases}
  • Înlocuim în relația din enunț:
(x1x2+x2x3+x3x1)+x1x2x3=−2+(−m)=−2−m(x_1 x_2 + x_2 x_3 + x_3 x_1) + x_1 x_2 x_3 = -2 + (-m) = -2 - m

(3p)

  • Egalăm cu 11:
−2−m=1  ⟹  −m=3  ⟹  m=−3-2 - m = 1 \implies -m = 3 \implies m = -3

(2p)

c) Determinarea lui mm pentru care ff este divizibil cu X+2X + 2
  • Conform teoremei lui Bézout, polinomul ff este divizibil cu X−(−2)=X+2X - (-2) = X + 2 dacă și numai dacă restul împărțirii este nul, adică f(−2)=0f(-2) = 0:
f(−2)=(−2)3−2⋅(−2)2−2⋅(−2)+m=−8−2⋅4+4+m=−8−8+4+m=m−12f(-2) = (-2)^3 - 2 \cdot (-2)^2 - 2 \cdot (-2) + m = -8 - 2 \cdot 4 + 4 + m = -8 - 8 + 4 + m = m - 12

(2p)

  • Impunem condiția de divizibilitate:
m−12=0  ⟹  m=12m - 12 = 0 \implies m = 12

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=3xx2+1f(x) = \frac{3x}{x^2 + 1}

a) Arătați că f′(x)=3(1−x2)(x2+1)2f'(x) = \frac{3(1 - x^2)}{(x^2 + 1)^2}, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Determinați intervalele de monotonie ale funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei f′(x)f'(x)
  • Aplicăm formula de derivare a raportului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(3x)′⋅(x2+1)−3x⋅(x2+1)′(x2+1)2=3(x2+1)−3x⋅2x(x2+1)2f'(x) = \frac{(3x)' \cdot (x^2 + 1) - 3x \cdot (x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2} = \frac{3(x^2 + 1) - 3x \cdot 2x}{(x^2 + 1)^2}

(3p)

  • Desfacem parantezele și restrângem numărătorul:
f′(x)=3x2+3−6x2(x2+1)2=3−3x2(x2+1)2=3(1−x2)(x2+1)2,x∈Rf'(x) = \frac{3x^2 + 3 - 6x^2}{(x^2 + 1)^2} = \frac{3 - 3x^2}{(x^2 + 1)^2} = \frac{3(1 - x^2)}{(x^2 + 1)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

b) Determinarea ecuației asimptotei orizontale spre +∞+\infty
  • Calculăm limita funcției când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞3xx2+1=lim⁡x→+∞x⋅3x2(1+1x2)=lim⁡x→+∞3x(1+1x2)=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{3x}{x^2 + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x \cdot 3}{x^2 \left(1 + \frac{1}{x^2}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{3}{x\left(1 + \frac{1}{x^2}\right)} = 0

(3p)

  • Deoarece limita este finită (00), dreapta de ecuație y=0y = 0 (axa OxOx) este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)

c) Determinarea intervalelor de monotonie ale funcției ff
  • Egalăm derivata cu zero pentru a găsi punctele critice:
f′(x)=0  ⟺  1−x2=0  ⟺  x2=1  ⟺  x1=−1 sau x2=1f'(x) = 0 \iff 1 - x^2 = 0 \iff x^2 = 1 \iff x_1 = -1 \text{ sau } x_2 = 1

(2p)

  • Deoarece numitorul (x2+1)2>0(x^2 + 1)^2 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, semnul derivatei este dat de semnul funcției de gradul al doilea 1−x21 - x^2:
    • Pentru x∈(−∞,−1]x \in (-\infty, -1], avem 1−x2≤0  ⟹  f′(x)≤01 - x^2 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (−∞,−1](-\infty, -1].
    • Pentru x∈[−1,1]x \in [-1, 1], avem 1−x2≥0  ⟹  f′(x)≥01 - x^2 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe intervalul [−1,1][-1, 1].
    • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem 1−x2≤0  ⟹  f′(x)≤01 - x^2 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=2x2+1f(x) = 2x^2 + 1

a) Arătați că ∫01(f(x)−1) dx=23\int_0^1 (f(x) - 1)\,dx = \frac{2}{3}. (5p)

b) Arătați că ∫024xf(x) dx=2ln⁡3\int_0^2 \frac{4x}{f(x)}\,dx = 2\ln 3. (5p)

c) Determinați numărul natural nn, știind că ∫1ef(1x)ln⁡x dx=f(n)−4e\int_1^e f\left(\frac{1}{x}\right) \ln x\,dx = f(n) - \frac{4}{e}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫01(f(x)−1) dx\int_0^1 (f(x) - 1)\,dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)−1=2x2+1−1=2x2f(x) - 1 = 2x^2 + 1 - 1 = 2x^2:
∫01(f(x)−1) dx=∫012x2 dx=2[x33]01\int_0^1 (f(x) - 1)\,dx = \int_0^1 2x^2\,dx = 2 \left[ \frac{x^3}{3} \right]_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
2(133−033)=2⋅13=232 \left( \frac{1^3}{3} - \frac{0^3}{3} \right) = 2 \cdot \frac{1}{3} = \frac{2}{3}

(2p)

b) Calculul integralei ∫024xf(x) dx\int_0^2 \frac{4x}{f(x)}\,dx
  • Observăm că derivata numitorului este (f(x))′=(2x2+1)′=4x(f(x))' = (2x^2 + 1)' = 4x, exact numărătorul:
∫024xf(x) dx=∫02(2x2+1)′2x2+1 dx=[ln⁡(2x2+1)]02\int_0^2 \frac{4x}{f(x)}\,dx = \int_0^2 \frac{(2x^2 + 1)'}{2x^2 + 1}\,dx = \left[ \ln(2x^2 + 1) \right]_0^2

(3p)

  • Calculăm valoarea integralei:
ln⁡(2⋅22+1)−ln⁡(2⋅02+1)=ln⁡(8+1)−ln⁡1=ln⁡9−0=ln⁡(32)=2ln⁡3\ln(2 \cdot 2^2 + 1) - \ln(2 \cdot 0^2 + 1) = \ln(8 + 1) - \ln 1 = \ln 9 - 0 = \ln(3^2) = 2\ln 3

(2p)

c) Determinarea numărului natural nn
  • Scriem expresia f(1x)f\left(\frac{1}{x}\right):
f(1x)=2(1x)2+1=2x2+1f\left(\frac{1}{x}\right) = 2\left(\frac{1}{x}\right)^2 + 1 = \frac{2}{x^2} + 1

Integrala devine:

I=∫1e(2x2+1)ln⁡x dx=2∫1eln⁡xx2 dx+∫1eln⁡x dxI = \int_1^e \left(\frac{2}{x^2} + 1\right) \ln x\,dx = 2 \int_1^e \frac{\ln x}{x^2}\,dx + \int_1^e \ln x\,dx
  • Calculăm prin părți integrala ∫1eln⁡x dx\int_1^e \ln x\,dx:
    • u=ln⁡x  ⟹  u′=1xu = \ln x \implies u' = \frac{1}{x}
    • v′=1  ⟹  v=xv' = 1 \implies v = x
∫1eln⁡x dx=[xln⁡x]1e−∫1ex⋅1x dx=(eln⁡e−1ln⁡1)−∫1e1 dx=e−[x]1e=e−(e−1)=1\int_1^e \ln x\,dx = [x \ln x]_1^e - \int_1^e x \cdot \frac{1}{x}\,dx = (e \ln e - 1 \ln 1) - \int_1^e 1\,dx = e - [x]_1^e = e - (e - 1) = 1
  • Calculăm prin părți integrala ∫1eln⁡xx2 dx\int_1^e \frac{\ln x}{x^2}\,dx:
    • u=ln⁡x  ⟹  u′=1xu = \ln x \implies u' = \frac{1}{x}
    • v′=1x2=x−2  ⟹  v=−1xv' = \frac{1}{x^2} = x^{-2} \implies v = -\frac{1}{x}
∫1eln⁡xx2 dx=[−ln⁡xx]1e−∫1e(−1x)1x dx=(−1e−0)+∫1e1x2 dx=−1e+[−1x]1e=−1e+(−1e+1)=1−2e\int_1^e \frac{\ln x}{x^2}\,dx = \left[ -\frac{\ln x}{x} \right]_1^e - \int_1^e \left(-\frac{1}{x}\right) \frac{1}{x}\,dx = \left( -\frac{1}{e} - 0 \right) + \int_1^e \frac{1}{x^2}\,dx = -\frac{1}{e} + \left[ -\frac{1}{x} \right]_1^e = -\frac{1}{e} + \left( -\frac{1}{e} + 1 \right) = 1 - \frac{2}{e}
  • Adunăm cele două componente:
I=2(1−2e)+1=2−4e+1=3−4eI = 2\left(1 - \frac{2}{e}\right) + 1 = 2 - \frac{4}{e} + 1 = 3 - \frac{4}{e}

(3p)

  • Egalăm cu membrul drept din ipoteză:
3−4e=f(n)−4e  ⟹  f(n)=33 - \frac{4}{e} = f(n) - \frac{4}{e} \implies f(n) = 3
  • Înlocuim în expresia funcției ff:
2n2+1=3  ⟹  2n2=2  ⟹  n2=12n^2 + 1 = 3 \implies 2n^2 = 2 \implies n^2 = 1

Deoarece nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), rezultă soluția unică:

n=1n = 1

(2p)