BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2023Simulare Timiș

Bacalaureat 2023 — Matematică Tehnologic — Simulare Județeană Timiș

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (1−12:2)⋅43=1\left(1 - \frac{1}{2} : 2\right) \cdot \frac{4}{3} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea operațiilor, efectuând mai întâi împărțirea din paranteză:
12:2=12⋅12=14\frac{1}{2} : 2 = \frac{1}{2} \cdot \frac{1}{2} = \frac{1}{4}
  • Calculăm diferența din paranteză:
1−14=44−14=341 - \frac{1}{4} = \frac{4}{4} - \frac{1}{4} = \frac{3}{4}

(3p)

  • Înmulțim rezultatul obținut cu 43\frac{4}{3}:
34⋅43=3⋅44⋅3=1\frac{3}{4} \cdot \frac{4}{3} = \frac{3 \cdot 4}{4 \cdot 3} = 1

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−5x−6f(x) = x^2 - 5x - 6. Determinați coordonatele punctelor de intersecție ale graficului funcției ff cu axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele de intersecție ale graficului funcției ff cu axa OxOx au ordonata y=0y = 0, ceea ce conduce la ecuația:
f(x)=0  ⟺  x2−5x−6=0f(x) = 0 \iff x^2 - 5x - 6 = 0
  • Calculăm discriminantul ecuației de gradul al II-lea:
Δ=b2−4ac=(−5)2−4⋅1⋅(−6)=25+24=49=72\Delta = b^2 - 4ac = (-5)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-6) = 25 + 24 = 49 = 7^2
  • Rădăcinile ecuației sunt:
x1,2=−b±Δ2a=5±72x_{1,2} = \frac{-b \pm \sqrt{\Delta}}{2a} = \frac{5 \pm 7}{2} x1=5−72=−22=−1x_1 = \frac{5 - 7}{2} = \frac{-2}{2} = -1 x2=5+72=122=6x_2 = \frac{5 + 7}{2} = \frac{12}{2} = 6

(3p)

  • Coordonatele punctelor de intersecție sunt A(−1,0)A(-1, 0) și B(6,0)B(6, 0), adică Gf∩Ox={A(−1,0),B(6,0)}G_f \cap Ox = \{A(-1, 0), B(6, 0)\}.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡3(5−x)=2\log_3(5 - x) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condiția de existență pentru argumentul logaritmului:
5−x>0  ⟺  x<5  ⟹  x∈(−∞,5)5 - x > 0 \iff x < 5 \implies x \in (-\infty, 5)

(1p)

  • Aplicăm definiția logaritmului (log⁡ab=c  ⟺  b=ac\log_a b = c \iff b = a^c):
5−x=32  ⟺  5−x=9  ⟺  −x=4  ⟹  x=−45 - x = 3^2 \iff 5 - x = 9 \iff -x = 4 \implies x = -4

(2p)

  • Verificăm dacă soluția aparține domeniului de existență:
−4<5(adeva˘rat)-4 < 5 \quad (\text{adevărat})

Ecuația admite soluția unică:

S={−4}S = \{-4\}

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta să fie multiplu de 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Probabilitatea se calculează cu formula:
P=numa˘rul cazurilor favorabilenuma˘rul cazurilor posibileP = \frac{\text{numărul cazurilor favorabile}}{\text{numărul cazurilor posibile}}
  • Mulțimea numerelor naturale de o cifră este {0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}\{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, prin urmare numărul cazurilor posibile este 1010.
  • Numerele naturale de o cifră care sunt multipli de 33 sunt {0,3,6,9}\{0, 3, 6, 9\} (deoarece 0=3⋅00 = 3 \cdot 0), așadar numărul cazurilor favorabile este 44.

(3p)

  • Calculăm probabilitatea:
P=410=25=0,4P = \frac{4}{10} = \frac{2}{5} = 0{,}4

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,3)A(-1, 3) și B(−5,5)B(-5, 5). Determinați lungimea medianei din OO a triunghiului OABOAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM mijlocul segmentului ABAB. Mediana dusă din vârful OO în triunghiul OABOAB este segmentul OMOM.
  • Coordonatele mijlocului MM al segmentului ABAB sunt:
xM=xA+xB2=−1+(−5)2=−62=−3x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-1 + (-5)}{2} = \frac{-6}{2} = -3 yM=yA+yB2=3+52=82=4y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{3 + 5}{2} = \frac{8}{2} = 4

Așadar, M(−3,4)M(-3, 4).

(3p)

  • Lungimea medianei OMOM este distanța de la originea reperului O(0,0)O(0, 0) la punctul M(−3,4)M(-3, 4):
OM=(xM−xO)2+(yM−yO)2=(−3−0)2+(4−0)2=(−3)2+42=9+16=25=5OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{(-3 - 0)^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{(-3)^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, cu măsura unghiului BB egală cu 45∘45^\circ și BC=6BC = 6. Calculați aria triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA și măsura unghiului BB este de 45∘45^\circ, măsura unghiului CC este:
∠C=90∘−∠B=90∘−45∘=45∘\angle C = 90^\circ - \angle B = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ

Rezultă că triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel, cu AB=ACAB = AC.

  • Notând lungimea catetelor cu c=AB=ACc = AB = AC, ipotenuza este BC=c2=6BC = c\sqrt{2} = 6, de unde obținem:
c=62=622=32  ⟹  AB=AC=32c = \frac{6}{\sqrt{2}} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2} \implies AB = AC = 3\sqrt{2}

(3p)

  • Calculăm aria triunghiului ABCABC:
AABC=AB⋅AC2=32⋅322=9⋅22=9\mathcal{A}_{ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{3\sqrt{2} \cdot 3\sqrt{2}}{2} = \frac{9 \cdot 2}{2} = 9

(Metodă alternativă: În triunghiul dreptunghic isoscel, înălțimea hAh_A corespunzătoare ipotenuzei este și mediană, deci hA=BC2=62=3h_A = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3, iar aria este AABC=BC⋅hA2=6⋅32=9\mathcal{A}_{ABC} = \frac{BC \cdot h_A}{2} = \frac{6 \cdot 3}{2} = 9.)

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(−2−121)A = \begin{pmatrix} -2 & -1 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și X(a)=I2+aAX(a) = I_2 + a A, unde a∈Ra \in \mathbb{R}.

a) Arătați că det⁡A=0\det A = 0. (5p)

b) Determinați numărul real xx astfel încât A2=xAA^2 = x A. (5p)

c) Determinați numărul natural nn astfel încât X(1)+X(3)+X(5)+⋯+X(51)=n⋅X(26)X(1) + X(3) + X(5) + \dots + X(51) = n \cdot X(26). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Calculul determinantului matricei AA
det⁡A=∣−2−121∣=(−2)⋅1−(−1)⋅2\det A = \begin{vmatrix} -2 & -1 \\ 2 & 1 \end{vmatrix} = (-2) \cdot 1 - (-1) \cdot 2

(3p)

det⁡A=−2−(−2)=−2+2=0\det A = -2 - (-2) = -2 + 2 = 0

(2p)


  • b) Determinarea numărului real xx astfel încât A2=xAA^2 = x A

Calculăm matricea A2=A⋅AA^2 = A \cdot A:

A2=(−2−121)(−2−121)A^2 = \begin{pmatrix} -2 & -1 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -2 & -1 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} A2=((−2)(−2)+(−1)(2)(−2)(−1)+(−1)(1)2(−2)+1(2)2(−1)+1(1))=(4−22−1−4+2−2+1)=(21−2−1)A^2 = \begin{pmatrix} (-2)(-2) + (-1)(2) & (-2)(-1) + (-1)(1) \\ 2(-2) + 1(2) & 2(-1) + 1(1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 - 2 & 2 - 1 \\ -4 + 2 & -2 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -2 & -1 \end{pmatrix}

(3p)

Observăm că:

(21−2−1)=−1⋅(−2−121)=−A\begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -2 & -1 \end{pmatrix} = -1 \cdot \begin{pmatrix} -2 & -1 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = -A

Ecuația devine −A=xA  ⟺  (x+1)A=O2-A = x A \iff (x + 1) A = O_2. Deoarece A≠O2A \neq O_2, deducem:

x=−1x = -1

(2p)


  • c) Determinarea numărului natural nn

Folosind formula matricei X(a)=I2+aAX(a) = I_2 + a A, rescriem fiecare termen al sumei:

X(1)=I2+1⋅AX(1) = I_2 + 1 \cdot A X(3)=I2+3⋅AX(3) = I_2 + 3 \cdot A X(5)=I2+5⋅AX(5) = I_2 + 5 \cdot A …\dots X(51)=I2+51⋅AX(51) = I_2 + 51 \cdot A

Valorile parametrului aa formează șirul de numere impare 1,3,5,…,511, 3, 5, \dots, 51. Numărul termenilor din sumă este:

k=51−12+1=25+1=26 termenik = \frac{51 - 1}{2} + 1 = 25 + 1 = 26 \text{ termeni}

(2p)

Însumând cei 2626 de termeni, obținem:

X(1)+X(3)+X(5)+⋯+X(51)=26I2+(1+3+5+⋯+51)AX(1) + X(3) + X(5) + \dots + X(51) = 26 I_2 + (1 + 3 + 5 + \dots + 51) A

Calculăm suma numerelor impare 1+3+5+⋯+511 + 3 + 5 + \dots + 51:

1+3+5+⋯+51=(1+51)⋅262=52⋅262=26⋅26=676=2621 + 3 + 5 + \dots + 51 = \frac{(1 + 51) \cdot 26}{2} = \frac{52 \cdot 26}{2} = 26 \cdot 26 = 676 = 26^2

Așadar, suma devine:

26I2+676A=26I2+26⋅26A=26(I2+26A)26 I_2 + 676 A = 26 I_2 + 26 \cdot 26 A = 26 (I_2 + 26 A)

(2p)

Deoarece I2+26A=X(26)I_2 + 26 A = X(26), avem:

X(1)+X(3)+X(5)+⋯+X(51)=26⋅X(26)X(1) + X(3) + X(5) + \dots + X(51) = 26 \cdot X(26)

Egalitatea dată în enunț este n⋅X(26)=26⋅X(26)n \cdot X(26) = 26 \cdot X(26), de unde rezultă:

n=26∈Nn = 26 \in \mathbb{N}

(1p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∘y=x+y+xy3x \circ y = x + y + \frac{xy}{3}, pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

a) Calculați 5∘(−3)5 \circ (-3). (5p)

b) Rezolvați în mulțimea numerelor reale inecuația x∘(x−3)≥−3x \circ (x - 3) \ge -3. (5p)

c) Determinați numărul real mm astfel încât 2m∘2m=1632^m \circ 2^m = \frac{16}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Calculul 5∘(−3)5 \circ (-3)

Înlocuim x=5x = 5 și y=−3y = -3 în formula legii de compoziție:

5∘(−3)=5+(−3)+5⋅(−3)35 \circ (-3) = 5 + (-3) + \frac{5 \cdot (-3)}{3}

(3p)

Efectuăm calculele:

5∘(−3)=2+−153=2−5=−35 \circ (-3) = 2 + \frac{-15}{3} = 2 - 5 = -3

(2p)


  • b) Rezolvarea inecuației x∘(x−3)≥−3x \circ (x - 3) \ge -3

Exprimăm membrul stâng aplicând definiția legii:

x∘(x−3)=x+(x−3)+x(x−3)3=2x−3+x2−3x3x \circ (x - 3) = x + (x - 3) + \frac{x(x - 3)}{3} = 2x - 3 + \frac{x^2 - 3x}{3}

Aducem la numitorul comun 33:

x∘(x−3)=3(2x−3)+x2−3x3=6x−9+x2−3x3=x2+3x−93x \circ (x - 3) = \frac{3(2x - 3) + x^2 - 3x}{3} = \frac{6x - 9 + x^2 - 3x}{3} = \frac{x^2 + 3x - 9}{3}

Inecuația devine:

x2+3x−93≥−3  ⟺  x2+3x−9≥−9  ⟺  x2+3x≥0\frac{x^2 + 3x - 9}{3} \ge -3 \iff x^2 + 3x - 9 \ge -9 \iff x^2 + 3x \ge 0

(2p)

Rezolvăm ecuația atașată:

x2+3x=0  ⟺  x(x+3)=0  ⟹  x1=−3,x2=0x^2 + 3x = 0 \iff x(x + 3) = 0 \implies x_1 = -3, \quad x_2 = 0

(1p)

Semnul trinomului de gradul al II-lea x2+3xx^2 + 3x (având coeficientul dominant a=1>0a = 1 > 0) este pozitiv în afara rădăcinilor și pe rădăcini. Deducem mulțimea de soluții a inecuației:

S=(−∞,−3]∪[0,+∞)S = (-\infty, -3] \cup [0, +\infty)

(2p)


  • c) Determinarea numărului real mm

Notăm t=2mt = 2^m. Deoarece funcția exponențială ia numai valori strict pozitive, avem condiția t>0t > 0. Calculăm t∘tt \circ t:

t∘t=t+t+t⋅t3=2t+t23=t2+6t3t \circ t = t + t + \frac{t \cdot t}{3} = 2t + \frac{t^2}{3} = \frac{t^2 + 6t}{3}

Ecuația din enunț devine:

t2+6t3=163  ⟺  t2+6t−16=0\frac{t^2 + 6t}{3} = \frac{16}{3} \iff t^2 + 6t - 16 = 0

(2p)

Calculăm rădăcinile ecuației de gradul al II-lea:

Δ=62−4⋅1⋅(−16)=36+64=100=102\Delta = 6^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-16) = 36 + 64 = 100 = 10^2 t1,2=−6±102  ⟹  t1=42=2,t2=−162=−8t_{1,2} = \frac{-6 \pm 10}{2} \implies t_1 = \frac{4}{2} = 2, \quad t_2 = \frac{-16}{2} = -8

Deoarece t>0t > 0, soluția t2=−8<0t_2 = -8 < 0 nu convine. Rămâne:

t=2  ⟺  2m=21  ⟹  m=1t = 2 \iff 2^m = 2^1 \implies m = 1

Numărul real căutat este m=1m = 1.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R∖{2}→Rf: \mathbb{R} \setminus \{2\} \to \mathbb{R}, f(x)=x22−xf(x) = \frac{x^2}{2 - x}.

a) Arătați că f′(x)=x(4−x)(2−x)2f'(x) = \frac{x(4 - x)}{(2 - x)^2}, pentru orice x∈R∖{2}x \in \mathbb{R} \setminus \{2\}. (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty a graficului funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că f(x)+f(y)≤−16f(x) + f(y) \le -16, pentru orice x,y∈(2,+∞)x, y \in (2, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Calculul derivatei funcției ff

Funcția ff este derivabilă pe R∖{2}\mathbb{R} \setminus \{2\}, fiind câtul a două funcții polinomiale. Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:

f′(x)=(x22−x)′=(x2)′(2−x)−x2(2−x)′(2−x)2f'(x) = \left( \frac{x^2}{2 - x} \right)' = \frac{(x^2)'(2 - x) - x^2(2 - x)'}{(2 - x)^2}

(2p)

Calculăm derivatele termenilor: (x2)′=2x(x^2)' = 2x și (2−x)′=−1(2 - x)' = -1:

f′(x)=2x(2−x)−x2(−1)(2−x)2=4x−2x2+x2(2−x)2=4x−x2(2−x)2f'(x) = \frac{2x(2 - x) - x^2(-1)}{(2 - x)^2} = \frac{4x - 2x^2 + x^2}{(2 - x)^2} = \frac{4x - x^2}{(2 - x)^2}

Dând factor comun pe xx la numărător, obținem:

f′(x)=x(4−x)(2−x)2f'(x) = \frac{x(4 - x)}{(2 - x)^2}

pentru orice x∈R∖{2}x \in \mathbb{R} \setminus \{2\}.

(3p)


  • b) Determinarea asimptotei oblice spre +∞+\infty

Ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty este y=mx+ny = mx + n, unde:

m=lim⁡x→+∞f(x)xm = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx)

Calculăm panta mm:

m=lim⁡x→+∞x2x(2−x)=lim⁡x→+∞x2−x=lim⁡x→+∞xx(2x−1)=−1m = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2}{x(2 - x)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x}{2 - x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x}{x\left(\frac{2}{x} - 1\right)} = -1

(2p)

Calculăm ordonata la origine nn:

n=lim⁡x→+∞(f(x)−(−1)x)=lim⁡x→+∞(x22−x+x)=lim⁡x→+∞x2+2x−x22−x=lim⁡x→+∞2x2−x=−2n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - (-1)x) = \lim_{x \to +\infty} \left( \frac{x^2}{2 - x} + x \right) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 2x - x^2}{2 - x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x}{2 - x} = -2

(2p)

Așadar, dreapta de ecuație y=−x−2y = -x - 2 este asimptotă oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(1p)


  • c) Demonstrarea inegalității f(x)+f(y)≤−16f(x) + f(y) \le -16, pentru orice x,y∈(2,+∞)x, y \in (2, +\infty)

Studiem monotonia funcției ff pe intervalul (2,+∞)(2, +\infty) folosind derivata de la subpunctul a):

f′(x)=x(4−x)(2−x)2f'(x) = \frac{x(4 - x)}{(2 - x)^2}

Pentru orice x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty):

  • Numitorul (2−x)2>0(2 - x)^2 > 0;
  • Factorul x>2>0x > 2 > 0.

Semnul derivatei f′(x)f'(x) este determinat exclusiv de semnul factorului 4−x4 - x:

  • f′(x)=0  ⟺  4−x=0  ⟺  x=4f'(x) = 0 \iff 4 - x = 0 \iff x = 4;
  • Pentru x∈(2,4)x \in (2, 4), avem 4−x>0  ⟹  f′(x)>04 - x > 0 \implies f'(x) > 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe intervalul (2,4](2, 4];
  • Pentru x∈(4,+∞)x \in (4, +\infty), avem 4−x<0  ⟹  f′(x)<04 - x < 0 \implies f'(x) < 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul [4,+∞)[4, +\infty).

(3p)

Rezultă că x=4x = 4 este punct de maxim global al funcției ff pe intervalul (2,+∞)(2, +\infty). Valoarea maximă a funcției este:

f(4)=422−4=16−2=−8f(4) = \frac{4^2}{2 - 4} = \frac{16}{-2} = -8

Prin urmare, pentru orice x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty), avem f(x)≤−8f(x) \le -8. În mod similar, pentru orice y∈(2,+∞)y \in (2, +\infty), avem f(y)≤−8f(y) \le -8.

Adunând cele două inegalități, rezultă:

f(x)+f(y)≤−8+(−8)=−16f(x) + f(y) \le -8 + (-8) = -16

pentru orice x,y∈(2,+∞)x, y \in (2, +\infty).

(2p)


2. Se consideră funcțiile f,g:R→Rf, g: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2exf(x) = x^2 e^x și g(x)=(x2+2x)exg(x) = (x^2 + 2x)e^x.

a) Demonstrați că funcția ff este o primitivă a funcției gg. (5p)

b) Calculați ∫g(x)f(x) dx\int \frac{g(x)}{f(x)} \, dx, pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

c) Demonstrați că orice primitivă a funcției h:[−1,+∞)→Rh: [-1, +\infty) \to \mathbb{R}, h(x)=f(x)−g(x)h(x) = f(x) - g(x) este concavă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Demonstrarea că ff este o primitivă a funcției gg

Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}, fiind produs de funcții derivabile. Calculăm derivata funcției ff:

f′(x)=(x2ex)′=(x2)′ex+x2(ex)′f'(x) = (x^2 e^x)' = (x^2)' e^x + x^2 (e^x)' f′(x)=2xex+x2ex=(x2+2x)exf'(x) = 2x e^x + x^2 e^x = (x^2 + 2x)e^x

(3p)

Observăm că f′(x)=g(x)f'(x) = g(x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. Deoarece funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R} și f′(x)=g(x)f'(x) = g(x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că ff este o primitivă a funcției gg.

(2p)


  • b) Calculul integralei ∫g(x)f(x) dx\int \frac{g(x)}{f(x)} \, dx, pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty)

Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem f(x)=x2ex≠0f(x) = x^2 e^x \neq 0. Înlocuim expresiile funcțiilor g(x)g(x) și f(x)f(x):

∫g(x)f(x) dx=∫(x2+2x)exx2ex dx=∫x2+2xx2 dx\int \frac{g(x)}{f(x)} \, dx = \int \frac{(x^2 + 2x)e^x}{x^2 e^x} \, dx = \int \frac{x^2 + 2x}{x^2} \, dx

Despărțim în două fracții:

∫(x2x2+2xx2) dx=∫(1+2x) dx\int \left( \frac{x^2}{x^2} + \frac{2x}{x^2} \right) \, dx = \int \left( 1 + \frac{2}{x} \right) \, dx

(3p)

Integrăm termen cu termen:

∫1 dx+2∫1x dx=x+2ln⁡∣x∣+C\int 1 \, dx + 2 \int \frac{1}{x} \, dx = x + 2 \ln |x| + \mathcal{C}

Deoarece x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem ∣x∣=x|x| = x, prin urmare:

∫g(x)f(x) dx=x+2ln⁡x+C,C∈R\int \frac{g(x)}{f(x)} \, dx = x + 2 \ln x + \mathcal{C}, \quad \mathcal{C} \in \mathbb{R}

(2p)


  • c) Demonstrarea că orice primitivă a funcției hh este concavă

Fie H:[−1,+∞)→RH: [-1, +\infty) \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției continue hh. Conform definiției primitivei, HH este derivabilă pe [−1,+∞)[-1, +\infty) și:

H′(x)=h(x)=f(x)−g(x)=x2ex−(x2+2x)ex=−2xexH'(x) = h(x) = f(x) - g(x) = x^2 e^x - (x^2 + 2x)e^x = -2x e^x

pentru orice x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty).

(1p)

Deoarece hh este derivabilă pe [−1,+∞)[-1, +\infty), HH este de două ori derivabilă pe [−1,+∞)[-1, +\infty). Calculăm a doua derivată a funcției HH:

H′′(x)=(H′(x))′=(−2xex)′=(−2x)′ex+(−2x)(ex)′H''(x) = (H'(x))' = (-2x e^x)' = (-2x)' e^x + (-2x)(e^x)' H′′(x)=−2ex−2xex=−2(x+1)exH''(x) = -2e^x - 2x e^x = -2(x + 1)e^x

pentru orice x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty).

(2p)

Studiem semnul derivatei secunde H′′(x)H''(x) pentru x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty):

  • x≥−1  ⟺  x+1≥0x \ge -1 \iff x + 1 \ge 0;
  • ex>0e^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R};
  • Factorul constant este −2<0-2 < 0.

Rezultă:

H′′(x)=−2(x+1)ex≤0H''(x) = -2(x + 1)e^x \le 0

pentru orice x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty).

Deoarece H′′(x)≤0H''(x) \le 0 pentru orice x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty), funcția HH este concavă pe intervalul [−1,+∞)[-1, +\infty). Cum HH a fost aleasă arbitrar, rezultă că orice primitivă a funcției hh este concavă.

(2p)