Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că (1−0,2):2+0,3⋅2=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Efectuăm scăderea din paranteză și produsul termenilor zecimali:
1−0,2=0,80,3⋅2=0,6
Expresia devine:
(1−0,2):2+0,3⋅2=0,8:2+0,6
(3p)
Efectuăm împărțirea și adunarea finală:
0,8:2+0,6=0,4+0,6=1
(2p)
2. Se consideră funcțiile f:R→R, f(x)=x2−3x+2 și g:R→R, g(x)=x+m, unde m este număr real. Determinați numărul real m pentru care f(2)=g(2). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valorile celor două funcții în punctul x=2:
f(2)=22−3⋅2+2=4−6+2=0g(2)=2+m
(3p)
Egalăm cele două valori conform ipotezei:
f(2)=g(2)⟺0=2+m⟹m=−2
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 7x+3=49x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aducem termenul din membrul drept la aceeași bază ca membrul stâng:
49x=(72)x=72x
Ecuația devine:
7x+3=72x
(3p)
Datorită injectivității funcției exponențiale, egalăm exponenții:
x+3=2x⟹2x−x=3⟹x=3
(2p)
4. După o ieftinire cu 30%, un produs costă 210 lei. Determinați prețul produsului înainte de ieftinire. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm cu x prețul inițial al produsului. După scăderea a 30% din preț:
x−10030x=210⟺10070x=210
(3p)
Determinăm prețul inițial x:
107x=210⟹x=7210⋅10=30⋅10=300 lei
(2p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0,5) și B(2,−1). Arătați că triunghiul OMB este dreptunghic în O, unde M este mijlocul segmentului AB. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm coordonatele punctului M, mijlocul segmentului AB:
Factorizăm folosind identitatea diferenței de pătrate:
(x−y)(x+y)+(x−y)=0⟺(x−y)(x+y+1)=0
Cum x și y sunt numere reale distincte (x=y), avem x−y=0. Putem împărți ecuația la x−y:
x+y+1=0⟹x+y=−1
(3p)
Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x∗y=4xy−3x+2y−1
a) Arătați că 1∗2=8. (5p)
b) Determinați numărul real x pentru care x∗(−1)=4. (5p)
c) Determinați numărul real a pentru care x∗a=−x, pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul valorii 1∗2
Înlocuim x=1 și y=2 în legea de compoziție dată:
1∗2=4⋅1⋅2−3⋅1+2⋅2−1
(3p)
Efectuăm calculele:
1∗2=8−3+4−1=8
(2p)
b) Rezolvarea ecuației x∗(−1)=4
Calculăm membrul stâng pentru y=−1:
x∗(−1)=4⋅x⋅(−1)−3x+2⋅(−1)−1=−4x−3x−2−1=−7x−3
(2p)
Egalăm cu 4 și rezolvăm ecuația de gradul I:
−7x−3=4⟺−7x=4+3⟺−7x=7⟹x=−1
(3p)
c) Determinarea numărului real a pentru care x∗a=−x,∀x∈R
Exprimăm x∗a folosind definiția legii:
x∗a=4xa−3x+2a−1
Condiția devine:
4ax−3x+2a−1=−x⟺4ax−2x+2a−1=0
(3p)
Grupăm termenii în funcție de x:
2x(2a−1)+(2a−1)=0⟺(2a−1)(2x+1)=0
Pentru ca această egalitate să aibă loc pentru orice număr real x, factorul independent de x trebuie să fie nul:
2a−1=0⟹2a=1⟹a=21
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x)=2x−1+x8.
a) Arătați că f′(x)=x22(x2−4), x∈(0,+∞). (5p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x=2, situat pe graficul funcției f. (5p)
c) Demonstrați că f(1−x)≥f(1+x), pentru orice x∈(0,1). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei funcției f
Derivăm termen cu termen funcția f pe intervalul (0,+∞):
f′(x)=(2x−1)′+(x8)′=2−x28
(3p)
Aducem termenii la numitor comun și factorizăm numărătorul:
f′(x)=x22x2−8=x22(x2−4),x∈(0,+∞)
(2p)
b) Determinarea ecuației tangentei în punctul de abscisă x=2
Calculăm valoarea funcției și a derivatei în punctul x=2:
f(2)=2⋅2−1+28=4−1+4=7f′(2)=222(22−4)=42(4−4)=0
(2p)
Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul de abscisă x0=2 este dată de formula:
y−f(2)=f′(2)(x−2)
Înlocuind valorile obținute:
y−7=0⋅(x−2)⟹y=7
(3p)
c) Demonstrarea inegalității f(1−x)≥f(1+x), pentru orice x∈(0,1)
Aflăm punctele critice ale funcției prin rezolvarea ecuației f′(x)=0:
f′(x)=0⟺2(x2−4)=0⟺x2=4⟹x=2(deoarece x>0)
Pentru orice x∈(0,2), avem x2<4, prin urmare x2−4<0 și f′(x)≤0 pe intervalul (0,2].
Rezultă că funcția f este strict descrescătoare pe intervalul (0,2].
(2p)
Pentru orice x∈(0,1), analizăm poziția termenilor 1−x și 1+x:
0<x<1⟹0<1−x<1<1+x<2
Astfel, ambele valori 1−x și 1+x aparțin intervalului (0,2], satisfăcând relația de ordine:
1−x<1+x
Cum funcția f este descrescătoare pe (0,2], aplicarea funcției inversează sensul inegalității:
f(1−x)≥f(1+x)
pentru orice x∈(0,1).
(3p)
Problema 2
Se consideră funcția f:R→R, f(x)=3x2+4x+2.
a) Arătați că ∫02(f(x)−4x)dx=12. (5p)
b) Arătați că ∫01(f(x)−3x2−2)exdx=4. (5p)
c) Determinați a∈(0,+∞) pentru care ∫−10a⋅f′(x)⋅(f(x))a−1dx=63. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫02(f(x)−4x)dx
Înlocuim expresia funcției f(x) și simplificăm integrandul:
f(x)−4x=3x2+4x+2−4x=3x2+2
Integrala devine:
∫02(f(x)−4x)dx=∫02(3x2+2)dx=(x3+2x)02
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(23+2⋅2)−(03+2⋅0)=8+4−0=12
(2p)
b) Calculul integralei ∫01(f(x)−3x2−2)exdx
Simplificăm paranteza din integrand:
f(x)−3x2−2=3x2+4x+2−3x2−2=4x
Integrala devine ∫014xexdx. Aplicăm metoda integrării prin părți luând u(x)=4x⟹u′(x)=4 și v′(x)=ex⟹v(x)=ex: