Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Determinați primul termen al progresiei aritmetice ( a n ) n ≥ 1 (a_n)_{n \ge 1} ( a n ) n ≥ 1 , știind că a 3 = 11 a_3 = 11 a 3 = 11 și a 10 = 32 a_{10} = 32 a 10 = 32 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm cu r r r rația progresiei aritmetice ( a n ) n ≥ 1 (a_n)_{n \ge 1} ( a n ) n ≥ 1 . Formula termenului general este:
a n = a 1 + ( n − 1 ) r a_n = a_1 + (n - 1)r a n = a 1 + ( n − 1 ) r
Exprimăm termenii dați în funcție de primul termen a 1 a_1 a 1 și rația r r r :
a 3 = a 1 + 2 r = 11 a_3 = a_1 + 2r = 11 a 3 = a 1 + 2 r = 11
a 10 = a 1 + 9 r = 32 a_{10} = a_1 + 9r = 32 a 10 = a 1 + 9 r = 32
(2p)
Scădem prima relație din a doua pentru a determina rația r r r :
( a 1 + 9 r ) − ( a 1 + 2 r ) = 32 − 11 ⟺ 7 r = 21 ⟹ r = 3 (a_1 + 9r) - (a_1 + 2r) = 32 - 11 \iff 7r = 21 \implies r = 3 ( a 1 + 9 r ) − ( a 1 + 2 r ) = 32 − 11 ⟺ 7 r = 21 ⟹ r = 3
(1p)
Înlocuim valoarea rației r = 3 r = 3 r = 3 în relația pentru a 3 a_3 a 3 :
a 1 + 2 ⋅ 3 = 11 ⟺ a 1 + 6 = 11 ⟹ a 1 = 5 a_1 + 2 \cdot 3 = 11 \iff a_1 + 6 = 11 \implies a_1 = 5 a 1 + 2 ⋅ 3 = 11 ⟺ a 1 + 6 = 11 ⟹ a 1 = 5
(2p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = − 2 x + 11 f(x) = -2x + 11 f ( x ) = − 2 x + 11 . Determinați numărul real a a a pentru care punctul A ( a + 1 , 7 a ) A(a + 1, 7a) A ( a + 1 , 7 a ) aparține graficului funcției f f f . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul A ( a + 1 , 7 a ) A(a + 1, 7a) A ( a + 1 , 7 a ) aparține graficului funcției f f f dacă și numai dacă:
f ( a + 1 ) = 7 a f(a + 1) = 7a f ( a + 1 ) = 7 a
(1p)
Calculăm f ( a + 1 ) f(a + 1) f ( a + 1 ) înlocuind x = a + 1 x = a + 1 x = a + 1 în legea de corespondență a funcției:
f ( a + 1 ) = − 2 ( a + 1 ) + 11 = − 2 a − 2 + 11 = − 2 a + 9 f(a + 1) = -2(a + 1) + 11 = -2a - 2 + 11 = -2a + 9 f ( a + 1 ) = − 2 ( a + 1 ) + 11 = − 2 a − 2 + 11 = − 2 a + 9
(2p)
Egalăm expresia obținută cu ordonata punctului, 7 a 7a 7 a :
− 2 a + 9 = 7 a ⟺ 7 a + 2 a = 9 ⟺ 9 a = 9 ⟹ a = 1 -2a + 9 = 7a \iff 7a + 2a = 9 \iff 9a = 9 \implies a = 1 − 2 a + 9 = 7 a ⟺ 7 a + 2 a = 9 ⟺ 9 a = 9 ⟹ a = 1
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:
log 5 ( x + 19 ) − log 5 ( 2 x ) = log 5 10 \log_5(x + 19) - \log_5(2x) = \log_5 10 log 5 ( x + 19 ) − log 5 ( 2 x ) = log 5 10
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Impunem condițiile de existență pentru argumentele logaritmilor:
{ x + 19 > 0 ⟹ x > − 19 2 x > 0 ⟹ x > 0 ⟹ x ∈ ( 0 , ∞ ) \begin{cases}
x + 19 > 0 \implies x > -19 \\
2x > 0 \implies x > 0
\end{cases}
\implies x \in (0, \infty) { x + 19 > 0 ⟹ x > − 19 2 x > 0 ⟹ x > 0 ⟹ x ∈ ( 0 , ∞ )
(1p)
Aplicăm proprietatea diferenței a doi logaritmi cu aceeași bază, log a u − log a v = log a ( u v ) \log_a u - \log_a v = \log_a\left(\frac{u}{v}\right) log a u − log a v = log a ( v u ) :
log 5 ( x + 19 2 x ) = log 5 10 \log_5\left(\frac{x + 19}{2x}\right) = \log_5 10 log 5 ( 2 x x + 19 ) = log 5 10
Datorită injectivității funcției logaritmice, egalăm argumentele:
x + 19 2 x = 10 \frac{x + 19}{2x} = 10 2 x x + 19 = 10
(2p)
Înmulțim ecuația cu 2 x 2x 2 x (știind că x > 0 x > 0 x > 0 ):
x + 19 = 20 x ⟺ 19 x = 19 ⟹ x = 1 x + 19 = 20x \iff 19x = 19 \implies x = 1 x + 19 = 20 x ⟺ 19 x = 19 ⟹ x = 1
(1p)
Deoarece 1 ∈ ( 0 , ∞ ) 1 \in (0, \infty) 1 ∈ ( 0 , ∞ ) , soluția este validă. Mulțimea soluțiilor reale este:
S = { 1 } S = \{1\} S = { 1 }
(1p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie format doar din cifre pare. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Probabilitatea căutată este dată de raportul:
P = num a ˘ r cazuri favorabile num a ˘ r cazuri posibile P = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} P = num a ˘ r cazuri posibile num a ˘ r cazuri favorabile
Numărul cazurilor posibile:
Mulțimea numerelor naturale de două cifre este { 10 , 11 , 12 , … , 99 } \{10, 11, 12, \dots, 99\} { 10 , 11 , 12 , … , 99 } . Numărul total de astfel de numere este:
99 − 10 + 1 = 90 99 - 10 + 1 = 90 99 − 10 + 1 = 90
deci avem 90 90 90 de cazuri posibile.
(2p)
Numărul cazurilor favorabile:
Fie a b ‾ \overline{ab} ab un număr de două cifre format exclusiv din cifre pare, unde cifrele pare sunt { 0 , 2 , 4 , 6 , 8 } \{0, 2, 4, 6, 8\} { 0 , 2 , 4 , 6 , 8 } .
Cifra zecilor a a a trebuie să fie pară și nenulă, deci a ∈ { 2 , 4 , 6 , 8 } a \in \{2, 4, 6, 8\} a ∈ { 2 , 4 , 6 , 8 } (4 4 4 opțiuni).
Cifra unităților b b b poate fi orice cifră pară, deci b ∈ { 0 , 2 , 4 , 6 , 8 } b \in \{0, 2, 4, 6, 8\} b ∈ { 0 , 2 , 4 , 6 , 8 } (5 5 5 opțiuni).
Conform regulii produsului, numărul total de cazuri favorabile este:
4 × 5 = 20 4 \times 5 = 20 4 × 5 = 20
(2p)
P = 20 90 = 2 9 P = \frac{20}{90} = \frac{2}{9} P = 90 20 = 9 2
(1p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( − 2 , 5 ) A(-2, 5) A ( − 2 , 5 ) , B ( 6 , 7 ) B(6, 7) B ( 6 , 7 ) , O ( 0 , 0 ) O(0, 0) O ( 0 , 0 ) și M ( a , b ) M(a, b) M ( a , b ) , unde a , b ∈ R a, b \in \mathbb{R} a , b ∈ R , iar M M M este mijlocul segmentului A B AB A B . Calculați distanța dintre punctele O O O și M M M . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul M ( a , b ) M(a, b) M ( a , b ) este mijlocul segmentului A B AB A B . Coordonatele sale sunt mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:
a = x M = x A + x B 2 = − 2 + 6 2 = 4 2 = 2 a = x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-2 + 6}{2} = \frac{4}{2} = 2 a = x M = 2 x A + x B = 2 − 2 + 6 = 2 4 = 2
b = y M = y A + y B 2 = 5 + 7 2 = 12 2 = 6 b = y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{5 + 7}{2} = \frac{12}{2} = 6 b = y M = 2 y A + y B = 2 5 + 7 = 2 12 = 6
Așadar, punctul M M M are coordonatele M ( 2 , 6 ) M(2, 6) M ( 2 , 6 ) .
(2p)
Distanța de la originea reperului cartezian O ( 0 , 0 ) O(0, 0) O ( 0 , 0 ) la punctul M ( 2 , 6 ) M(2, 6) M ( 2 , 6 ) se calculează cu formula distanței:
O M = ( x M − x O ) 2 + ( y M − y O ) 2 = ( 2 − 0 ) 2 + ( 6 − 0 ) 2 OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{(2 - 0)^2 + (6 - 0)^2} O M = ( x M − x O ) 2 + ( y M − y O ) 2 = ( 2 − 0 ) 2 + ( 6 − 0 ) 2
O M = 2 2 + 6 2 = 4 + 36 = 40 = 2 10 OM = \sqrt{2^2 + 6^2} = \sqrt{4 + 36} = \sqrt{40} = 2\sqrt{10} O M = 2 2 + 6 2 = 4 + 36 = 40 = 2 10
(3p)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C dreptunghic în C C C , cu A B = 20 AB = 20 A B = 20 și măsura unghiului A A A egală cu 60 ∘ 60^\circ 6 0 ∘ . Arătați că aria triunghiului A B C ABC A B C este egală cu 50 3 50\sqrt{3} 50 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul A B C ABC A B C dreptunghic în C C C , măsura unghiului C C C este de 90 ∘ 90^\circ 9 0 ∘ , iar m ( ∢ A ) = 60 ∘ m(\sphericalangle A) = 60^\circ m ( ∢ A ) = 6 0 ∘ . Măsura unghiului B B B este:
m ( ∢ B ) = 180 ∘ − ( 90 ∘ + 60 ∘ ) = 30 ∘ m(\sphericalangle B) = 180^\circ - (90^\circ + 60^\circ) = 30^\circ m ( ∢ B ) = 18 0 ∘ − ( 9 0 ∘ + 6 0 ∘ ) = 3 0 ∘
Calculăm lungimile catetelor A C AC A C și B C BC B C :
Folosind cosinusul unghiului A A A (sau teorema unghiului de 30 ∘ 30^\circ 3 0 ∘ ):
cos A = A C A B ⟹ cos 60 ∘ = A C 20 ⟹ 1 2 = A C 20 ⟹ A C = 10 \cos A = \frac{AC}{AB} \implies \cos 60^\circ = \frac{AC}{20} \implies \frac{1}{2} = \frac{AC}{20} \implies AC = 10 cos A = A B A C ⟹ cos 6 0 ∘ = 20 A C ⟹ 2 1 = 20 A C ⟹ A C = 10
Pentru cateta B C BC B C , aplicăm sinusul unghiului A A A :
sin A = B C A B ⟹ sin 60 ∘ = B C 20 ⟹ 3 2 = B C 20 ⟹ B C = 10 3 \sin A = \frac{BC}{AB} \implies \sin 60^\circ = \frac{BC}{20} \implies \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{BC}{20} \implies BC = 10\sqrt{3} sin A = A B B C ⟹ sin 6 0 ∘ = 20 B C ⟹ 2 3 = 20 B C ⟹ B C = 10 3
(2p)
Aria triunghiului dreptunghic este jumătatea produsului lungimilor catetelor:
A △ A B C = A C ⋅ B C 2 = 10 ⋅ 10 3 2 = 100 3 2 = 50 3 \mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AC \cdot BC}{2} = \frac{10 \cdot 10\sqrt{3}}{2} = \frac{100\sqrt{3}}{2} = 50\sqrt{3} A △ A B C = 2 A C ⋅ B C = 2 10 ⋅ 10 3 = 2 100 3 = 50 3
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea:
A ( m ) = ( 1 + 5 m 10 m − 2 m 1 − 4 m ) A(m) = \begin{pmatrix} 1 + 5m & 10m \\ -2m & 1 - 4m \end{pmatrix} A ( m ) = ( 1 + 5 m − 2 m 10 m 1 − 4 m )
unde m ∈ R m \in \mathbb{R} m ∈ R .
a) Arătați că det ( A ( − 1 ) ) = 0 \det(A(-1)) = 0 det ( A ( − 1 )) = 0 . (5p)
b) Demonstrați că A ( m ) ⋅ A ( − 1 ) = A ( − 1 ) A(m) \cdot A(-1) = A(-1) A ( m ) ⋅ A ( − 1 ) = A ( − 1 ) , pentru orice m ∈ R m \in \mathbb{R} m ∈ R . (5p)
c) Calculați determinantul matricei B = A ( − 10 ) ⋅ A ( − 9 ) ⋅ ⋯ ⋅ A ( 9 ) ⋅ A ( 10 ) B = A(-10) \cdot A(-9) \cdot \dots \cdot A(9) \cdot A(10) B = A ( − 10 ) ⋅ A ( − 9 ) ⋅ ⋯ ⋅ A ( 9 ) ⋅ A ( 10 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim m = − 1 m = -1 m = − 1 în formula matricei A ( m ) A(m) A ( m ) :
A ( − 1 ) = ( 1 + 5 ( − 1 ) 10 ( − 1 ) − 2 ( − 1 ) 1 − 4 ( − 1 ) ) = ( 1 − 5 − 10 2 1 + 4 ) = ( − 4 − 10 2 5 ) A(-1) = \begin{pmatrix} 1 + 5(-1) & 10(-1) \\ -2(-1) & 1 - 4(-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 5 & -10 \\ 2 & 1 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -4 & -10 \\ 2 & 5 \end{pmatrix} A ( − 1 ) = ( 1 + 5 ( − 1 ) − 2 ( − 1 ) 10 ( − 1 ) 1 − 4 ( − 1 ) ) = ( 1 − 5 2 − 10 1 + 4 ) = ( − 4 2 − 10 5 )
(1p)
Calculăm determinantul matricei A ( − 1 ) A(-1) A ( − 1 ) :
det ( A ( − 1 ) ) = ∣ − 4 − 10 2 5 ∣ = ( − 4 ) ⋅ 5 − ( − 10 ) ⋅ 2 \det(A(-1)) = \begin{vmatrix} -4 & -10 \\ 2 & 5 \end{vmatrix} = (-4) \cdot 5 - (-10) \cdot 2 det ( A ( − 1 )) = − 4 2 − 10 5 = ( − 4 ) ⋅ 5 − ( − 10 ) ⋅ 2
(2p)
det ( A ( − 1 ) ) = − 20 − ( − 20 ) = − 20 + 20 = 0 \det(A(-1)) = -20 - (-20) = -20 + 20 = 0 det ( A ( − 1 )) = − 20 − ( − 20 ) = − 20 + 20 = 0
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Scriem matricele A ( m ) A(m) A ( m ) și A ( − 1 ) A(-1) A ( − 1 ) :
A ( m ) = ( 1 + 5 m 10 m − 2 m 1 − 4 m ) , A ( − 1 ) = ( − 4 − 10 2 5 ) A(m) = \begin{pmatrix} 1 + 5m & 10m \\ -2m & 1 - 4m \end{pmatrix}, \quad A(-1) = \begin{pmatrix} -4 & -10 \\ 2 & 5 \end{pmatrix} A ( m ) = ( 1 + 5 m − 2 m 10 m 1 − 4 m ) , A ( − 1 ) = ( − 4 2 − 10 5 )
Efectuăm produsul matricelor A ( m ) ⋅ A ( − 1 ) A(m) \cdot A(-1) A ( m ) ⋅ A ( − 1 ) :
A ( m ) ⋅ A ( − 1 ) = ( 1 + 5 m 10 m − 2 m 1 − 4 m ) ( − 4 − 10 2 5 ) A(m) \cdot A(-1) = \begin{pmatrix} 1 + 5m & 10m \\ -2m & 1 - 4m \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -4 & -10 \\ 2 & 5 \end{pmatrix} A ( m ) ⋅ A ( − 1 ) = ( 1 + 5 m − 2 m 10 m 1 − 4 m ) ( − 4 2 − 10 5 )
(1p)
Calculăm termenii matricei rezultate prin regula „linie pe coloană”:
Linia 1, Coloana 1:
( − 4 ) ( 1 + 5 m ) + 10 m ⋅ 2 = − 4 − 20 m + 20 m = − 4 (-4)(1 + 5m) + 10m \cdot 2 = -4 - 20m + 20m = -4 ( − 4 ) ( 1 + 5 m ) + 10 m ⋅ 2 = − 4 − 20 m + 20 m = − 4
Linia 1, Coloana 2:
( − 10 ) ( 1 + 5 m ) + 10 m ⋅ 5 = − 10 − 50 m + 50 m = − 10 (-10)(1 + 5m) + 10m \cdot 5 = -10 - 50m + 50m = -10 ( − 10 ) ( 1 + 5 m ) + 10 m ⋅ 5 = − 10 − 50 m + 50 m = − 10
Linia 2, Coloana 1:
( − 2 m ) ( − 4 ) + ( 1 − 4 m ) ⋅ 2 = 8 m + 2 − 8 m = 2 (-2m)(-4) + (1 - 4m) \cdot 2 = 8m + 2 - 8m = 2 ( − 2 m ) ( − 4 ) + ( 1 − 4 m ) ⋅ 2 = 8 m + 2 − 8 m = 2
Linia 2, Coloana 2:
( − 2 m ) ( − 10 ) + ( 1 − 4 m ) ⋅ 5 = 20 m + 5 − 20 m = 5 (-2m)(-10) + (1 - 4m) \cdot 5 = 20m + 5 - 20m = 5 ( − 2 m ) ( − 10 ) + ( 1 − 4 m ) ⋅ 5 = 20 m + 5 − 20 m = 5
(2p)
A ( m ) ⋅ A ( − 1 ) = ( − 4 − 10 2 5 ) = A ( − 1 ) A(m) \cdot A(-1) = \begin{pmatrix} -4 & -10 \\ 2 & 5 \end{pmatrix} = A(-1) A ( m ) ⋅ A ( − 1 ) = ( − 4 2 − 10 5 ) = A ( − 1 )
pentru orice m ∈ R m \in \mathbb{R} m ∈ R .
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Folosim proprietatea conform căreia determinantul produsului unui număr finit de matrice pătratice este egal cu produsul determinanților factorilor:
det ( B ) = det ( A ( − 10 ) ⋅ A ( − 9 ) ⋯ A ( − 1 ) ⋯ A ( 9 ) ⋅ A ( 10 ) ) \det(B) = \det(A(-10) \cdot A(-9) \cdots A(-1) \cdots A(9) \cdot A(10)) det ( B ) = det ( A ( − 10 ) ⋅ A ( − 9 ) ⋯ A ( − 1 ) ⋯ A ( 9 ) ⋅ A ( 10 ))
det ( B ) = det ( A ( − 10 ) ) ⋅ det ( A ( − 9 ) ) ⋯ det ( A ( − 1 ) ) ⋯ det ( A ( 9 ) ) ⋅ det ( A ( 10 ) ) \det(B) = \det(A(-10)) \cdot \det(A(-9)) \cdots \det(A(-1)) \cdots \det(A(9)) \cdot \det(A(10)) det ( B ) = det ( A ( − 10 )) ⋅ det ( A ( − 9 )) ⋯ det ( A ( − 1 )) ⋯ det ( A ( 9 )) ⋅ det ( A ( 10 ))
(2p)
La subpunctul a) am arătat că det ( A ( − 1 ) ) = 0 \det(A(-1)) = 0 det ( A ( − 1 )) = 0 .
Cum factorul det ( A ( − 1 ) ) = 0 \det(A(-1)) = 0 det ( A ( − 1 )) = 0 intervine într-un produs de numere reale, rezultă imediat:
det ( B ) = 0 \det(B) = 0 det ( B ) = 0
(3p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x ∗ y = − x y + 5 x + 5 y − 20 x * y = -xy + 5x + 5y - 20 x ∗ y = − x y + 5 x + 5 y − 20
a) Arătați că ( − 1 5 ) ∗ 5 = 5 \left(-\frac{1}{5}\right) * 5 = 5 ( − 5 1 ) ∗ 5 = 5 . (5p)
b) Demonstrați că e = 4 e = 4 e = 4 este elementul neutru al legii de compoziție "∗ * ∗ ". (5p)
c) Determinați numerele naturale nenule n n n pentru care 1 n ∗ n < n \frac{1}{n} * n < n n 1 ∗ n < n . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim x = − 1 5 x = -\frac{1}{5} x = − 5 1 și y = 5 y = 5 y = 5 în legea de compoziție dată:
( − 1 5 ) ∗ 5 = − ( − 1 5 ) ⋅ 5 + 5 ⋅ ( − 1 5 ) + 5 ⋅ 5 − 20 \left(-\frac{1}{5}\right) * 5 = -\left(-\frac{1}{5}\right) \cdot 5 + 5 \cdot \left(-\frac{1}{5}\right) + 5 \cdot 5 - 20 ( − 5 1 ) ∗ 5 = − ( − 5 1 ) ⋅ 5 + 5 ⋅ ( − 5 1 ) + 5 ⋅ 5 − 20
(3p)
Efectuăm operațiile aritmetice:
= 1 − 1 + 25 − 20 = 5 = 1 - 1 + 25 - 20 = 5 = 1 − 1 + 25 − 20 = 5
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Prin definiție, un număr real e e e este element neutru al legii de compoziție dacă:
x ∗ e = e ∗ x = x , ∀ x ∈ R x * e = e * x = x, \quad \forall x \in \mathbb{R} x ∗ e = e ∗ x = x , ∀ x ∈ R
(1p)
Relația x ∗ e = x x * e = x x ∗ e = x este echivalentă cu:
− x e + 5 x + 5 e − 20 = x ⟺ − x e + 4 x + 5 e − 20 = 0 -xe + 5x + 5e - 20 = x \iff -xe + 4x + 5e - 20 = 0 − x e + 5 x + 5 e − 20 = x ⟺ − x e + 4 x + 5 e − 20 = 0
Dăm factor comun pe grupe:
− x ( e − 4 ) + 5 ( e − 4 ) = 0 ⟺ ( 5 − x ) ( e − 4 ) = 0 , ∀ x ∈ R -x(e - 4) + 5(e - 4) = 0 \iff (5 - x)(e - 4) = 0, \quad \forall x \in \mathbb{R} − x ( e − 4 ) + 5 ( e − 4 ) = 0 ⟺ ( 5 − x ) ( e − 4 ) = 0 , ∀ x ∈ R
Pentru ca egalitatea să fie adevărată pentru orice număr real x x x , este necesar și suficient ca:
e − 4 = 0 ⟹ e = 4 e - 4 = 0 \implies e = 4 e − 4 = 0 ⟹ e = 4
(3p)
Deoarece legea de compoziție este comutativă:
y ∗ x = − y x + 5 y + 5 x − 20 = − x y + 5 x + 5 y − 20 = x ∗ y , ∀ x , y ∈ R y * x = -yx + 5y + 5x - 20 = -xy + 5x + 5y - 20 = x * y, \quad \forall x, y \in \mathbb{R} y ∗ x = − y x + 5 y + 5 x − 20 = − x y + 5 x + 5 y − 20 = x ∗ y , ∀ x , y ∈ R
verificarea 4 ∗ x = x ∗ 4 = x 4 * x = x * 4 = x 4 ∗ x = x ∗ 4 = x are loc pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R . Așadar, e = 4 e = 4 e = 4 este elementul neutru al legii de compoziție.
(1p)
Rezolvare Subpunctul c):
Pentru orice număr natural nenul n ∈ N ∗ n \in \mathbb{N}^* n ∈ N ∗ , calculăm 1 n ∗ n \frac{1}{n} * n n 1 ∗ n :
1 n ∗ n = − 1 n ⋅ n + 5 ⋅ 1 n + 5 n − 20 = − 1 + 5 n + 5 n − 20 = 5 n + 5 n − 21 \frac{1}{n} * n = -\frac{1}{n} \cdot n + 5 \cdot \frac{1}{n} + 5n - 20 = -1 + \frac{5}{n} + 5n - 20 = 5n + \frac{5}{n} - 21 n 1 ∗ n = − n 1 ⋅ n + 5 ⋅ n 1 + 5 n − 20 = − 1 + n 5 + 5 n − 20 = 5 n + n 5 − 21
Inecuația din enunț devine:
1 n ∗ n < n ⟺ 5 n + 5 n − 21 < n ⟺ 4 n + 5 n − 21 < 0 \frac{1}{n} * n < n \iff 5n + \frac{5}{n} - 21 < n \iff 4n + \frac{5}{n} - 21 < 0 n 1 ∗ n < n ⟺ 5 n + n 5 − 21 < n ⟺ 4 n + n 5 − 21 < 0
(2p)
Deoarece n ∈ N ∗ n \in \mathbb{N}^* n ∈ N ∗ , avem n > 0 n > 0 n > 0 . Înmulțim ambii membri ai inecuației cu n > 0 n > 0 n > 0 , păstrând sensul inegalității:
4 n 2 − 21 n + 5 < 0 4n^2 - 21n + 5 < 0 4 n 2 − 21 n + 5 < 0
Rezolvăm ecuația atașată 4 n 2 − 21 n + 5 = 0 4n^2 - 21n + 5 = 0 4 n 2 − 21 n + 5 = 0 :
Δ = ( − 21 ) 2 − 4 ⋅ 4 ⋅ 5 = 441 − 80 = 361 = 19 2 \Delta = (-21)^2 - 4 \cdot 4 \cdot 5 = 441 - 80 = 361 = 19^2 Δ = ( − 21 ) 2 − 4 ⋅ 4 ⋅ 5 = 441 − 80 = 361 = 1 9 2
Rădăcinile ecuației sunt:
n 1 = 21 − 19 2 ⋅ 4 = 2 8 = 1 4 , n 2 = 21 + 19 2 ⋅ 4 = 40 8 = 5 n_1 = \frac{21 - 19}{2 \cdot 4} = \frac{2}{8} = \frac{1}{4}, \quad n_2 = \frac{21 + 19}{2 \cdot 4} = \frac{40}{8} = 5 n 1 = 2 ⋅ 4 21 − 19 = 8 2 = 4 1 , n 2 = 2 ⋅ 4 21 + 19 = 8 40 = 5
(2p)
Coeficientul termenului dominant 4 4 4 fiind pozitiv, trinomul ia valori strict negative între rădăcini:
n ∈ ( 1 4 , 5 ) n \in \left(\frac{1}{4}, 5\right) n ∈ ( 4 1 , 5 )
Cum n n n este număr natural nenul (n ∈ N ∗ n \in \mathbb{N}^* n ∈ N ∗ ), obținem:
n ∈ ( 1 4 , 5 ) ∩ N ∗ = { 1 , 2 , 3 , 4 } n \in \left(\frac{1}{4}, 5\right) \cap \mathbb{N}^* = \{1, 2, 3, 4\} n ∈ ( 4 1 , 5 ) ∩ N ∗ = { 1 , 2 , 3 , 4 }
Așadar, valorile căutate sunt n ∈ { 1 , 2 , 3 , 4 } n \in \{1, 2, 3, 4\} n ∈ { 1 , 2 , 3 , 4 } .
(1p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : ( 3 , ∞ ) → R f: (3, \infty) \to \mathbb{R} f : ( 3 , ∞ ) → R , definită prin:
f ( x ) = x 2 + 2 x − 3 x − 3 f(x) = \frac{x^2 + 2x - 3}{x - 3} f ( x ) = x − 3 x 2 + 2 x − 3
a) Arătați că f ′ ( x ) = x 2 − 6 x − 3 ( x − 3 ) 2 f'(x) = \frac{x^2 - 6x - 3}{(x - 3)^2} f ′ ( x ) = ( x − 3 ) 2 x 2 − 6 x − 3 , x ∈ ( 3 , ∞ ) x \in (3, \infty) x ∈ ( 3 , ∞ ) . (5p)
b) Determinați ecuația asimptotei oblice la graficul funcției f f f . (5p)
c) Demonstrați că funcția f f f este convexă pe intervalul ( 3 , ∞ ) (3, \infty) ( 3 , ∞ ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Funcția f f f este derivabilă pe ( 3 , ∞ ) (3, \infty) ( 3 , ∞ ) , fiind un raport de funcții polinomiale derivabile, cu numitorul nenul pe interval.
Aplicăm formula de derivare a unui cât, ( u v ) ′ = u ′ v − u v ′ v 2 \left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2} ( v u ) ′ = v 2 u ′ v − u v ′ :
f ′ ( x ) = ( x 2 + 2 x − 3 ) ′ ( x − 3 ) − ( x 2 + 2 x − 3 ) ( x − 3 ) ′ ( x − 3 ) 2 f'(x) = \frac{(x^2 + 2x - 3)'(x - 3) - (x^2 + 2x - 3)(x - 3)'}{(x - 3)^2} f ′ ( x ) = ( x − 3 ) 2 ( x 2 + 2 x − 3 ) ′ ( x − 3 ) − ( x 2 + 2 x − 3 ) ( x − 3 ) ′
(2p)
Calculăm derivatele numărătorului și numitorului: ( x 2 + 2 x − 3 ) ′ = 2 x + 2 (x^2 + 2x - 3)' = 2x + 2 ( x 2 + 2 x − 3 ) ′ = 2 x + 2 și ( x − 3 ) ′ = 1 (x - 3)' = 1 ( x − 3 ) ′ = 1 :
f ′ ( x ) = ( 2 x + 2 ) ( x − 3 ) − ( x 2 + 2 x − 3 ) ⋅ 1 ( x − 3 ) 2 f'(x) = \frac{(2x + 2)(x - 3) - (x^2 + 2x - 3) \cdot 1}{(x - 3)^2} f ′ ( x ) = ( x − 3 ) 2 ( 2 x + 2 ) ( x − 3 ) − ( x 2 + 2 x − 3 ) ⋅ 1
Dezvoltăm produsele de la numărător:
( 2 x + 2 ) ( x − 3 ) = 2 x 2 − 6 x + 2 x − 6 = 2 x 2 − 4 x − 6 (2x + 2)(x - 3) = 2x^2 - 6x + 2x - 6 = 2x^2 - 4x - 6 ( 2 x + 2 ) ( x − 3 ) = 2 x 2 − 6 x + 2 x − 6 = 2 x 2 − 4 x − 6
f ′ ( x ) = 2 x 2 − 4 x − 6 − x 2 − 2 x + 3 ( x − 3 ) 2 = x 2 − 6 x − 3 ( x − 3 ) 2 f'(x) = \frac{2x^2 - 4x - 6 - x^2 - 2x + 3}{(x - 3)^2} = \frac{x^2 - 6x - 3}{(x - 3)^2} f ′ ( x ) = ( x − 3 ) 2 2 x 2 − 4 x − 6 − x 2 − 2 x + 3 = ( x − 3 ) 2 x 2 − 6 x − 3
pentru orice x ∈ ( 3 , ∞ ) x \in (3, \infty) x ∈ ( 3 , ∞ ) .
(3p)
Rezolvare Subpunctul b):
Deoarece domeniul funcției este ( 3 , ∞ ) (3, \infty) ( 3 , ∞ ) , cercetăm existența asimptotei oblice spre + ∞ +\infty + ∞ , având ecuația y = m x + n y = mx + n y = m x + n .
Determinăm panta m m m :
m = lim x → ∞ f ( x ) x = lim x → ∞ x 2 + 2 x − 3 x ( x − 3 ) = lim x → ∞ x 2 + 2 x − 3 x 2 − 3 x = 1 ∈ R ∗ m = \lim_{x \to \infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to \infty} \frac{x^2 + 2x - 3}{x(x - 3)} = \lim_{x \to \infty} \frac{x^2 + 2x - 3}{x^2 - 3x} = 1 \in \mathbb{R}^* m = x → ∞ lim x f ( x ) = x → ∞ lim x ( x − 3 ) x 2 + 2 x − 3 = x → ∞ lim x 2 − 3 x x 2 + 2 x − 3 = 1 ∈ R ∗
(2p)
Determinăm ordonata la origine n n n :
n = lim x → ∞ ( f ( x ) − m x ) = lim x → ∞ ( x 2 + 2 x − 3 x − 3 − x ) n = \lim_{x \to \infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to \infty} \left(\frac{x^2 + 2x - 3}{x - 3} - x\right) n = x → ∞ lim ( f ( x ) − m x ) = x → ∞ lim ( x − 3 x 2 + 2 x − 3 − x )
Aducem la același numitor:
n = lim x → ∞ x 2 + 2 x − 3 − x ( x − 3 ) x − 3 = lim x → ∞ x 2 + 2 x − 3 − x 2 + 3 x x − 3 = lim x → ∞ 5 x − 3 x − 3 = 5 ∈ R n = \lim_{x \to \infty} \frac{x^2 + 2x - 3 - x(x - 3)}{x - 3} = \lim_{x \to \infty} \frac{x^2 + 2x - 3 - x^2 + 3x}{x - 3} = \lim_{x \to \infty} \frac{5x - 3}{x - 3} = 5 \in \mathbb{R} n = x → ∞ lim x − 3 x 2 + 2 x − 3 − x ( x − 3 ) = x → ∞ lim x − 3 x 2 + 2 x − 3 − x 2 + 3 x = x → ∞ lim x − 3 5 x − 3 = 5 ∈ R
(2p)
Așadar, dreapta de ecuație:
y = x + 5 y = x + 5 y = x + 5
este asimptotă oblică spre + ∞ +\infty + ∞ la graficul funcției f f f .
(1p)
Rezolvare Subpunctul c):
Pentru a studia convexitatea funcției f f f pe intervalul ( 3 , ∞ ) (3, \infty) ( 3 , ∞ ) , calculăm derivata a doua f ′ ′ ( x ) f''(x) f ′′ ( x ) :
f ′ ′ ( x ) = ( f ′ ( x ) ) ′ = ( x 2 − 6 x − 3 ( x − 3 ) 2 ) ′ f''(x) = (f'(x))' = \left(\frac{x^2 - 6x - 3}{(x - 3)^2}\right)' f ′′ ( x ) = ( f ′ ( x ) ) ′ = ( ( x − 3 ) 2 x 2 − 6 x − 3 ) ′
Folosim regula de derivare a câtului:
f ′ ′ ( x ) = ( x 2 − 6 x − 3 ) ′ ( x − 3 ) 2 − ( x 2 − 6 x − 3 ) [ ( x − 3 ) 2 ] ′ ( x − 3 ) 4 f''(x) = \frac{(x^2 - 6x - 3)'(x - 3)^2 - (x^2 - 6x - 3)[(x - 3)^2]'}{(x - 3)^4} f ′′ ( x ) = ( x − 3 ) 4 ( x 2 − 6 x − 3 ) ′ ( x − 3 ) 2 − ( x 2 − 6 x − 3 ) [( x − 3 ) 2 ] ′
Deoarece ( x 2 − 6 x − 3 ) ′ = 2 x − 6 = 2 ( x − 3 ) (x^2 - 6x - 3)' = 2x - 6 = 2(x - 3) ( x 2 − 6 x − 3 ) ′ = 2 x − 6 = 2 ( x − 3 ) și [ ( x − 3 ) 2 ] ′ = 2 ( x − 3 ) [(x - 3)^2]' = 2(x - 3) [( x − 3 ) 2 ] ′ = 2 ( x − 3 ) :
f ′ ′ ( x ) = 2 ( x − 3 ) ( x − 3 ) 2 − ( x 2 − 6 x − 3 ) ⋅ 2 ( x − 3 ) ( x − 3 ) 4 f''(x) = \frac{2(x - 3)(x - 3)^2 - (x^2 - 6x - 3) \cdot 2(x - 3)}{(x - 3)^4} f ′′ ( x ) = ( x − 3 ) 4 2 ( x − 3 ) ( x − 3 ) 2 − ( x 2 − 6 x − 3 ) ⋅ 2 ( x − 3 )
Dăm factor comun termenul 2 ( x − 3 ) 2(x - 3) 2 ( x − 3 ) la numărător și simplificăm cu x − 3 ≠ 0 x - 3 \neq 0 x − 3 = 0 :
f ′ ′ ( x ) = 2 ( x − 3 ) [ ( x − 3 ) 2 − ( x 2 − 6 x − 3 ) ] ( x − 3 ) 4 = 2 [ ( x 2 − 6 x + 9 ) − ( x 2 − 6 x − 3 ) ] ( x − 3 ) 3 f''(x) = \frac{2(x - 3)\left[(x - 3)^2 - (x^2 - 6x - 3)\right]}{(x - 3)^4} = \frac{2\left[(x^2 - 6x + 9) - (x^2 - 6x - 3)\right]}{(x - 3)^3} f ′′ ( x ) = ( x − 3 ) 4 2 ( x − 3 ) [ ( x − 3 ) 2 − ( x 2 − 6 x − 3 ) ] = ( x − 3 ) 3 2 [ ( x 2 − 6 x + 9 ) − ( x 2 − 6 x − 3 ) ]
f ′ ′ ( x ) = 2 ( 9 + 3 ) ( x − 3 ) 3 = 24 ( x − 3 ) 3 f''(x) = \frac{2(9 + 3)}{(x - 3)^3} = \frac{24}{(x - 3)^3} f ′′ ( x ) = ( x − 3 ) 3 2 ( 9 + 3 ) = ( x − 3 ) 3 24
(3p)
Pentru orice x ∈ ( 3 , ∞ ) x \in (3, \infty) x ∈ ( 3 , ∞ ) , avem x − 3 > 0 x - 3 > 0 x − 3 > 0 , deci ( x − 3 ) 3 > 0 (x - 3)^3 > 0 ( x − 3 ) 3 > 0 . Rezultă:
f ′ ′ ( x ) = 24 ( x − 3 ) 3 > 0 , ∀ x ∈ ( 3 , ∞ ) f''(x) = \frac{24}{(x - 3)^3} > 0, \quad \forall x \in (3, \infty) f ′′ ( x ) = ( x − 3 ) 3 24 > 0 , ∀ x ∈ ( 3 , ∞ )
Derivata de ordinul al doilea fiind strict pozitivă pe tot intervalul ( 3 , ∞ ) (3, \infty) ( 3 , ∞ ) , deducem că funcția f f f este convexă pe intervalul ( 3 , ∞ ) (3, \infty) ( 3 , ∞ ) .
(2p)
2. Se consideră funcția f : ( 0 , ∞ ) → R f: (0, \infty) \to \mathbb{R} f : ( 0 , ∞ ) → R , definită prin:
f ( x ) = 1 x + 1 + 1 x f(x) = \frac{1}{x + 1} + \frac{1}{x} f ( x ) = x + 1 1 + x 1
a) Arătați că ∫ 1 e ( f ( x ) − 1 x + 1 ) d x = 1 \int_1^e \left(f(x) - \frac{1}{x + 1}\right) dx = 1 ∫ 1 e ( f ( x ) − x + 1 1 ) d x = 1 . (5p)
b) Demonstrați că funcția F : ( 0 , ∞ ) → R F: (0, \infty) \to \mathbb{R} F : ( 0 , ∞ ) → R , F ( x ) = ln ( x 2 + x ) − ln 2 F(x) = \ln(x^2 + x) - \ln 2 F ( x ) = ln ( x 2 + x ) − ln 2 este o primitivă a funcției f f f . (5p)
c) Demonstrați că orice primitivă a funcției f f f este strict crescătoare pe intervalul ( 0 , ∞ ) (0, \infty) ( 0 , ∞ ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Simplificăm expresia de sub integrală:
f ( x ) − 1 x + 1 = ( 1 x + 1 + 1 x ) − 1 x + 1 = 1 x f(x) - \frac{1}{x + 1} = \left(\frac{1}{x + 1} + \frac{1}{x}\right) - \frac{1}{x + 1} = \frac{1}{x} f ( x ) − x + 1 1 = ( x + 1 1 + x 1 ) − x + 1 1 = x 1
(2p)
Calculăm integrala definită folosind primitiva funcției 1 x \frac{1}{x} x 1 :
∫ 1 e ( f ( x ) − 1 x + 1 ) d x = ∫ 1 e 1 x d x = ln ∣ x ∣ ∣ 1 e \int_1^e \left(f(x) - \frac{1}{x + 1}\right) dx = \int_1^e \frac{1}{x} \, dx = \left.\ln|x|\right|_1^e ∫ 1 e ( f ( x ) − x + 1 1 ) d x = ∫ 1 e x 1 d x = ln ∣ x ∣ ∣ 1 e
Cum x ∈ [ 1 , e ] ⊂ ( 0 , ∞ ) x \in [1, e] \subset (0, \infty) x ∈ [ 1 , e ] ⊂ ( 0 , ∞ ) , avem ∣ x ∣ = x |x| = x ∣ x ∣ = x :
= ln e − ln 1 = 1 − 0 = 1 = \ln e - \ln 1 = 1 - 0 = 1 = ln e − ln 1 = 1 − 0 = 1
(3p)
Rezolvare Subpunctul b):
Pentru a demonstra că funcția F F F este o primitivă a funcției f f f pe intervalul ( 0 , ∞ ) (0, \infty) ( 0 , ∞ ) , verificăm cele două proprietăți definitorii:
Derivabilitatea: Funcțiile x ↦ x 2 + x x \mapsto x^2 + x x ↦ x 2 + x și funcția logaritm natural ln \ln ln sunt derivabile pe ( 0 , ∞ ) (0, \infty) ( 0 , ∞ ) , iar x 2 + x > 0 x^2 + x > 0 x 2 + x > 0 pentru orice x > 0 x > 0 x > 0 . Fiind obținută din compunerea și scăderea unor funcții elementare derivabile, funcția F F F este derivabilă pe ( 0 , ∞ ) (0, \infty) ( 0 , ∞ ) .
(1p)
Egalitatea derivatei cu funcția f f f : Calculăm F ′ ( x ) F'(x) F ′ ( x ) pentru orice x ∈ ( 0 , ∞ ) x \in (0, \infty) x ∈ ( 0 , ∞ ) :
F ′ ( x ) = ( ln ( x 2 + x ) − ln 2 ) ′ = ( x 2 + x ) ′ x 2 + x − 0 = 2 x + 1 x 2 + x F'(x) = \left(\ln(x^2 + x) - \ln 2\right)' = \frac{(x^2 + x)'}{x^2 + x} - 0 = \frac{2x + 1}{x^2 + x} F ′ ( x ) = ( ln ( x 2 + x ) − ln 2 ) ′ = x 2 + x ( x 2 + x ) ′ − 0 = x 2 + x 2 x + 1
(2p)
Descompunem fracția obținută:
2 x + 1 x 2 + x = x + ( x + 1 ) x ( x + 1 ) = x x ( x + 1 ) + x + 1 x ( x + 1 ) = 1 x + 1 + 1 x = f ( x ) \frac{2x + 1}{x^2 + x} = \frac{x + (x + 1)}{x(x + 1)} = \frac{x}{x(x + 1)} + \frac{x + 1}{x(x + 1)} = \frac{1}{x + 1} + \frac{1}{x} = f(x) x 2 + x 2 x + 1 = x ( x + 1 ) x + ( x + 1 ) = x ( x + 1 ) x + x ( x + 1 ) x + 1 = x + 1 1 + x 1 = f ( x )
(1p)
Cum F F F este derivabilă pe ( 0 , ∞ ) (0, \infty) ( 0 , ∞ ) și F ′ ( x ) = f ( x ) F'(x) = f(x) F ′ ( x ) = f ( x ) pentru orice x ∈ ( 0 , ∞ ) x \in (0, \infty) x ∈ ( 0 , ∞ ) , rezultă că F F F este o primitivă a funcției f f f .
(1p)
Rezolvare Subpunctul c):
Fie G : ( 0 , ∞ ) → R G: (0, \infty) \to \mathbb{R} G : ( 0 , ∞ ) → R o primitivă oarecare a funcției f f f .
Conform definiției noțiunii de primitivă, funcția G G G este derivabilă pe ( 0 , ∞ ) (0, \infty) ( 0 , ∞ ) și:
G ′ ( x ) = f ( x ) , ∀ x ∈ ( 0 , ∞ ) G'(x) = f(x), \quad \forall x \in (0, \infty) G ′ ( x ) = f ( x ) , ∀ x ∈ ( 0 , ∞ )
(1p)
Pentru orice x ∈ ( 0 , ∞ ) x \in (0, \infty) x ∈ ( 0 , ∞ ) , avem x > 0 x > 0 x > 0 și x + 1 > 0 x + 1 > 0 x + 1 > 0 , de unde:
1 x + 1 > 0 și 1 x > 0 \frac{1}{x + 1} > 0 \quad \text{și} \quad \frac{1}{x} > 0 x + 1 1 > 0 ș i x 1 > 0
Rezultă că suma lor este strict pozitivă:
f ( x ) = 1 x + 1 + 1 x > 0 , ∀ x ∈ ( 0 , ∞ ) f(x) = \frac{1}{x + 1} + \frac{1}{x} > 0, \quad \forall x \in (0, \infty) f ( x ) = x + 1 1 + x 1 > 0 , ∀ x ∈ ( 0 , ∞ )
(2p)
G ′ ( x ) = f ( x ) > 0 , ∀ x ∈ ( 0 , ∞ ) G'(x) = f(x) > 0, \quad \forall x \in (0, \infty) G ′ ( x ) = f ( x ) > 0 , ∀ x ∈ ( 0 , ∞ )
Deoarece derivata sa de ordinul întâi este strict pozitivă pe întreg intervalul ( 0 , ∞ ) (0, \infty) ( 0 , ∞ ) , rezultă că funcția G G G este strict crescătoare pe ( 0 , ∞ ) (0, \infty) ( 0 , ∞ ) .
Așadar, orice primitivă a funcției f f f este strict crescătoare pe intervalul ( 0 , ∞ ) (0, \infty) ( 0 , ∞ ) .
(2p)