BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2023Simulare Iași

Bacalaureat 2023 — Matematică Tehnologic (Simulare Județeană Iași)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați primul termen al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, știind că a3=11a_3 = 11 și a10=32a_{10} = 32. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu rr rația progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}. Formula termenului general este:
an=a1+(n−1)ra_n = a_1 + (n - 1)r
  • Exprimăm termenii dați în funcție de primul termen a1a_1 și rația rr:
a3=a1+2r=11a_3 = a_1 + 2r = 11 a10=a1+9r=32a_{10} = a_1 + 9r = 32

(2p)

  • Scădem prima relație din a doua pentru a determina rația rr:
(a1+9r)−(a1+2r)=32−11  ⟺  7r=21  ⟹  r=3(a_1 + 9r) - (a_1 + 2r) = 32 - 11 \iff 7r = 21 \implies r = 3

(1p)

  • Înlocuim valoarea rației r=3r = 3 în relația pentru a3a_3:
a1+2⋅3=11  ⟺  a1+6=11  ⟹  a1=5a_1 + 2 \cdot 3 = 11 \iff a_1 + 6 = 11 \implies a_1 = 5

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−2x+11f(x) = -2x + 11. Determinați numărul real aa pentru care punctul A(a+1,7a)A(a + 1, 7a) aparține graficului funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(a+1,7a)A(a + 1, 7a) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă:
f(a+1)=7af(a + 1) = 7a

(1p)

  • Calculăm f(a+1)f(a + 1) înlocuind x=a+1x = a + 1 în legea de corespondență a funcției:
f(a+1)=−2(a+1)+11=−2a−2+11=−2a+9f(a + 1) = -2(a + 1) + 11 = -2a - 2 + 11 = -2a + 9

(2p)

  • Egalăm expresia obținută cu ordonata punctului, 7a7a:
−2a+9=7a  ⟺  7a+2a=9  ⟺  9a=9  ⟹  a=1-2a + 9 = 7a \iff 7a + 2a = 9 \iff 9a = 9 \implies a = 1

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

log⁡5(x+19)−log⁡5(2x)=log⁡510\log_5(x + 19) - \log_5(2x) = \log_5 10

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condițiile de existență pentru argumentele logaritmilor:
{x+19>0  ⟹  x>−192x>0  ⟹  x>0  ⟹  x∈(0,∞)\begin{cases} x + 19 > 0 \implies x > -19 \\ 2x > 0 \implies x > 0 \end{cases} \implies x \in (0, \infty)

(1p)

  • Aplicăm proprietatea diferenței a doi logaritmi cu aceeași bază, log⁡au−log⁡av=log⁡a(uv)\log_a u - \log_a v = \log_a\left(\frac{u}{v}\right):
log⁡5(x+192x)=log⁡510\log_5\left(\frac{x + 19}{2x}\right) = \log_5 10
  • Datorită injectivității funcției logaritmice, egalăm argumentele:
x+192x=10\frac{x + 19}{2x} = 10

(2p)

  • Înmulțim ecuația cu 2x2x (știind că x>0x > 0):
x+19=20x  ⟺  19x=19  ⟹  x=1x + 19 = 20x \iff 19x = 19 \implies x = 1

(1p)

  • Deoarece 1∈(0,∞)1 \in (0, \infty), soluția este validă. Mulțimea soluțiilor reale este:
S={1}S = \{1\}

(1p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie format doar din cifre pare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Probabilitatea căutată este dată de raportul:
P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibileP = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}}
  • Numărul cazurilor posibile: Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,12,…,99}\{10, 11, 12, \dots, 99\}. Numărul total de astfel de numere este:
99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90

deci avem 9090 de cazuri posibile.

(2p)

  • Numărul cazurilor favorabile: Fie ab‾\overline{ab} un număr de două cifre format exclusiv din cifre pare, unde cifrele pare sunt {0,2,4,6,8}\{0, 2, 4, 6, 8\}. Cifra zecilor aa trebuie să fie pară și nenulă, deci a∈{2,4,6,8}a \in \{2, 4, 6, 8\} (44 opțiuni). Cifra unităților bb poate fi orice cifră pară, deci b∈{0,2,4,6,8}b \in \{0, 2, 4, 6, 8\} (55 opțiuni). Conform regulii produsului, numărul total de cazuri favorabile este:
4×5=204 \times 5 = 20

(2p)

  • Calculul probabilității:
P=2090=29P = \frac{20}{90} = \frac{2}{9}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−2,5)A(-2, 5), B(6,7)B(6, 7), O(0,0)O(0, 0) și M(a,b)M(a, b), unde a,b∈Ra, b \in \mathbb{R}, iar MM este mijlocul segmentului ABAB. Calculați distanța dintre punctele OO și MM. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul M(a,b)M(a, b) este mijlocul segmentului ABAB. Coordonatele sale sunt mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:
a=xM=xA+xB2=−2+62=42=2a = x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-2 + 6}{2} = \frac{4}{2} = 2 b=yM=yA+yB2=5+72=122=6b = y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{5 + 7}{2} = \frac{12}{2} = 6

Așadar, punctul MM are coordonatele M(2,6)M(2, 6).

(2p)

  • Distanța de la originea reperului cartezian O(0,0)O(0, 0) la punctul M(2,6)M(2, 6) se calculează cu formula distanței:
OM=(xM−xO)2+(yM−yO)2=(2−0)2+(6−0)2OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{(2 - 0)^2 + (6 - 0)^2} OM=22+62=4+36=40=210OM = \sqrt{2^2 + 6^2} = \sqrt{4 + 36} = \sqrt{40} = 2\sqrt{10}

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC dreptunghic în CC, cu AB=20AB = 20 și măsura unghiului AA egală cu 60∘60^\circ. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 50350\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABCABC dreptunghic în CC, măsura unghiului CC este de 90∘90^\circ, iar m(∢A)=60∘m(\sphericalangle A) = 60^\circ. Măsura unghiului BB este:
m(∢B)=180∘−(90∘+60∘)=30∘m(\sphericalangle B) = 180^\circ - (90^\circ + 60^\circ) = 30^\circ
  • Calculăm lungimile catetelor ACAC și BCBC: Folosind cosinusul unghiului AA (sau teorema unghiului de 30∘30^\circ):
cos⁡A=ACAB  ⟹  cos⁡60∘=AC20  ⟹  12=AC20  ⟹  AC=10\cos A = \frac{AC}{AB} \implies \cos 60^\circ = \frac{AC}{20} \implies \frac{1}{2} = \frac{AC}{20} \implies AC = 10

Pentru cateta BCBC, aplicăm sinusul unghiului AA:

sin⁡A=BCAB  ⟹  sin⁡60∘=BC20  ⟹  32=BC20  ⟹  BC=103\sin A = \frac{BC}{AB} \implies \sin 60^\circ = \frac{BC}{20} \implies \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{BC}{20} \implies BC = 10\sqrt{3}

(2p)

  • Aria triunghiului dreptunghic este jumătatea produsului lungimilor catetelor:
A△ABC=AC⋅BC2=10⋅1032=10032=503\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AC \cdot BC}{2} = \frac{10 \cdot 10\sqrt{3}}{2} = \frac{100\sqrt{3}}{2} = 50\sqrt{3}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea:

A(m)=(1+5m10m−2m1−4m)A(m) = \begin{pmatrix} 1 + 5m & 10m \\ -2m & 1 - 4m \end{pmatrix}

unde m∈Rm \in \mathbb{R}.

a) Arătați că det⁡(A(−1))=0\det(A(-1)) = 0. (5p)

b) Demonstrați că A(m)⋅A(−1)=A(−1)A(m) \cdot A(-1) = A(-1), pentru orice m∈Rm \in \mathbb{R}. (5p)

c) Calculați determinantul matricei B=A(−10)⋅A(−9)⋅⋯⋅A(9)⋅A(10)B = A(-10) \cdot A(-9) \cdot \dots \cdot A(9) \cdot A(10). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim m=−1m = -1 în formula matricei A(m)A(m):
A(−1)=(1+5(−1)10(−1)−2(−1)1−4(−1))=(1−5−1021+4)=(−4−1025)A(-1) = \begin{pmatrix} 1 + 5(-1) & 10(-1) \\ -2(-1) & 1 - 4(-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 5 & -10 \\ 2 & 1 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -4 & -10 \\ 2 & 5 \end{pmatrix}

(1p)

  • Calculăm determinantul matricei A(−1)A(-1):
det⁡(A(−1))=∣−4−1025∣=(−4)⋅5−(−10)⋅2\det(A(-1)) = \begin{vmatrix} -4 & -10 \\ 2 & 5 \end{vmatrix} = (-4) \cdot 5 - (-10) \cdot 2

(2p)

det⁡(A(−1))=−20−(−20)=−20+20=0\det(A(-1)) = -20 - (-20) = -20 + 20 = 0

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Scriem matricele A(m)A(m) și A(−1)A(-1):
A(m)=(1+5m10m−2m1−4m),A(−1)=(−4−1025)A(m) = \begin{pmatrix} 1 + 5m & 10m \\ -2m & 1 - 4m \end{pmatrix}, \quad A(-1) = \begin{pmatrix} -4 & -10 \\ 2 & 5 \end{pmatrix}
  • Efectuăm produsul matricelor A(m)⋅A(−1)A(m) \cdot A(-1):
A(m)⋅A(−1)=(1+5m10m−2m1−4m)(−4−1025)A(m) \cdot A(-1) = \begin{pmatrix} 1 + 5m & 10m \\ -2m & 1 - 4m \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -4 & -10 \\ 2 & 5 \end{pmatrix}

(1p)

  • Calculăm termenii matricei rezultate prin regula „linie pe coloană”:
    • Linia 1, Coloana 1: (−4)(1+5m)+10m⋅2=−4−20m+20m=−4(-4)(1 + 5m) + 10m \cdot 2 = -4 - 20m + 20m = -4
    • Linia 1, Coloana 2: (−10)(1+5m)+10m⋅5=−10−50m+50m=−10(-10)(1 + 5m) + 10m \cdot 5 = -10 - 50m + 50m = -10
    • Linia 2, Coloana 1: (−2m)(−4)+(1−4m)⋅2=8m+2−8m=2(-2m)(-4) + (1 - 4m) \cdot 2 = 8m + 2 - 8m = 2
    • Linia 2, Coloana 2: (−2m)(−10)+(1−4m)⋅5=20m+5−20m=5(-2m)(-10) + (1 - 4m) \cdot 5 = 20m + 5 - 20m = 5

(2p)

  • Obținem astfel:
A(m)⋅A(−1)=(−4−1025)=A(−1)A(m) \cdot A(-1) = \begin{pmatrix} -4 & -10 \\ 2 & 5 \end{pmatrix} = A(-1)

pentru orice m∈Rm \in \mathbb{R}.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Folosim proprietatea conform căreia determinantul produsului unui număr finit de matrice pătratice este egal cu produsul determinanților factorilor:
det⁡(B)=det⁡(A(−10)⋅A(−9)⋯A(−1)⋯A(9)⋅A(10))\det(B) = \det(A(-10) \cdot A(-9) \cdots A(-1) \cdots A(9) \cdot A(10)) det⁡(B)=det⁡(A(−10))⋅det⁡(A(−9))⋯det⁡(A(−1))⋯det⁡(A(9))⋅det⁡(A(10))\det(B) = \det(A(-10)) \cdot \det(A(-9)) \cdots \det(A(-1)) \cdots \det(A(9)) \cdot \det(A(10))

(2p)

  • La subpunctul a) am arătat că det⁡(A(−1))=0\det(A(-1)) = 0.
  • Cum factorul det⁡(A(−1))=0\det(A(-1)) = 0 intervine într-un produs de numere reale, rezultă imediat:
det⁡(B)=0\det(B) = 0

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=−xy+5x+5y−20x * y = -xy + 5x + 5y - 20

a) Arătați că (−15)∗5=5\left(-\frac{1}{5}\right) * 5 = 5. (5p)

b) Demonstrați că e=4e = 4 este elementul neutru al legii de compoziție "∗*". (5p)

c) Determinați numerele naturale nenule nn pentru care 1n∗n<n\frac{1}{n} * n < n. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=−15x = -\frac{1}{5} și y=5y = 5 în legea de compoziție dată:
(−15)∗5=−(−15)⋅5+5⋅(−15)+5⋅5−20\left(-\frac{1}{5}\right) * 5 = -\left(-\frac{1}{5}\right) \cdot 5 + 5 \cdot \left(-\frac{1}{5}\right) + 5 \cdot 5 - 20

(3p)

  • Efectuăm operațiile aritmetice:
=1−1+25−20=5= 1 - 1 + 25 - 20 = 5

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Prin definiție, un număr real ee este element neutru al legii de compoziție dacă:
x∗e=e∗x=x,∀x∈Rx * e = e * x = x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(1p)

  • Relația x∗e=xx * e = x este echivalentă cu:
−xe+5x+5e−20=x  ⟺  −xe+4x+5e−20=0-xe + 5x + 5e - 20 = x \iff -xe + 4x + 5e - 20 = 0
  • Dăm factor comun pe grupe:
−x(e−4)+5(e−4)=0  ⟺  (5−x)(e−4)=0,∀x∈R-x(e - 4) + 5(e - 4) = 0 \iff (5 - x)(e - 4) = 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Pentru ca egalitatea să fie adevărată pentru orice număr real xx, este necesar și suficient ca:

e−4=0  ⟹  e=4e - 4 = 0 \implies e = 4

(3p)

  • Deoarece legea de compoziție este comutativă:
y∗x=−yx+5y+5x−20=−xy+5x+5y−20=x∗y,∀x,y∈Ry * x = -yx + 5y + 5x - 20 = -xy + 5x + 5y - 20 = x * y, \quad \forall x, y \in \mathbb{R}

verificarea 4∗x=x∗4=x4 * x = x * 4 = x are loc pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. Așadar, e=4e = 4 este elementul neutru al legii de compoziție.

(1p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru orice număr natural nenul n∈N∗n \in \mathbb{N}^*, calculăm 1n∗n\frac{1}{n} * n:
1n∗n=−1n⋅n+5⋅1n+5n−20=−1+5n+5n−20=5n+5n−21\frac{1}{n} * n = -\frac{1}{n} \cdot n + 5 \cdot \frac{1}{n} + 5n - 20 = -1 + \frac{5}{n} + 5n - 20 = 5n + \frac{5}{n} - 21
  • Inecuația din enunț devine:
1n∗n<n  ⟺  5n+5n−21<n  ⟺  4n+5n−21<0\frac{1}{n} * n < n \iff 5n + \frac{5}{n} - 21 < n \iff 4n + \frac{5}{n} - 21 < 0

(2p)

  • Deoarece n∈N∗n \in \mathbb{N}^*, avem n>0n > 0. Înmulțim ambii membri ai inecuației cu n>0n > 0, păstrând sensul inegalității:
4n2−21n+5<04n^2 - 21n + 5 < 0
  • Rezolvăm ecuația atașată 4n2−21n+5=04n^2 - 21n + 5 = 0:
Δ=(−21)2−4⋅4⋅5=441−80=361=192\Delta = (-21)^2 - 4 \cdot 4 \cdot 5 = 441 - 80 = 361 = 19^2

Rădăcinile ecuației sunt:

n1=21−192⋅4=28=14,n2=21+192⋅4=408=5n_1 = \frac{21 - 19}{2 \cdot 4} = \frac{2}{8} = \frac{1}{4}, \quad n_2 = \frac{21 + 19}{2 \cdot 4} = \frac{40}{8} = 5

(2p)

  • Coeficientul termenului dominant 44 fiind pozitiv, trinomul ia valori strict negative între rădăcini:
n∈(14,5)n \in \left(\frac{1}{4}, 5\right)
  • Cum nn este număr natural nenul (n∈N∗n \in \mathbb{N}^*), obținem:
n∈(14,5)∩N∗={1,2,3,4}n \in \left(\frac{1}{4}, 5\right) \cap \mathbb{N}^* = \{1, 2, 3, 4\}

Așadar, valorile căutate sunt n∈{1,2,3,4}n \in \{1, 2, 3, 4\}.

(1p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(3,∞)→Rf: (3, \infty) \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=x2+2x−3x−3f(x) = \frac{x^2 + 2x - 3}{x - 3}

a) Arătați că f′(x)=x2−6x−3(x−3)2f'(x) = \frac{x^2 - 6x - 3}{(x - 3)^2}, x∈(3,∞)x \in (3, \infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei oblice la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că funcția ff este convexă pe intervalul (3,∞)(3, \infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe (3,∞)(3, \infty), fiind un raport de funcții polinomiale derivabile, cu numitorul nenul pe interval.
  • Aplicăm formula de derivare a unui cât, (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(x2+2x−3)′(x−3)−(x2+2x−3)(x−3)′(x−3)2f'(x) = \frac{(x^2 + 2x - 3)'(x - 3) - (x^2 + 2x - 3)(x - 3)'}{(x - 3)^2}

(2p)

  • Calculăm derivatele numărătorului și numitorului: (x2+2x−3)′=2x+2(x^2 + 2x - 3)' = 2x + 2 și (x−3)′=1(x - 3)' = 1:
f′(x)=(2x+2)(x−3)−(x2+2x−3)⋅1(x−3)2f'(x) = \frac{(2x + 2)(x - 3) - (x^2 + 2x - 3) \cdot 1}{(x - 3)^2}
  • Dezvoltăm produsele de la numărător:
(2x+2)(x−3)=2x2−6x+2x−6=2x2−4x−6(2x + 2)(x - 3) = 2x^2 - 6x + 2x - 6 = 2x^2 - 4x - 6 f′(x)=2x2−4x−6−x2−2x+3(x−3)2=x2−6x−3(x−3)2f'(x) = \frac{2x^2 - 4x - 6 - x^2 - 2x + 3}{(x - 3)^2} = \frac{x^2 - 6x - 3}{(x - 3)^2}

pentru orice x∈(3,∞)x \in (3, \infty).

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Deoarece domeniul funcției este (3,∞)(3, \infty), cercetăm existența asimptotei oblice spre +∞+\infty, având ecuația y=mx+ny = mx + n.
  • Determinăm panta mm:
m=lim⁡x→∞f(x)x=lim⁡x→∞x2+2x−3x(x−3)=lim⁡x→∞x2+2x−3x2−3x=1∈R∗m = \lim_{x \to \infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to \infty} \frac{x^2 + 2x - 3}{x(x - 3)} = \lim_{x \to \infty} \frac{x^2 + 2x - 3}{x^2 - 3x} = 1 \in \mathbb{R}^*

(2p)

  • Determinăm ordonata la origine nn:
n=lim⁡x→∞(f(x)−mx)=lim⁡x→∞(x2+2x−3x−3−x)n = \lim_{x \to \infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to \infty} \left(\frac{x^2 + 2x - 3}{x - 3} - x\right)
  • Aducem la același numitor:
n=lim⁡x→∞x2+2x−3−x(x−3)x−3=lim⁡x→∞x2+2x−3−x2+3xx−3=lim⁡x→∞5x−3x−3=5∈Rn = \lim_{x \to \infty} \frac{x^2 + 2x - 3 - x(x - 3)}{x - 3} = \lim_{x \to \infty} \frac{x^2 + 2x - 3 - x^2 + 3x}{x - 3} = \lim_{x \to \infty} \frac{5x - 3}{x - 3} = 5 \in \mathbb{R}

(2p)

  • Așadar, dreapta de ecuație:
y=x+5y = x + 5

este asimptotă oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(1p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru a studia convexitatea funcției ff pe intervalul (3,∞)(3, \infty), calculăm derivata a doua f′′(x)f''(x):
f′′(x)=(f′(x))′=(x2−6x−3(x−3)2)′f''(x) = (f'(x))' = \left(\frac{x^2 - 6x - 3}{(x - 3)^2}\right)'
  • Folosim regula de derivare a câtului:
f′′(x)=(x2−6x−3)′(x−3)2−(x2−6x−3)[(x−3)2]′(x−3)4f''(x) = \frac{(x^2 - 6x - 3)'(x - 3)^2 - (x^2 - 6x - 3)[(x - 3)^2]'}{(x - 3)^4}
  • Deoarece (x2−6x−3)′=2x−6=2(x−3)(x^2 - 6x - 3)' = 2x - 6 = 2(x - 3) și [(x−3)2]′=2(x−3)[(x - 3)^2]' = 2(x - 3):
f′′(x)=2(x−3)(x−3)2−(x2−6x−3)⋅2(x−3)(x−3)4f''(x) = \frac{2(x - 3)(x - 3)^2 - (x^2 - 6x - 3) \cdot 2(x - 3)}{(x - 3)^4}
  • Dăm factor comun termenul 2(x−3)2(x - 3) la numărător și simplificăm cu x−3≠0x - 3 \neq 0:
f′′(x)=2(x−3)[(x−3)2−(x2−6x−3)](x−3)4=2[(x2−6x+9)−(x2−6x−3)](x−3)3f''(x) = \frac{2(x - 3)\left[(x - 3)^2 - (x^2 - 6x - 3)\right]}{(x - 3)^4} = \frac{2\left[(x^2 - 6x + 9) - (x^2 - 6x - 3)\right]}{(x - 3)^3} f′′(x)=2(9+3)(x−3)3=24(x−3)3f''(x) = \frac{2(9 + 3)}{(x - 3)^3} = \frac{24}{(x - 3)^3}

(3p)

  • Pentru orice x∈(3,∞)x \in (3, \infty), avem x−3>0x - 3 > 0, deci (x−3)3>0(x - 3)^3 > 0. Rezultă:
f′′(x)=24(x−3)3>0,∀x∈(3,∞)f''(x) = \frac{24}{(x - 3)^3} > 0, \quad \forall x \in (3, \infty)
  • Derivata de ordinul al doilea fiind strict pozitivă pe tot intervalul (3,∞)(3, \infty), deducem că funcția ff este convexă pe intervalul (3,∞)(3, \infty).

(2p)


2. Se consideră funcția f:(0,∞)→Rf: (0, \infty) \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=1x+1+1xf(x) = \frac{1}{x + 1} + \frac{1}{x}

a) Arătați că ∫1e(f(x)−1x+1)dx=1\int_1^e \left(f(x) - \frac{1}{x + 1}\right) dx = 1. (5p)

b) Demonstrați că funcția F:(0,∞)→RF: (0, \infty) \to \mathbb{R}, F(x)=ln⁡(x2+x)−ln⁡2F(x) = \ln(x^2 + x) - \ln 2 este o primitivă a funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că orice primitivă a funcției ff este strict crescătoare pe intervalul (0,∞)(0, \infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Simplificăm expresia de sub integrală:
f(x)−1x+1=(1x+1+1x)−1x+1=1xf(x) - \frac{1}{x + 1} = \left(\frac{1}{x + 1} + \frac{1}{x}\right) - \frac{1}{x + 1} = \frac{1}{x}

(2p)

  • Calculăm integrala definită folosind primitiva funcției 1x\frac{1}{x}:
∫1e(f(x)−1x+1)dx=∫1e1x dx=ln⁡∣x∣∣1e\int_1^e \left(f(x) - \frac{1}{x + 1}\right) dx = \int_1^e \frac{1}{x} \, dx = \left.\ln|x|\right|_1^e
  • Cum x∈[1,e]⊂(0,∞)x \in [1, e] \subset (0, \infty), avem ∣x∣=x|x| = x:
=ln⁡e−ln⁡1=1−0=1= \ln e - \ln 1 = 1 - 0 = 1

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Pentru a demonstra că funcția FF este o primitivă a funcției ff pe intervalul (0,∞)(0, \infty), verificăm cele două proprietăți definitorii:
    1. Derivabilitatea: Funcțiile x↦x2+xx \mapsto x^2 + x și funcția logaritm natural ln⁡\ln sunt derivabile pe (0,∞)(0, \infty), iar x2+x>0x^2 + x > 0 pentru orice x>0x > 0. Fiind obținută din compunerea și scăderea unor funcții elementare derivabile, funcția FF este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty).

(1p)

  1. Egalitatea derivatei cu funcția ff: Calculăm F′(x)F'(x) pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty):
F′(x)=(ln⁡(x2+x)−ln⁡2)′=(x2+x)′x2+x−0=2x+1x2+xF'(x) = \left(\ln(x^2 + x) - \ln 2\right)' = \frac{(x^2 + x)'}{x^2 + x} - 0 = \frac{2x + 1}{x^2 + x}

(2p)

  • Descompunem fracția obținută:
2x+1x2+x=x+(x+1)x(x+1)=xx(x+1)+x+1x(x+1)=1x+1+1x=f(x)\frac{2x + 1}{x^2 + x} = \frac{x + (x + 1)}{x(x + 1)} = \frac{x}{x(x + 1)} + \frac{x + 1}{x(x + 1)} = \frac{1}{x + 1} + \frac{1}{x} = f(x)

(1p)

  • Cum FF este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty) și F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty), rezultă că FF este o primitivă a funcției ff.

(1p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Fie G:(0,∞)→RG: (0, \infty) \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff.
  • Conform definiției noțiunii de primitivă, funcția GG este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty) și:
G′(x)=f(x),∀x∈(0,∞)G'(x) = f(x), \quad \forall x \in (0, \infty)

(1p)

  • Pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty), avem x>0x > 0 și x+1>0x + 1 > 0, de unde:
1x+1>0și1x>0\frac{1}{x + 1} > 0 \quad \text{și} \quad \frac{1}{x} > 0

Rezultă că suma lor este strict pozitivă:

f(x)=1x+1+1x>0,∀x∈(0,∞)f(x) = \frac{1}{x + 1} + \frac{1}{x} > 0, \quad \forall x \in (0, \infty)

(2p)

  • Deducem astfel că:
G′(x)=f(x)>0,∀x∈(0,∞)G'(x) = f(x) > 0, \quad \forall x \in (0, \infty)
  • Deoarece derivata sa de ordinul întâi este strict pozitivă pe întreg intervalul (0,∞)(0, \infty), rezultă că funcția GG este strict crescătoare pe (0,∞)(0, \infty).
  • Așadar, orice primitivă a funcției ff este strict crescătoare pe intervalul (0,∞)(0, \infty).

(2p)