BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2023Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2023 - Matematică Tehnologic - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 3⋅(1+12)−12=43 \cdot \left( 1 + \frac{1}{2} \right) - \frac{1}{2} = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm suma din paranteză aducând la același numitor:
1+12=2+12=321 + \frac{1}{2} = \frac{2 + 1}{2} = \frac{3}{2}

Înmulțim cu 33:

3⋅(1+12)−12=3⋅32−12=92−123 \cdot \left( 1 + \frac{1}{2} \right) - \frac{1}{2} = 3 \cdot \frac{3}{2} - \frac{1}{2} = \frac{9}{2} - \frac{1}{2}

(3p)

  • Efectuăm scăderea fracțiilor cu același numitor:
9−12=82=4\frac{9 - 1}{2} = \frac{8}{2} = 4

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+2f(x) = x + 2. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=6f(a) = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în x=ax = a:
f(a)=a+2f(a) = a + 2

(2p)

  • Egalăm cu valoarea dată și rezolvăm ecuația obținută:
a+2=6  ⟺  a=6−2  ⟺  a=4a + 2 = 6 \iff a = 6 - 2 \iff a = 4

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡7(2x+1)=log⁡79\log_7(2x + 1) = \log_7 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din injectivitatea funcției logaritmice obținem egalitatea argumentelor:
2x+1=92x + 1 = 9

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul întâi:
2x=9−1  ⟺  2x=8  ⟺  x=82=42x = 9 - 1 \iff 2x = 8 \iff x = \frac{8}{2} = 4

Deoarece 2⋅4+1=9>02 \cdot 4 + 1 = 9 > 0, soluția verifică condiția de existență a logaritmului și convine.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={1,2,3,…,23}A = \{1, 2, 3, \dots, 23\}, acesta să verifice inegalitatea n≥10n \ge 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA conține primele 2323 de numere naturale nenule, deci numărul cazurilor posibile este:
Nposibile=23N_{\text{posibile}} = 23

(2p)

  • Elementele din mulțimea AA care satisfac inegalitatea n≥10n \ge 10 sunt:
{10,11,12,…,23}\{10, 11, 12, \dots, 23\}

Numărul cazurilor favorabile este:

Nfavorabile=23−10+1=14N_{\text{favorabile}} = 23 - 10 + 1 = 14

Calculăm probabilitatea folosind formula clasică:

P=NfavorabileNposibile=1423P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{14}{23}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,2)A(-1, 2) și B(1,6)B(1, 6). Determinați coordonatele mijlocului segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie M(xM,yM)M(x_M, y_M) mijlocul segmentului ABAB. Calculăm abscisa punctului MM:
xM=xA+xB2=−1+12=02=0x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-1 + 1}{2} = \frac{0}{2} = 0

(3p)

  • Calculăm ordonata punctului MM:
yM=yA+yB2=2+62=82=4y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{2 + 6}{2} = \frac{8}{2} = 4

Așadar, coordonatele mijlocului segmentului ABAB sunt M(0,4)M(0, 4).

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AC=2AC = \sqrt{2} și BC=2BC = 2. Arătați că triunghiul ABCABC este isoscel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ):
BC2=AB2+AC2  ⟹  AB2=BC2−AC2BC^2 = AB^2 + AC^2 \implies AB^2 = BC^2 - AC^2

Înlocuim valorile date:

AB2=22−(2)2=4−2=2  ⟹  AB=2AB^2 = 2^2 - (\sqrt{2})^2 = 4 - 2 = 2 \implies AB = \sqrt{2}

(3p)

  • Observăm că:
AB=AC=2AB = AC = \sqrt{2}

Deoarece triunghiul are două laturi egale (catetele congruente), triunghiul ABCABC este isoscel (dreptunghic isoscel).

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele:

A=(3221),B=(0442)șiC=(−1221)A = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}, \quad B = \begin{pmatrix} 0 & 4 \\ 4 & 2 \end{pmatrix} \quad \text{și} \quad C = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}

a) Arătați că det⁡A=−1\det A = -1. (5p)

b) Arătați că 2B−A=3C2B - A = 3C. (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care 2X⋅A=B+2C2X \cdot A = B + 2C. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei AA
  • Calculăm determinantul de ordinul 22:
det⁡A=∣3221∣=3⋅1−2⋅2\det A = \begin{vmatrix} 3 & 2 \\ 2 & 1 \end{vmatrix} = 3 \cdot 1 - 2 \cdot 2

(3p)

  • Finalizăm calculul numeric:
det⁡A=3−4=−1\det A = 3 - 4 = -1

(2p)


b) Verificarea egalității 2B−A=3C2B - A = 3C
  • Calculăm mai întâi matricea 2B2B:
2B=2(0442)=(0884)2B = 2 \begin{pmatrix} 0 & 4 \\ 4 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 8 \\ 8 & 4 \end{pmatrix}

Efectuăm scăderea 2B−A2B - A:

2B−A=(0884)−(3221)=(0−38−28−24−1)=(−3663)2B - A = \begin{pmatrix} 0 & 8 \\ 8 & 4 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 - 3 & 8 - 2 \\ 8 - 2 & 4 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3 & 6 \\ 6 & 3 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm matricea 3C3C:
3C=3(−1221)=(3⋅(−1)3⋅23⋅23⋅1)=(−3663)3C = 3 \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 \cdot (-1) & 3 \cdot 2 \\ 3 \cdot 2 & 3 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3 & 6 \\ 6 & 3 \end{pmatrix}

Deoarece ambele expresii conduc la aceeași matrice, egalitatea 2B−A=3C2B - A = 3C este demonstrată.

(2p)


c) Determinarea matricei XX
  • Calculăm matricea din membrul drept, B+2CB + 2C:
2C=2(−1221)=(−2442)2C = 2 \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2 & 4 \\ 4 & 2 \end{pmatrix} B+2C=(0442)+(−2442)=(−2884)B + 2C = \begin{pmatrix} 0 & 4 \\ 4 & 2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -2 & 4 \\ 4 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2 & 8 \\ 8 & 4 \end{pmatrix}

Deoarece det⁡A=−1≠0\det A = -1 \neq 0, matricea AA este inversabilă. Inversa sa este:

A−1=1det⁡A(1−2−23)=−(1−2−23)=(−122−3)A^{-1} = \frac{1}{\det A} \begin{pmatrix} 1 & -2 \\ -2 & 3 \end{pmatrix} = -\begin{pmatrix} 1 & -2 \\ -2 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & -3 \end{pmatrix}

(3p)

  • Înmulțim ecuația 2X⋅A=B+2C2X \cdot A = B + 2C la dreapta cu A−1A^{-1}:
2X=(B+2C)⋅A−1=(−2884)(−122−3)2X = (B + 2C) \cdot A^{-1} = \begin{pmatrix} -2 & 8 \\ 8 & 4 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & -3 \end{pmatrix} 2X=((−2)(−1)+8⋅2(−2)⋅2+8(−3)8(−1)+4⋅28⋅2+4(−3))=(2+16−4−24−8+816−12)=(18−2804)2X = \begin{pmatrix} (-2)(-1) + 8 \cdot 2 & (-2) \cdot 2 + 8(-3) \\ 8(-1) + 4 \cdot 2 & 8 \cdot 2 + 4(-3) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 + 16 & -4 - 24 \\ -8 + 8 & 16 - 12 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 18 & -28 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}

Împărțim fiecare element prin 22:

X=12(18−2804)=(9−1402)X = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 18 & -28 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 & -14 \\ 0 & 2 \end{pmatrix}

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=(x−4)(y−4)+4x * y = (x - 4)(y - 4) + 4

a) Arătați că 5∗4=45 * 4 = 4. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care x∗6=6xx * 6 = 6x. (5p)

c) Determinați numerele naturale nenule nn pentru care n∗4n>4n * \frac{4}{n} > 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii 5∗45 * 4
  • Înlocuim x=5x = 5 și y=4y = 4 în definiția legii:
5∗4=(5−4)(4−4)+45 * 4 = (5 - 4)(4 - 4) + 4

(3p)

  • Efectuăm calculele:
5∗4=1⋅0+4=0+4=45 * 4 = 1 \cdot 0 + 4 = 0 + 4 = 4

(2p)


b) Rezolvarea ecuației x∗6=6xx * 6 = 6x
  • Exprimăm x∗6x * 6 folosind legea de compoziție:
x∗6=(x−4)(6−4)+4=2(x−4)+4=2x−8+4=2x−4x * 6 = (x - 4)(6 - 4) + 4 = 2(x - 4) + 4 = 2x - 8 + 4 = 2x - 4

pentru orice număr real xx.

(3p)

  • Ecuația devine:
2x−4=6x  ⟺  2x−6x=4  ⟺  −4x=4  ⟺  x=4−4=−12x - 4 = 6x \iff 2x - 6x = 4 \iff -4x = 4 \iff x = \frac{4}{-4} = -1

(2p)


c) Rezolvarea inecuației n∗4n>4n * \frac{4}{n} > 4 pentru n∈N∗n \in \mathbb{N}^*
  • Înlocuim x=nx = n și y=4ny = \frac{4}{n} în inecuație:
n∗4n>4  ⟺  (n−4)(4n−4)+4>4  ⟺  (n−4)(4n−4)>0n * \frac{4}{n} > 4 \iff (n - 4)\left(\frac{4}{n} - 4\right) + 4 > 4 \iff (n - 4)\left(\frac{4}{n} - 4\right) > 0

(2p)

  • Dăm factor comun pe 44 în a doua paranteză:
4(n−4)(1n−1)>0  ⟺  4(n−4)1−nn>0  ⟺  −4(n−4)(n−1)n>04(n - 4)\left(\frac{1}{n} - 1\right) > 0 \iff 4(n - 4)\frac{1 - n}{n} > 0 \iff \frac{-4(n - 4)(n - 1)}{n} > 0

Împărțind prin −4<0-4 < 0, sensul inegalității se inversează:

(n−1)(n−4)n<0\frac{(n - 1)(n - 4)}{n} < 0

Deoarece nn este număr natural nenul (n∈N∗n \in \mathbb{N}^*), avem n>0n > 0. Inegalitatea se reduce la:

(n−1)(n−4)<0  ⟺  n∈(1,4)(n - 1)(n - 4) < 0 \iff n \in (1, 4)

Cum n∈N∗n \in \mathbb{N}^*, valorile posibile sunt numerele întregi din acest interval:

n=2șin=3n = 2 \quad \text{și} \quad n = 3

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=x3+6x2−15x+9f(x) = x^3 + 6x^2 - 15x + 9

a) Arătați că f′(x)=3(x2+4x−5)f'(x) = 3(x^2 + 4x - 5), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați intervalele de monotonie a funcției ff. (5p)

c) Arătați că lim⁡x→+∞f′(x)exf′′(x)=0\lim_{x \to +\infty} \frac{f'(x)}{e^x f''(x)} = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei de ordinul întâi f′f'
  • Funcția ff este polinomială, deci derivabilă pe R\mathbb{R}. Derivăm termen cu termen:
f′(x)=(x3)′+6(x2)′−15(x)′+(9)′=3x2+6⋅2x−15+0=3x2+12x−15f'(x) = (x^3)' + 6(x^2)' - 15(x)' + (9)' = 3x^2 + 6 \cdot 2x - 15 + 0 = 3x^2 + 12x - 15

(3p)

  • Dăm factor comun pe 33:
f′(x)=3(x2+4x−5)f'(x) = 3(x^2 + 4x - 5)

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)


b) Determinarea intervalelor de monotonie ale funcției ff
  • Egalăm derivata cu zero pentru a găsi punctele critice:
f′(x)=0  ⟺  3(x2+4x−5)=0  ⟺  x2+4x−5=0f'(x) = 0 \iff 3(x^2 + 4x - 5) = 0 \iff x^2 + 4x - 5 = 0

Discriminantul ecuației este Δ=42−4⋅1⋅(−5)=16+20=36\Delta = 4^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-5) = 16 + 20 = 36, deci rădăcinile sunt:

x1=−4−62=−5,x2=−4+62=1x_1 = \frac{-4 - 6}{2} = -5, \quad x_2 = \frac{-4 + 6}{2} = 1

(2p)

  • Stabilim semnul funcției de gradul al doilea x2+4x−5x^2 + 4x - 5 (pozitiv în afara rădăcinilor, negativ între rădăcini):
    • Pentru orice x∈(−∞,−5]x \in (-\infty, -5], f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe (−∞,−5](-\infty, -5];
    • Pentru orice x∈[−5,1]x \in [-5, 1], f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe [−5,1][-5, 1];
    • Pentru orice x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)


c) Calculul limitei lim⁡x→+∞f′(x)exf′′(x)\lim_{x \to +\infty} \frac{f'(x)}{e^x f''(x)}
  • Calculăm derivata de ordinul al doilea f′′(x)f''(x):
f′′(x)=(f′(x))′=(3x2+12x−15)′=6x+12=3(2x+4)=6(x+2)f''(x) = (f'(x))' = (3x^2 + 12x - 15)' = 6x + 12 = 3(2x + 4) = 6(x + 2)

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

Exprimăm raportul din limită:

f′(x)exf′′(x)=3(x2+4x−5)ex⋅3(2x+4)=x2+4x−5(2x+4)ex\frac{f'(x)}{e^x f''(x)} = \frac{3(x^2 + 4x - 5)}{e^x \cdot 3(2x + 4)} = \frac{x^2 + 4x - 5}{(2x + 4)e^x}

(3p)

  • Avem o nedeterminare de tipul [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right] la numărător vs. numitor. Putem aplica regula lui l’Hôpital (derivând numărătorul și numitorul în raport cu xx) sau folosim faptul că exponențiala crește mult mai rapid decât orice polinom:
lim⁡x→+∞x2+4x−5(2x+4)ex=[∞∞]lim⁡x→+∞(x2+4x−5)′((2x+4)ex)′=lim⁡x→+∞2x+42ex+(2x+4)ex=lim⁡x→+∞2x+4(2x+6)ex\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 4x - 5}{(2x + 4)e^x} \overset{\left[\frac{\infty}{\infty}\right]}{=} \lim_{x \to +\infty} \frac{(x^2 + 4x - 5)'}{((2x + 4)e^x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x + 4}{2e^x + (2x + 4)e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x + 4}{(2x + 6)e^x}

Aplicând din nou regula lui l’Hôpital:

lim⁡x→+∞(2x+4)′((2x+6)ex)′=lim⁡x→+∞22ex+(2x+6)ex=lim⁡x→+∞2(2x+8)ex=0\lim_{x \to +\infty} \frac{(2x + 4)'}{((2x + 6)e^x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{2e^x + (2x + 6)e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{(2x + 8)e^x} = 0

Așadar:

lim⁡x→+∞f′(x)exf′′(x)=0\lim_{x \to +\infty} \frac{f'(x)}{e^x f''(x)} = 0

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:(−9,+∞)→Rf: (-9, +\infty) \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=8xx+9f(x) = \frac{8x}{x + 9}

a) Arătați că ∫01(x+9)f(x) dx=4\int_0^1 (x + 9) f(x) \, dx = 4. (5p)

b) Arătați că ∫1618xf(x) dx=ln⁡32\int_1^6 \frac{1}{8x} f(x) \, dx = \ln \frac{3}{2}. (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care ∫03f(x2) dx=6(4+aπ)\int_0^3 f(x^2) \, dx = 6(4 + a\pi). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫01(x+9)f(x) dx\int_0^1 (x + 9) f(x) \, dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
∫01(x+9)f(x) dx=∫01(x+9)⋅8xx+9 dx=∫018x dx\int_0^1 (x + 9) f(x) \, dx = \int_0^1 (x + 9) \cdot \frac{8x}{x + 9} \, dx = \int_0^1 8x \, dx

Calculăm primitiva:

∫018x dx=8⋅x22∣01=4x2∣01\int_0^1 8x \, dx = 8 \cdot \frac{x^2}{2} \Bigg|_0^1 = 4x^2 \Bigg|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
4x2∣01=4(1)2−4(0)2=4−0=44x^2 \Bigg|_0^1 = 4(1)^2 - 4(0)^2 = 4 - 0 = 4

(2p)


b) Calculul integralei ∫1618xf(x) dx\int_1^6 \frac{1}{8x} f(x) \, dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
∫1618xf(x) dx=∫1618x⋅8xx+9 dx=∫161x+9 dx\int_1^6 \frac{1}{8x} f(x) \, dx = \int_1^6 \frac{1}{8x} \cdot \frac{8x}{x + 9} \, dx = \int_1^6 \frac{1}{x + 9} \, dx

Calculăm primitiva:

∫161x+9 dx=ln⁡(x+9)∣16\int_1^6 \frac{1}{x + 9} \, dx = \ln(x + 9) \Bigg|_1^6

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare și restrângem logaritmii:
ln⁡(6+9)−ln⁡(1+9)=ln⁡15−ln⁡10=ln⁡1510=ln⁡32\ln(6 + 9) - \ln(1 + 9) = \ln 15 - \ln 10 = \ln \frac{15}{10} = \ln \frac{3}{2}

(2p)


c) Determinarea numărului real aa
  • Înlocuim argumentul xx cu x2x^2 în legea funcției ff:
f(x2)=8x2x2+9f(x^2) = \frac{8x^2}{x^2 + 9}

Separăm partea întreagă a funcției raționale:

f(x2)=8(x2+9)−72x2+9=8−72x2+9f(x^2) = \frac{8(x^2 + 9) - 72}{x^2 + 9} = 8 - \frac{72}{x^2 + 9}

Integrăm această expresie pe intervalul [0,3][0, 3]:

∫03f(x2) dx=∫03(8−72x2+9)dx=(8x−72⋅13arctg⁡x3)∣03=(8x−24arctg⁡x3)∣03\int_0^3 f(x^2) \, dx = \int_0^3 \left( 8 - \frac{72}{x^2 + 9} \right) dx = \left( 8x - 72 \cdot \frac{1}{3} \operatorname{arctg}\frac{x}{3} \right) \Bigg|_0^3 = \left( 8x - 24 \operatorname{arctg}\frac{x}{3} \right) \Bigg|_0^3

(3p)

  • Calculăm valoarea în capete:
(8(3)−24arctg⁡33)−(0−24arctg⁡0)=24−24arctg⁡1=24−24⋅π4=24−6π\left( 8(3) - 24 \operatorname{arctg}\frac{3}{3} \right) - (0 - 24 \operatorname{arctg} 0) = 24 - 24 \operatorname{arctg} 1 = 24 - 24 \cdot \frac{\pi}{4} = 24 - 6\pi

Dăm factor comun pe 66:

24−6π=6(4−π)24 - 6\pi = 6(4 - \pi)

Egalăm cu expresia dată în enunț:

6(4−π)=6(4+aπ)  ⟹  4−π=4+aπ  ⟹  aπ=−π  ⟹  a=−16(4 - \pi) = 6(4 + a\pi) \implies 4 - \pi = 4 + a\pi \implies a\pi = -\pi \implies a = -1

(2p)