BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2023Simulare Națională

Bacalaureat 2023 - Matematică Tehnologic - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (1−0,2):2+0,3⋅2=1(1 - 0{,}2) : 2 + 0{,}3 \cdot 2 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm scăderea din paranteză și produsul termenilor zecimali:
1−0,2=0,81 - 0{,}2 = 0{,}8 0,3⋅2=0,60{,}3 \cdot 2 = 0{,}6

Expresia devine:

(1−0,2):2+0,3⋅2=0,8:2+0,6(1 - 0{,}2) : 2 + 0{,}3 \cdot 2 = 0{,}8 : 2 + 0{,}6

(3p)

  • Efectuăm împărțirea și adunarea finală:
0,8:2+0,6=0,4+0,6=10{,}8 : 2 + 0{,}6 = 0{,}4 + 0{,}6 = 1

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−3x+2f(x) = x^2 - 3x + 2 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x+mg(x) = x + m, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm pentru care f(2)=g(2)f(2) = g(2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile celor două funcții în punctul x=2x = 2:
f(2)=22−3⋅2+2=4−6+2=0f(2) = 2^2 - 3 \cdot 2 + 2 = 4 - 6 + 2 = 0 g(2)=2+mg(2) = 2 + m

(3p)

  • Egalăm cele două valori conform ipotezei:
f(2)=g(2)  ⟺  0=2+m  ⟹  m=−2f(2) = g(2) \iff 0 = 2 + m \implies m = -2

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 7x+3=49x7^{x+3} = 49^x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem termenul din membrul drept la aceeași bază ca membrul stâng:
49x=(72)x=72x49^x = (7^2)^x = 7^{2x}

Ecuația devine:

7x+3=72x7^{x+3} = 7^{2x}

(3p)

  • Datorită injectivității funcției exponențiale, egalăm exponenții:
x+3=2x  ⟹  2x−x=3  ⟹  x=3x + 3 = 2x \implies 2x - x = 3 \implies x = 3

(2p)


4. După o ieftinire cu 30%30\%, un produs costă 210210 lei. Determinați prețul produsului înainte de ieftinire. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul inițial al produsului. După scăderea a 30%30\% din preț:
x−30100x=210  ⟺  70100x=210x - \frac{30}{100}x = 210 \iff \frac{70}{100}x = 210

(3p)

  • Determinăm prețul inițial xx:
710x=210  ⟹  x=210⋅107=30⋅10=300 lei\frac{7}{10}x = 210 \implies x = \frac{210 \cdot 10}{7} = 30 \cdot 10 = 300 \text{ lei}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,5)A(0, 5) și B(2,−1)B(2, -1). Arătați că triunghiul OMBOMB este dreptunghic în OO, unde MM este mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm coordonatele punctului MM, mijlocul segmentului ABAB:
xM=xA+xB2=0+22=1,yM=yA+yB2=5+(−1)2=2  ⟹  M(1,2)x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{0 + 2}{2} = 1, \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{5 + (-1)}{2} = 2 \implies M(1, 2)
  • Calculăm lungimile segmentelor OMOM și MBMB (unde O(0,0)O(0, 0) este originea):
OM=(1−0)2+(2−0)2=1+4=5OM = \sqrt{(1 - 0)^2 + (2 - 0)^2} = \sqrt{1 + 4} = \sqrt{5} MB=(2−1)2+(−1−2)2=12+(−3)2=1+9=10MB = \sqrt{(2 - 1)^2 + (-1 - 2)^2} = \sqrt{1^2 + (-3)^2} = \sqrt{1 + 9} = \sqrt{10}

(3p)

  • Calculăm lungimea laturii OBOB și verificăm relația pitagoreică:
OB=(2−0)2+(−1−0)2=4+1=5OB = \sqrt{(2 - 0)^2 + (-1 - 0)^2} = \sqrt{4 + 1} = \sqrt{5} OM2+OB2=(5)2+(5)2=5+5=10=(10)2=MB2OM^2 + OB^2 = (\sqrt{5})^2 + (\sqrt{5})^2 = 5 + 5 = 10 = (\sqrt{10})^2 = MB^2

Conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul OMBOMB este dreptunghic în OO.

(2p)


6. Arătați că 3sin⁡45∘+2sin⁡30∘−2cos⁡30∘=1\sqrt{3}\sin 45^\circ + 2\sin 30^\circ - \sqrt{2}\cos 30^\circ = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim valorile tabelate ale funcțiilor trigonometrice în unghiurile date:
sin⁡45∘=22,sin⁡30∘=12,cos⁡30∘=32\sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în expresia din enunț:
3⋅22+2⋅12−2⋅32=62+1−62=1\sqrt{3} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} + 2 \cdot \frac{1}{2} - \sqrt{2} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{\sqrt{6}}{2} + 1 - \frac{\sqrt{6}}{2} = 1

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea:

A(x)=(x+2−22x−1)A(x) = \begin{pmatrix} x+2 & -2 \\ 2 & x-1 \end{pmatrix}

unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=8\det(A(2)) = 8. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care A(0)⋅A(0)=A(x)A(0) \cdot A(0) = A(x). (5p)

c) Arătați că, dacă xx și yy sunt numere reale distincte astfel încât det⁡(A(x))=det⁡(A(y))\det(A(x)) = \det(A(y)), atunci x+y=−1x + y = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(2)A(2)
  • Înlocuim x=2x = 2 în formula matricei A(x)A(x):
A(2)=(2+2−222−1)=(4−221)A(2) = \begin{pmatrix} 2+2 & -2 \\ 2 & 2-1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & -2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(A(2))=∣4−221∣=4⋅1−(−2)⋅2\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 4 & -2 \\ 2 & 1 \end{vmatrix} = 4 \cdot 1 - (-2) \cdot 2

(3p)

  • Finalizăm calculul aritmetic:
det⁡(A(2))=4−(−4)=4+4=8\det(A(2)) = 4 - (-4) = 4 + 4 = 8

(2p)

b) Determinarea numărului real xx pentru care A(0)⋅A(0)=A(x)A(0) \cdot A(0) = A(x)
  • Pentru x=0x = 0, matricea devine:
A(0)=(2−22−1)A(0) = \begin{pmatrix} 2 & -2 \\ 2 & -1 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul A(0)⋅A(0)A(0) \cdot A(0):
A(0)⋅A(0)=(2−22−1)(2−22−1)=(2⋅2+(−2)⋅22⋅(−2)+(−2)⋅(−1)2⋅2+(−1)⋅22⋅(−2)+(−1)⋅(−1))A(0) \cdot A(0) = \begin{pmatrix} 2 & -2 \\ 2 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & -2 \\ 2 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 2 + (-2) \cdot 2 & 2 \cdot (-2) + (-2) \cdot (-1) \\ 2 \cdot 2 + (-1) \cdot 2 & 2 \cdot (-2) + (-1) \cdot (-1) \end{pmatrix} A(0)⋅A(0)=(4−4−4+24−2−4+1)=(0−22−3)A(0) \cdot A(0) = \begin{pmatrix} 4 - 4 & -4 + 2 \\ 4 - 2 & -4 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -2 \\ 2 & -3 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm produsul obținut cu matricea A(x)=(x+2−22x−1)A(x) = \begin{pmatrix} x+2 & -2 \\ 2 & x-1 \end{pmatrix}:
(0−22−3)=(x+2−22x−1)\begin{pmatrix} 0 & -2 \\ 2 & -3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x+2 & -2 \\ 2 & x-1 \end{pmatrix}

Egalând elementele corespondente:

x+2=0  ⟹  x=−2x + 2 = 0 \implies x = -2 x−1=−3  ⟹  x=−2x - 1 = -3 \implies x = -2

Așadar, obținem valoarea unică x=−2x = -2.

(2p)

c) Relația x+y=−1x + y = -1 când det⁡(A(x))=det⁡(A(y))\det(A(x)) = \det(A(y)) pentru x≠yx \neq y
  • Calculăm determinantul matricei A(x)A(x) pentru o valoare oarecare a lui xx:
det⁡(A(x))=∣x+2−22x−1∣=(x+2)(x−1)−(−2)⋅2=x2−x+2x−2+4=x2+x+2\det(A(x)) = \begin{vmatrix} x+2 & -2 \\ 2 & x-1 \end{vmatrix} = (x+2)(x-1) - (-2) \cdot 2 = x^2 - x + 2x - 2 + 4 = x^2 + x + 2

(2p)

  • Scriem condiția det⁡(A(x))=det⁡(A(y))\det(A(x)) = \det(A(y)):
x2+x+2=y2+y+2  ⟺  (x2−y2)+(x−y)=0x^2 + x + 2 = y^2 + y + 2 \iff (x^2 - y^2) + (x - y) = 0
  • Factorizăm folosind identitatea diferenței de pătrate:
(x−y)(x+y)+(x−y)=0  ⟺  (x−y)(x+y+1)=0(x - y)(x + y) + (x - y) = 0 \iff (x - y)(x + y + 1) = 0

Cum xx și yy sunt numere reale distincte (x≠yx \neq y), avem x−y≠0x - y \neq 0. Putem împărți ecuația la x−yx - y:

x+y+1=0  ⟹  x+y=−1x + y + 1 = 0 \implies x + y = -1

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=4xy−3x+2y−1x * y = 4xy - 3x + 2y - 1

a) Arătați că 1∗2=81 * 2 = 8. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care x∗(−1)=4x * (-1) = 4. (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care x∗a=−xx * a = -x, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii 1∗21 * 2
  • Înlocuim x=1x = 1 și y=2y = 2 în legea de compoziție dată:
1∗2=4⋅1⋅2−3⋅1+2⋅2−11 * 2 = 4 \cdot 1 \cdot 2 - 3 \cdot 1 + 2 \cdot 2 - 1

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗2=8−3+4−1=81 * 2 = 8 - 3 + 4 - 1 = 8

(2p)

b) Rezolvarea ecuației x∗(−1)=4x * (-1) = 4
  • Calculăm membrul stâng pentru y=−1y = -1:
x∗(−1)=4⋅x⋅(−1)−3x+2⋅(−1)−1=−4x−3x−2−1=−7x−3x * (-1) = 4 \cdot x \cdot (-1) - 3x + 2 \cdot (-1) - 1 = -4x - 3x - 2 - 1 = -7x - 3

(2p)

  • Egalăm cu 44 și rezolvăm ecuația de gradul I:
−7x−3=4  ⟺  −7x=4+3  ⟺  −7x=7  ⟹  x=−1-7x - 3 = 4 \iff -7x = 4 + 3 \iff -7x = 7 \implies x = -1

(3p)

c) Determinarea numărului real aa pentru care x∗a=−x,∀x∈Rx * a = -x, \forall x \in \mathbb{R}
  • Exprimăm x∗ax * a folosind definiția legii:
x∗a=4xa−3x+2a−1x * a = 4xa - 3x + 2a - 1

Condiția devine:

4ax−3x+2a−1=−x  ⟺  4ax−2x+2a−1=04ax - 3x + 2a - 1 = -x \iff 4ax - 2x + 2a - 1 = 0

(3p)

  • Grupăm termenii în funcție de xx:
2x(2a−1)+(2a−1)=0  ⟺  (2a−1)(2x+1)=02x(2a - 1) + (2a - 1) = 0 \iff (2a - 1)(2x + 1) = 0

Pentru ca această egalitate să aibă loc pentru orice număr real xx, factorul independent de xx trebuie să fie nul:

2a−1=0  ⟹  2a=1  ⟹  a=122a - 1 = 0 \implies 2a = 1 \implies a = \frac{1}{2}

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x−1+8xf(x) = 2x - 1 + \frac{8}{x}.

a) Arătați că f′(x)=2(x2−4)x2f'(x) = \frac{2(x^2 - 4)}{x^2}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=2x = 2, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că f(1−x)≥f(1+x)f(1 - x) \ge f(1 + x), pentru orice x∈(0,1)x \in (0, 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Derivăm termen cu termen funcția ff pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty):
f′(x)=(2x−1)′+(8x)′=2−8x2f'(x) = (2x - 1)' + \left(\frac{8}{x}\right)' = 2 - \frac{8}{x^2}

(3p)

  • Aducem termenii la numitor comun și factorizăm numărătorul:
f′(x)=2x2−8x2=2(x2−4)x2,x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{2x^2 - 8}{x^2} = \frac{2(x^2 - 4)}{x^2}, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)

b) Determinarea ecuației tangentei în punctul de abscisă x=2x = 2
  • Calculăm valoarea funcției și a derivatei în punctul x=2x = 2:
f(2)=2⋅2−1+82=4−1+4=7f(2) = 2 \cdot 2 - 1 + \frac{8}{2} = 4 - 1 + 4 = 7 f′(2)=2(22−4)22=2(4−4)4=0f'(2) = \frac{2(2^2 - 4)}{2^2} = \frac{2(4 - 4)}{4} = 0

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul de abscisă x0=2x_0 = 2 este dată de formula:
y−f(2)=f′(2)(x−2)y - f(2) = f'(2)(x - 2)

Înlocuind valorile obținute:

y−7=0⋅(x−2)  ⟹  y=7y - 7 = 0 \cdot (x - 2) \implies y = 7

(3p)

c) Demonstrarea inegalității f(1−x)≥f(1+x)f(1 - x) \ge f(1 + x), pentru orice x∈(0,1)x \in (0, 1)
  • Aflăm punctele critice ale funcției prin rezolvarea ecuației f′(x)=0f'(x) = 0:
f′(x)=0  ⟺  2(x2−4)=0  ⟺  x2=4  ⟹  x=2(deoarece x>0)f'(x) = 0 \iff 2(x^2 - 4) = 0 \iff x^2 = 4 \implies x = 2 \quad (\text{deoarece } x > 0)

Pentru orice x∈(0,2)x \in (0, 2), avem x2<4x^2 < 4, prin urmare x2−4<0x^2 - 4 < 0 și f′(x)≤0f'(x) \le 0 pe intervalul (0,2](0, 2]. Rezultă că funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (0,2](0, 2].

(2p)

  • Pentru orice x∈(0,1)x \in (0, 1), analizăm poziția termenilor 1−x1 - x și 1+x1 + x:
0<x<1  ⟹  0<1−x<1<1+x<20 < x < 1 \implies 0 < 1 - x < 1 < 1 + x < 2

Astfel, ambele valori 1−x1 - x și 1+x1 + x aparțin intervalului (0,2](0, 2], satisfăcând relația de ordine:

1−x<1+x1 - x < 1 + x

Cum funcția ff este descrescătoare pe (0,2](0, 2], aplicarea funcției inversează sensul inegalității:

f(1−x)≥f(1+x)f(1 - x) \ge f(1 + x)

pentru orice x∈(0,1)x \in (0, 1).

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x2+4x+2f(x) = 3x^2 + 4x + 2.

a) Arătați că ∫02(f(x)−4x) dx=12\int_0^2 (f(x) - 4x)\, dx = 12. (5p)

b) Arătați că ∫01(f(x)−3x2−2)ex dx=4\int_0^1 (f(x) - 3x^2 - 2)e^x\, dx = 4. (5p)

c) Determinați a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty) pentru care ∫−10a⋅f′(x)⋅(f(x))a−1 dx=63\int_{-1}^0 a \cdot f'(x) \cdot (f(x))^{a-1}\, dx = 63. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫02(f(x)−4x) dx\int_0^2 (f(x) - 4x)\, dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) și simplificăm integrandul:
f(x)−4x=3x2+4x+2−4x=3x2+2f(x) - 4x = 3x^2 + 4x + 2 - 4x = 3x^2 + 2
  • Integrala devine:
∫02(f(x)−4x) dx=∫02(3x2+2) dx=(x3+2x)∣02\int_0^2 (f(x) - 4x)\, dx = \int_0^2 (3x^2 + 2)\, dx = \left( x^3 + 2x \right) \Big|_0^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(23+2⋅2)−(03+2⋅0)=8+4−0=12\left( 2^3 + 2 \cdot 2 \right) - \left( 0^3 + 2 \cdot 0 \right) = 8 + 4 - 0 = 12

(2p)

b) Calculul integralei ∫01(f(x)−3x2−2)ex dx\int_0^1 (f(x) - 3x^2 - 2)e^x\, dx
  • Simplificăm paranteza din integrand:
f(x)−3x2−2=3x2+4x+2−3x2−2=4xf(x) - 3x^2 - 2 = 3x^2 + 4x + 2 - 3x^2 - 2 = 4x
  • Integrala devine ∫014xex dx\int_0^1 4x e^x\, dx. Aplicăm metoda integrării prin părți luând u(x)=4x  ⟹  u′(x)=4u(x) = 4x \implies u'(x) = 4 și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:
∫014xex dx=4xex∣01−∫014ex dx=(4xex−4ex)∣01=4(x−1)ex∣01\int_0^1 4x e^x\, dx = 4x e^x \Big|_0^1 - \int_0^1 4e^x\, dx = \left( 4x e^x - 4e^x \right) \Big|_0^1 = 4(x - 1)e^x \Big|_0^1

(3p)

  • Evaluăm la limitele de integrare:
4(1−1)e1−4(0−1)e0=0−4(−1)⋅1=44(1 - 1)e^1 - 4(0 - 1)e^0 = 0 - 4(-1) \cdot 1 = 4

(2p)

c) Determinarea parametrului a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty)
  • Recunoaștem formula de derivare a funcției compuse ((f(x))a)′=a⋅f′(x)⋅(f(x))a−1\left( (f(x))^a \right)' = a \cdot f'(x) \cdot (f(x))^{a-1}:
∫−10a⋅f′(x)⋅(f(x))a−1 dx=(f(x))a∣−10=(f(0))a−(f(−1))a\int_{-1}^0 a \cdot f'(x) \cdot (f(x))^{a-1}\, dx = (f(x))^a \Big|_{-1}^0 = (f(0))^a - (f(-1))^a

(3p)

  • Calculăm valorile f(0)f(0) și f(−1)f(-1):
f(0)=3⋅02+4⋅0+2=2f(0) = 3 \cdot 0^2 + 4 \cdot 0 + 2 = 2 f(−1)=3(−1)2+4(−1)+2=3−4+2=1f(-1) = 3(-1)^2 + 4(-1) + 2 = 3 - 4 + 2 = 1

Substituind în ecuație:

2a−1a=63  ⟺  2a−1=63  ⟺  2a=64=26  ⟹  a=62^a - 1^a = 63 \iff 2^a - 1 = 63 \iff 2^a = 64 = 2^6 \implies a = 6

Deoarece a=6∈(0,+∞)a = 6 \in (0, +\infty), soluția este a=6a = 6.

(2p)