Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că (1−21:2)⋅34=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea operațiilor, efectuând mai întâi împărțirea din paranteză:
21:2=21⋅21=41
Calculăm diferența din paranteză:
1−41=44−41=43
(3p)
Înmulțim rezultatul obținut cu 34:
43⋅34=4⋅33⋅4=1
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2−5x−6. Determinați coordonatele punctelor de intersecție ale graficului funcției f cu axa Ox. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele de intersecție ale graficului funcției f cu axa Ox au ordonata y=0, ceea ce conduce la ecuația:
f(x)=0⟺x2−5x−6=0
Calculăm discriminantul ecuației de gradul al II-lea:
6. Se consideră triunghiul ABC dreptunghic în A, cu măsura unghiului B egală cu 45∘ și BC=6. Calculați aria triunghiului ABC. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece triunghiul ABC este dreptunghic în A și măsura unghiului B este de 45∘, măsura unghiului C este:
∠C=90∘−∠B=90∘−45∘=45∘
Rezultă că triunghiul ABC este dreptunghic isoscel, cu AB=AC.
Notând lungimea catetelor cu c=AB=AC, ipotenuza este BC=c2=6, de unde obținem:
c=26=262=32⟹AB=AC=32
(3p)
Calculăm aria triunghiului ABC:
AABC=2AB⋅AC=232⋅32=29⋅2=9
(Metodă alternativă: În triunghiul dreptunghic isoscel, înălțimea hA corespunzătoare ipotenuzei este și mediană, deci hA=2BC=26=3, iar aria este AABC=2BC⋅hA=26⋅3=9.)
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele A=(−22−11), I2=(1001) și X(a)=I2+aA, unde a∈R.
a) Arătați că detA=0. (5p)
b) Determinați numărul real x astfel încât A2=xA. (5p)
c) Determinați numărul natural n astfel încât X(1)+X(3)+X(5)+⋯+X(51)=n⋅X(26). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A
detA=−22−11=(−2)⋅1−(−1)⋅2
(3p)
detA=−2−(−2)=−2+2=0
(2p)
b) Determinarea numărului real x astfel încât A2=xA
Valorile parametrului a formează șirul de numere impare 1,3,5,…,51. Numărul termenilor din sumă este:
k=251−1+1=25+1=26 termeni
(2p)
Însumând cei 26 de termeni, obținem:
X(1)+X(3)+X(5)+⋯+X(51)=26I2+(1+3+5+⋯+51)A
Calculăm suma numerelor impare 1+3+5+⋯+51:
1+3+5+⋯+51=2(1+51)⋅26=252⋅26=26⋅26=676=262
Așadar, suma devine:
26I2+676A=26I2+26⋅26A=26(I2+26A)
(2p)
Deoarece I2+26A=X(26), avem:
X(1)+X(3)+X(5)+⋯+X(51)=26⋅X(26)
Egalitatea dată în enunț este n⋅X(26)=26⋅X(26), de unde rezultă:
n=26∈N
(1p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∘y=x+y+3xy, pentru orice x,y∈R.
a) Calculați 5∘(−3). (5p)
b) Rezolvați în mulțimea numerelor reale inecuația x∘(x−3)≥−3. (5p)
c) Determinați numărul real m astfel încât 2m∘2m=316. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul 5∘(−3)
Înlocuim x=5 și y=−3 în formula legii de compoziție:
5∘(−3)=5+(−3)+35⋅(−3)
(3p)
Efectuăm calculele:
5∘(−3)=2+3−15=2−5=−3
(2p)
b) Rezolvarea inecuației x∘(x−3)≥−3
Exprimăm membrul stâng aplicând definiția legii:
x∘(x−3)=x+(x−3)+3x(x−3)=2x−3+3x2−3x
Aducem la numitorul comun 3:
x∘(x−3)=33(2x−3)+x2−3x=36x−9+x2−3x=3x2+3x−9
Inecuația devine:
3x2+3x−9≥−3⟺x2+3x−9≥−9⟺x2+3x≥0
(2p)
Rezolvăm ecuația atașată:
x2+3x=0⟺x(x+3)=0⟹x1=−3,x2=0
(1p)
Semnul trinomului de gradul al II-lea x2+3x (având coeficientul dominant a=1>0) este pozitiv în afara rădăcinilor și pe rădăcini.
Deducem mulțimea de soluții a inecuației:
S=(−∞,−3]∪[0,+∞)
(2p)
c) Determinarea numărului real m
Notăm t=2m. Deoarece funcția exponențială ia numai valori strict pozitive, avem condiția t>0.
Calculăm t∘t:
Observăm că f′(x)=g(x) pentru orice x∈R.
Deoarece funcția f este derivabilă pe R și f′(x)=g(x) pentru orice x∈R, rezultă că f este o primitivă a funcției g.
(2p)
b) Calculul integralei ∫f(x)g(x)dx, pentru x∈(0,+∞)
Pentru orice x∈(0,+∞), avem f(x)=x2ex=0. Înlocuim expresiile funcțiilor g(x) și f(x):
∫f(x)g(x)dx=∫x2ex(x2+2x)exdx=∫x2x2+2xdx
Despărțim în două fracții:
∫(x2x2+x22x)dx=∫(1+x2)dx
(3p)
Integrăm termen cu termen:
∫1dx+2∫x1dx=x+2ln∣x∣+C
Deoarece x∈(0,+∞), avem ∣x∣=x, prin urmare:
∫f(x)g(x)dx=x+2lnx+C,C∈R
(2p)
c) Demonstrarea că orice primitivă a funcției h este concavă
Fie H:[−1,+∞)→R o primitivă oarecare a funcției continue h.
Conform definiției primitivei, H este derivabilă pe [−1,+∞) și:
H′(x)=h(x)=f(x)−g(x)=x2ex−(x2+2x)ex=−2xex
pentru orice x∈[−1,+∞).
(1p)
Deoarece h este derivabilă pe [−1,+∞), H este de două ori derivabilă pe [−1,+∞). Calculăm a doua derivată a funcției H:
Studiem semnul derivatei secunde H′′(x) pentru x∈[−1,+∞):
x≥−1⟺x+1≥0;
ex>0 pentru orice x∈R;
Factorul constant este −2<0.
Rezultă:
H′′(x)=−2(x+1)ex≤0
pentru orice x∈[−1,+∞).
Deoarece H′′(x)≤0 pentru orice x∈[−1,+∞), funcția H este concavă pe intervalul [−1,+∞).
Cum H a fost aleasă arbitrar, rezultă că orice primitivă a funcției h este concavă.