Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Determinați termenul a 1 a_1 a 1 al progresiei aritmetice ( a n ) n ≥ 1 (a_n)_{n \ge 1} ( a n ) n ≥ 1 , știind că a 2 = 7 a_2 = 7 a 2 = 7 și a 6 = 23 a_6 = 23 a 6 = 23 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim relația dintre termenii unei progresii aritmetice pentru a determina rația r r r :
a 6 = a 2 + 4 r ⟹ 23 = 7 + 4 r a_6 = a_2 + 4r \implies 23 = 7 + 4r a 6 = a 2 + 4 r ⟹ 23 = 7 + 4 r
4 r = 16 ⟹ r = 4 4r = 16 \implies r = 4 4 r = 16 ⟹ r = 4
(3p)
Calculăm primul termen a 1 a_1 a 1 :
a 1 = a 2 − r = 7 − 4 = 3 a_1 = a_2 - r = 7 - 4 = 3 a 1 = a 2 − r = 7 − 4 = 3
(2p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 8 x − 5 f(x) = 8x - 5 f ( x ) = 8 x − 5 . Determinați numărul real a a a pentru care punctul A ( a , 3 a ) A(a, 3a) A ( a , 3 a ) aparține graficului funcției f f f . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul A ( a , 3 a ) A(a, 3a) A ( a , 3 a ) aparține graficului funcției f f f dacă și numai dacă f ( a ) = 3 a f(a) = 3a f ( a ) = 3 a :
8 a − 5 = 3 a 8a - 5 = 3a 8 a − 5 = 3 a
(3p)
Rezolvăm ecuația de gradul I:
8 a − 3 a = 5 ⟹ 5 a = 5 ⟹ a = 1 8a - 3a = 5 \implies 5a = 5 \implies a = 1 8 a − 3 a = 5 ⟹ 5 a = 5 ⟹ a = 1
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 4 x + log 4 ( 3 x ) = log 4 12 \log_4 x + \log_4(3x) = \log_4 12 log 4 x + log 4 ( 3 x ) = log 4 12 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Impunem condițiile de existență pentru logaritmi:
x > 0 și 3 x > 0 ⟹ x ∈ ( 0 , + ∞ ) x > 0 \quad \text{și} \quad 3x > 0 \implies x \in (0, +\infty) x > 0 ș i 3 x > 0 ⟹ x ∈ ( 0 , + ∞ )
Aplicăm proprietatea adunării logaritmilor log a u + log a v = log a ( u ⋅ v ) \log_a u + \log_a v = \log_a(u \cdot v) log a u + log a v = log a ( u ⋅ v ) :
log 4 ( x ⋅ 3 x ) = log 4 12 ⟺ log 4 ( 3 x 2 ) = log 4 12 \log_4(x \cdot 3x) = \log_4 12 \iff \log_4(3x^2) = \log_4 12 log 4 ( x ⋅ 3 x ) = log 4 12 ⟺ log 4 ( 3 x 2 ) = log 4 12
3 x 2 = 12 ⟹ x 2 = 4 3x^2 = 12 \implies x^2 = 4 3 x 2 = 12 ⟹ x 2 = 4
(3p)
Obținem soluțiile algebrice:
x = − 2 sau x = 2 x = -2 \quad \text{sau} \quad x = 2 x = − 2 sau x = 2
Deoarece x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) , soluția x = − 2 x = -2 x = − 2 nu convine, iar x = 2 x = 2 x = 2 convine.
(2p)
4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr n n n din mulțimea numerelor naturale de două cifre, n \sqrt{n} n să fie număr natural par. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Mulțimea numerelor naturale de două cifre este { 10 , 11 , … , 99 } \{10, 11, \dots, 99\} { 10 , 11 , … , 99 } , având numărul de cazuri posibile:
N posibile = 99 − 10 + 1 = 90 N_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90 N posibile = 99 − 10 + 1 = 90
(2p)
Condiția ca n = 2 k \sqrt{n} = 2k n = 2 k să fie număr natural par înseamnă că n = ( 2 k ) 2 = 4 k 2 n = (2k)^2 = 4k^2 n = ( 2 k ) 2 = 4 k 2 . Cum n n n are două cifre (10 ≤ n ≤ 99 10 \le n \le 99 10 ≤ n ≤ 99 ):
Pentru 2 k = 4 ⟹ n = 16 2k = 4 \implies n = 16 2 k = 4 ⟹ n = 16
Pentru 2 k = 6 ⟹ n = 36 2k = 6 \implies n = 36 2 k = 6 ⟹ n = 36
Pentru 2 k = 8 ⟹ n = 64 2k = 8 \implies n = 64 2 k = 8 ⟹ n = 64
Pentru 2 k = 10 ⟹ n = 100 2k = 10 \implies n = 100 2 k = 10 ⟹ n = 100 (nu are două cifre)
Numerele favorabile sunt 16 , 36 , 64 16, 36, 64 16 , 36 , 64 , deci sunt N favorabile = 3 N_{\text{favorabile}} = 3 N favorabile = 3 cazuri favorabile.
P = N favorabile N posibile = 3 90 = 1 30 P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{3}{90} = \frac{1}{30} P = N posibile N favorabile = 90 3 = 30 1
(3p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( − 3 , 2 ) A(-3, 2) A ( − 3 , 2 ) , B ( 1 , 4 ) B(1, 4) B ( 1 , 4 ) și C ( 6 , 0 ) C(6, 0) C ( 6 , 0 ) . Determinați distanța dintre mijloacele segmentelor A B AB A B și O C OC O C . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm coordonatele mijlocului M M M al segmentului A B AB A B :
x M = x A + x B 2 = − 3 + 1 2 = − 1 , y M = y A + y B 2 = 2 + 4 2 = 3 ⟹ M ( − 1 , 3 ) x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-3 + 1}{2} = -1, \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{2 + 4}{2} = 3 \implies M(-1, 3) x M = 2 x A + x B = 2 − 3 + 1 = − 1 , y M = 2 y A + y B = 2 2 + 4 = 3 ⟹ M ( − 1 , 3 )
Determinăm coordonatele mijlocului N N N al segmentului O C OC O C , unde O ( 0 , 0 ) O(0, 0) O ( 0 , 0 ) :
x N = x O + x C 2 = 0 + 6 2 = 3 , y N = y O + y C 2 = 0 + 0 2 = 0 ⟹ N ( 3 , 0 ) x_N = \frac{x_O + x_C}{2} = \frac{0 + 6}{2} = 3, \quad y_N = \frac{y_O + y_C}{2} = \frac{0 + 0}{2} = 0 \implies N(3, 0) x N = 2 x O + x C = 2 0 + 6 = 3 , y N = 2 y O + y C = 2 0 + 0 = 0 ⟹ N ( 3 , 0 )
(2p)
Calculăm distanța M N MN M N :
M N = ( x N − x M ) 2 + ( y N − y M ) 2 = ( 3 − ( − 1 ) ) 2 + ( 0 − 3 ) 2 MN = \sqrt{(x_N - x_M)^2 + (y_N - y_M)^2} = \sqrt{(3 - (-1))^2 + (0 - 3)^2} M N = ( x N − x M ) 2 + ( y N − y M ) 2 = ( 3 − ( − 1 ) ) 2 + ( 0 − 3 ) 2
M N = 4 2 + ( − 3 ) 2 = 16 + 9 = 25 = 5 MN = \sqrt{4^2 + (-3)^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5 M N = 4 2 + ( − 3 ) 2 = 16 + 9 = 25 = 5
(3p)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C , dreptunghic în A A A , cu B C = 16 BC = 16 B C = 16 și măsura unghiului B B B egală cu 30 ∘ 30^\circ 3 0 ∘ . Arătați că aria triunghiului A B C ABC A B C este egală cu 32 3 32\sqrt{3} 32 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul dreptunghic în A A A , cateta opusă unghiului de 30 ∘ 30^\circ 3 0 ∘ este jumătate din ipotenuză:
sin B = A C B C ⟹ sin 30 ∘ = A C 16 ⟹ 1 2 = A C 16 ⟹ A C = 8 \sin B = \frac{AC}{BC} \implies \sin 30^\circ = \frac{AC}{16} \implies \frac{1}{2} = \frac{AC}{16} \implies AC = 8 sin B = B C A C ⟹ sin 3 0 ∘ = 16 A C ⟹ 2 1 = 16 A C ⟹ A C = 8
(2p)
Calculăm lungimea catetei A B AB A B folosind funcția cosinus sau teorema lui Pitagora:
cos B = A B B C ⟹ cos 30 ∘ = A B 16 ⟹ 3 2 = A B 16 ⟹ A B = 8 3 \cos B = \frac{AB}{BC} \implies \cos 30^\circ = \frac{AB}{16} \implies \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{AB}{16} \implies AB = 8\sqrt{3} cos B = B C A B ⟹ cos 3 0 ∘ = 16 A B ⟹ 2 3 = 16 A B ⟹ A B = 8 3
Calculăm aria triunghiului dreptunghic:
A △ A B C = A B ⋅ A C 2 = 8 3 ⋅ 8 2 = 32 3 \mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{8\sqrt{3} \cdot 8}{2} = 32\sqrt{3} A △ A B C = 2 A B ⋅ A C = 2 8 3 ⋅ 8 = 32 3
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricele A = ( − 3 − 3 2 − 1 ) A = \begin{pmatrix} -3 & -3 \\ 2 & -1 \end{pmatrix} A = ( − 3 2 − 3 − 1 ) și B ( x ) = ( x + 1 3 − 2 x − 1 ) B(x) = \begin{pmatrix} x+1 & 3 \\ -2 & x-1 \end{pmatrix} B ( x ) = ( x + 1 − 2 3 x − 1 ) , unde x x x este număr real.
a) Arătați că det A = 9 \det A = 9 det A = 9 . (5p)
b) Determinați numărul real x x x pentru care B ( 3 ) ⋅ B ( 4 ) = x B ( 1 ) B(3) \cdot B(4) = x B(1) B ( 3 ) ⋅ B ( 4 ) = x B ( 1 ) . (5p)
c) Determinați numărul real a a a pentru care matricea B ( a ) B(a) B ( a ) este inversa matricei C = 1 9 A C = \frac{1}{9}A C = 9 1 A . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculăm determinantul matricei A A A :
det A = ∣ − 3 − 3 2 − 1 ∣ = ( − 3 ) ⋅ ( − 1 ) − ( − 3 ) ⋅ 2 \det A = \begin{vmatrix} -3 & -3 \\ 2 & -1 \end{vmatrix} = (-3) \cdot (-1) - (-3) \cdot 2 det A = − 3 2 − 3 − 1 = ( − 3 ) ⋅ ( − 1 ) − ( − 3 ) ⋅ 2
(3p)
det A = 3 − ( − 6 ) = 3 + 6 = 9 \det A = 3 - (-6) = 3 + 6 = 9 det A = 3 − ( − 6 ) = 3 + 6 = 9
(2p)
b) Scriem matricele B ( 3 ) B(3) B ( 3 ) și B ( 4 ) B(4) B ( 4 ) :
B ( 3 ) = ( 4 3 − 2 2 ) , B ( 4 ) = ( 5 3 − 2 3 ) B(3) = \begin{pmatrix} 4 & 3 \\ -2 & 2 \end{pmatrix}, \quad B(4) = \begin{pmatrix} 5 & 3 \\ -2 & 3 \end{pmatrix} B ( 3 ) = ( 4 − 2 3 2 ) , B ( 4 ) = ( 5 − 2 3 3 )
Efectuăm produsul B ( 3 ) ⋅ B ( 4 ) B(3) \cdot B(4) B ( 3 ) ⋅ B ( 4 ) :
B ( 3 ) ⋅ B ( 4 ) = ( 4 ⋅ 5 + 3 ⋅ ( − 2 ) 4 ⋅ 3 + 3 ⋅ 3 − 2 ⋅ 5 + 2 ⋅ ( − 2 ) − 2 ⋅ 3 + 2 ⋅ 3 ) = ( 20 − 6 12 + 9 − 10 − 4 − 6 + 6 ) = ( 14 21 − 14 0 ) B(3) \cdot B(4) = \begin{pmatrix} 4 \cdot 5 + 3 \cdot (-2) & 4 \cdot 3 + 3 \cdot 3 \\ -2 \cdot 5 + 2 \cdot (-2) & -2 \cdot 3 + 2 \cdot 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 20 - 6 & 12 + 9 \\ -10 - 4 & -6 + 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 14 & 21 \\ -14 & 0 \end{pmatrix} B ( 3 ) ⋅ B ( 4 ) = ( 4 ⋅ 5 + 3 ⋅ ( − 2 ) − 2 ⋅ 5 + 2 ⋅ ( − 2 ) 4 ⋅ 3 + 3 ⋅ 3 − 2 ⋅ 3 + 2 ⋅ 3 ) = ( 20 − 6 − 10 − 4 12 + 9 − 6 + 6 ) = ( 14 − 14 21 0 )
(3p)
Scriem B ( 1 ) B(1) B ( 1 ) și calculăm x B ( 1 ) x B(1) x B ( 1 ) :
B ( 1 ) = ( 2 3 − 2 0 ) ⟹ x B ( 1 ) = ( 2 x 3 x − 2 x 0 ) B(1) = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ -2 & 0 \end{pmatrix} \implies x B(1) = \begin{pmatrix} 2x & 3x \\ -2x & 0 \end{pmatrix} B ( 1 ) = ( 2 − 2 3 0 ) ⟹ x B ( 1 ) = ( 2 x − 2 x 3 x 0 )
Egalăm cele două matrice:
( 14 21 − 14 0 ) = ( 2 x 3 x − 2 x 0 ) ⟹ 2 x = 14 ⟹ x = 7 \begin{pmatrix} 14 & 21 \\ -14 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x & 3x \\ -2x & 0 \end{pmatrix} \implies 2x = 14 \implies x = 7 ( 14 − 14 21 0 ) = ( 2 x − 2 x 3 x 0 ) ⟹ 2 x = 14 ⟹ x = 7
(2p)
c) Matricea B ( a ) B(a) B ( a ) este inversa matricei C C C dacă și numai dacă C ⋅ B ( a ) = I 2 C \cdot B(a) = I_2 C ⋅ B ( a ) = I 2 .
Calculăm produsul C ⋅ B ( a ) = 1 9 A ⋅ B ( a ) C \cdot B(a) = \frac{1}{9} A \cdot B(a) C ⋅ B ( a ) = 9 1 A ⋅ B ( a ) :
C ⋅ B ( a ) = 1 9 ( − 3 − 3 2 − 1 ) ( a + 1 3 − 2 a − 1 ) C \cdot B(a) = \frac{1}{9} \begin{pmatrix} -3 & -3 \\ 2 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a+1 & 3 \\ -2 & a-1 \end{pmatrix} C ⋅ B ( a ) = 9 1 ( − 3 2 − 3 − 1 ) ( a + 1 − 2 3 a − 1 )
= 1 9 ( − 3 ( a + 1 ) − 3 ( − 2 ) − 3 ⋅ 3 − 3 ( a − 1 ) 2 ( a + 1 ) − 1 ( − 2 ) 2 ⋅ 3 − 1 ( a − 1 ) ) = \frac{1}{9} \begin{pmatrix} -3(a+1) - 3(-2) & -3 \cdot 3 - 3(a-1) \\ 2(a+1) - 1(-2) & 2 \cdot 3 - 1(a-1) \end{pmatrix} = 9 1 ( − 3 ( a + 1 ) − 3 ( − 2 ) 2 ( a + 1 ) − 1 ( − 2 ) − 3 ⋅ 3 − 3 ( a − 1 ) 2 ⋅ 3 − 1 ( a − 1 ) )
= 1 9 ( − 3 a − 3 + 6 − 9 − 3 a + 3 2 a + 2 + 2 6 − a + 1 ) = 1 9 ( − 3 a + 3 − 3 a − 6 2 a + 4 7 − a ) = \frac{1}{9} \begin{pmatrix} -3a - 3 + 6 & -9 - 3a + 3 \\ 2a + 2 + 2 & 6 - a + 1 \end{pmatrix} = \frac{1}{9} \begin{pmatrix} -3a + 3 & -3a - 6 \\ 2a + 4 & 7 - a \end{pmatrix} = 9 1 ( − 3 a − 3 + 6 2 a + 2 + 2 − 9 − 3 a + 3 6 − a + 1 ) = 9 1 ( − 3 a + 3 2 a + 4 − 3 a − 6 7 − a )
(2p)
Egalăm cu I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) :
1 9 ( − 3 a + 3 − 3 a − 6 2 a + 4 7 − a ) = ( 1 0 0 1 ) ⟺ { − 3 a + 3 = 9 − 3 a − 6 = 0 2 a + 4 = 0 7 − a = 9 \frac{1}{9} \begin{pmatrix} -3a + 3 & -3a - 6 \\ 2a + 4 & 7 - a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \iff \begin{cases} -3a + 3 = 9 \\ -3a - 6 = 0 \\ 2a + 4 = 0 \\ 7 - a = 9 \end{cases} 9 1 ( − 3 a + 3 2 a + 4 − 3 a − 6 7 − a ) = ( 1 0 0 1 ) ⟺ ⎩ ⎨ ⎧ − 3 a + 3 = 9 − 3 a − 6 = 0 2 a + 4 = 0 7 − a = 9
Din oricare dintre ecuații obținem:
2 a + 4 = 0 ⟹ 2 a = − 4 ⟹ a = − 2 2a + 4 = 0 \implies 2a = -4 \implies a = -2 2 a + 4 = 0 ⟹ 2 a = − 4 ⟹ a = − 2
Verificăm: − 3 ( − 2 ) + 3 = 9 -3(-2) + 3 = 9 − 3 ( − 2 ) + 3 = 9 , − 3 ( − 2 ) − 6 = 0 -3(-2) - 6 = 0 − 3 ( − 2 ) − 6 = 0 , 7 − ( − 2 ) = 9 7 - (-2) = 9 7 − ( − 2 ) = 9 , care sunt toate adevărate.
(3p)
Problema 2
Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 + m X − 4 f = X^3 + X^2 + mX - 4 f = X 3 + X 2 + m X − 4 , unde m m m este număr real.
a) Pentru m = 1 m = 1 m = 1 , arătați că f ( 2 ) = 10 f(2) = 10 f ( 2 ) = 10 . (5p)
b) Pentru m = − 4 m = -4 m = − 4 , determinați rădăcinile polinomului f f f . (5p)
c) Demonstrați că, pentru orice număr natural nenul m m m , polinomul f f f nu are toate rădăcinile reale. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Pentru m = 1 m = 1 m = 1 , polinomul devine f = X 3 + X 2 + X − 4 f = X^3 + X^2 + X - 4 f = X 3 + X 2 + X − 4 .
Calculăm f ( 2 ) f(2) f ( 2 ) :
f ( 2 ) = 2 3 + 2 2 + 2 − 4 f(2) = 2^3 + 2^2 + 2 - 4 f ( 2 ) = 2 3 + 2 2 + 2 − 4
(3p)
f ( 2 ) = 8 + 4 + 2 − 4 = 10 f(2) = 8 + 4 + 2 - 4 = 10 f ( 2 ) = 8 + 4 + 2 − 4 = 10
(2p)
b) Pentru m = − 4 m = -4 m = − 4 , polinomul este f = X 3 + X 2 − 4 X − 4 f = X^3 + X^2 - 4X - 4 f = X 3 + X 2 − 4 X − 4 .
Descompunem polinomul în factori prin factor comun pe grupe:
f = X 2 ( X + 1 ) − 4 ( X + 1 ) = ( X + 1 ) ( X 2 − 4 ) = ( X + 1 ) ( X − 2 ) ( X + 2 ) f = X^2(X + 1) - 4(X + 1) = (X + 1)(X^2 - 4) = (X + 1)(X - 2)(X + 2) f = X 2 ( X + 1 ) − 4 ( X + 1 ) = ( X + 1 ) ( X 2 − 4 ) = ( X + 1 ) ( X − 2 ) ( X + 2 )
(2p)
Rădăcinile polinomului sunt soluțiile ecuației f ( x ) = 0 f(x) = 0 f ( x ) = 0 :
( x + 1 ) ( x − 2 ) ( x + 2 ) = 0 ⟹ x 1 = − 2 , x 2 = − 1 , x 3 = 2 (x + 1)(x - 2)(x + 2) = 0 \implies x_1 = -2, \quad x_2 = -1, \quad x_3 = 2 ( x + 1 ) ( x − 2 ) ( x + 2 ) = 0 ⟹ x 1 = − 2 , x 2 = − 1 , x 3 = 2
(3p)
c) Fie x 1 , x 2 , x 3 x_1, x_2, x_3 x 1 , x 2 , x 3 rădăcinile polinomului f f f . Din relațiile lui Viète avem:
x 1 + x 2 + x 3 = − 1 x_1 + x_2 + x_3 = -1 x 1 + x 2 + x 3 = − 1
x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 = m x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3 = m x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 = m
Calculăm suma pătratelor rădăcinilor:
x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 = ( x 1 + x 2 + x 3 ) 2 − 2 ( x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 ) = ( − 1 ) 2 − 2 m = 1 − 2 m x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (x_1 + x_2 + x_3)^2 - 2(x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3) = (-1)^2 - 2m = 1 - 2m x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 = ( x 1 + x 2 + x 3 ) 2 − 2 ( x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 ) = ( − 1 ) 2 − 2 m = 1 − 2 m
(3p)
Cum m ∈ N ∗ ⟹ m ≥ 1 ⟹ 2 m ≥ 2 m \in \mathbb{N}^* \implies m \ge 1 \implies 2m \ge 2 m ∈ N ∗ ⟹ m ≥ 1 ⟹ 2 m ≥ 2 , obținem:
x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 = 1 − 2 m ≤ 1 − 2 = − 1 < 0 x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = 1 - 2m \le 1 - 2 = -1 < 0 x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 = 1 − 2 m ≤ 1 − 2 = − 1 < 0
Dacă toate rădăcinile x 1 , x 2 , x 3 x_1, x_2, x_3 x 1 , x 2 , x 3 ar fi reale, atunci suma pătratelor lor ar trebui să fie nenegativă (x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 ≥ 0 x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 \ge 0 x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 ≥ 0 ), ceea ce contrazice faptul că x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 < 0 x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 < 0 x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 < 0 .
Prin urmare, polinomul f f f nu are toate rădăcinile reale.
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f : ( − 2 , + ∞ ) → R f: (-2, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( − 2 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x 2 − 2 x + 1 x + 2 f(x) = \frac{x^2 - 2x + 1}{x + 2} f ( x ) = x + 2 x 2 − 2 x + 1 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = x 2 + 4 x − 5 ( x + 2 ) 2 f'(x) = \frac{x^2 + 4x - 5}{(x + 2)^2} f ′ ( x ) = ( x + 2 ) 2 x 2 + 4 x − 5 , x ∈ ( − 2 , + ∞ ) x \in (-2, +\infty) x ∈ ( − 2 , + ∞ ) . (5p)
b) Arătați că lim x → + ∞ f ( x ) e x = 0 \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{e^x} = 0 lim x → + ∞ e x f ( x ) = 0 . (5p)
c) Demonstrați că funcția f f f este convexă. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Aplicăm formula de derivare a raportului ( u v ) ′ = u ′ v − u v ′ v 2 \left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2} ( v u ) ′ = v 2 u ′ v − u v ′ :
f ′ ( x ) = ( x 2 − 2 x + 1 ) ′ ( x + 2 ) − ( x 2 − 2 x + 1 ) ( x + 2 ) ′ ( x + 2 ) 2 f'(x) = \frac{(x^2 - 2x + 1)'(x + 2) - (x^2 - 2x + 1)(x + 2)'}{(x + 2)^2} f ′ ( x ) = ( x + 2 ) 2 ( x 2 − 2 x + 1 ) ′ ( x + 2 ) − ( x 2 − 2 x + 1 ) ( x + 2 ) ′
(3p)
Efectuăm calculele:
f ′ ( x ) = ( 2 x − 2 ) ( x + 2 ) − ( x 2 − 2 x + 1 ) ⋅ 1 ( x + 2 ) 2 = ( 2 x 2 + 4 x − 2 x − 4 ) − x 2 + 2 x − 1 ( x + 2 ) 2 f'(x) = \frac{(2x - 2)(x + 2) - (x^2 - 2x + 1) \cdot 1}{(x + 2)^2} = \frac{(2x^2 + 4x - 2x - 4) - x^2 + 2x - 1}{(x + 2)^2} f ′ ( x ) = ( x + 2 ) 2 ( 2 x − 2 ) ( x + 2 ) − ( x 2 − 2 x + 1 ) ⋅ 1 = ( x + 2 ) 2 ( 2 x 2 + 4 x − 2 x − 4 ) − x 2 + 2 x − 1
f ′ ( x ) = x 2 + 4 x − 5 ( x + 2 ) 2 , x ∈ ( − 2 , + ∞ ) f'(x) = \frac{x^2 + 4x - 5}{(x + 2)^2}, \quad x \in (-2, +\infty) f ′ ( x ) = ( x + 2 ) 2 x 2 + 4 x − 5 , x ∈ ( − 2 , + ∞ )
(2p)
b) Scriem limita:
lim x → + ∞ f ( x ) e x = lim x → + ∞ x 2 − 2 x + 1 ( x + 2 ) e x \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 - 2x + 1}{(x + 2)e^x} x → + ∞ lim e x f ( x ) = x → + ∞ lim ( x + 2 ) e x x 2 − 2 x + 1
Fiind un caz de nedeterminare de tipul [ ∞ ∞ ] \left[\frac{\infty}{\infty}\right] [ ∞ ∞ ] , aplicăm regula lui l’Hospital:
lim x → + ∞ ( x 2 − 2 x + 1 ) ′ ( ( x + 2 ) e x ) ′ = lim x → + ∞ 2 x − 2 1 ⋅ e x + ( x + 2 ) e x = lim x → + ∞ 2 x − 2 ( x + 3 ) e x \lim_{x \to +\infty} \frac{(x^2 - 2x + 1)'}{((x + 2)e^x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x - 2}{1 \cdot e^x + (x + 2)e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x - 2}{(x + 3)e^x} x → + ∞ lim (( x + 2 ) e x ) ′ ( x 2 − 2 x + 1 ) ′ = x → + ∞ lim 1 ⋅ e x + ( x + 2 ) e x 2 x − 2 = x → + ∞ lim ( x + 3 ) e x 2 x − 2
(3p)
Aplicăm din nou regula lui l’Hospital:
lim x → + ∞ ( 2 x − 2 ) ′ ( ( x + 3 ) e x ) ′ = lim x → + ∞ 2 1 ⋅ e x + ( x + 3 ) e x = lim x → + ∞ 2 ( x + 4 ) e x = 0 \lim_{x \to +\infty} \frac{(2x - 2)'}{((x + 3)e^x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{1 \cdot e^x + (x + 3)e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{(x + 4)e^x} = 0 x → + ∞ lim (( x + 3 ) e x ) ′ ( 2 x − 2 ) ′ = x → + ∞ lim 1 ⋅ e x + ( x + 3 ) e x 2 = x → + ∞ lim ( x + 4 ) e x 2 = 0
(2p)
c) Calculăm derivata a doua f ′ ′ ( x ) f''(x) f ′′ ( x ) pornind de la expresia derivatei întâi rescrisă convenabil:
f ′ ( x ) = x 2 + 4 x − 5 ( x + 2 ) 2 = ( x + 2 ) 2 − 9 ( x + 2 ) 2 = 1 − 9 ( x + 2 ) 2 = 1 − 9 ( x + 2 ) − 2 f'(x) = \frac{x^2 + 4x - 5}{(x + 2)^2} = \frac{(x + 2)^2 - 9}{(x + 2)^2} = 1 - \frac{9}{(x + 2)^2} = 1 - 9(x + 2)^{-2} f ′ ( x ) = ( x + 2 ) 2 x 2 + 4 x − 5 = ( x + 2 ) 2 ( x + 2 ) 2 − 9 = 1 − ( x + 2 ) 2 9 = 1 − 9 ( x + 2 ) − 2
Derivăm din nou:
f ′ ′ ( x ) = ( 1 − 9 ( x + 2 ) − 2 ) ′ = 0 − 9 ⋅ ( − 2 ) ( x + 2 ) − 3 = 18 ( x + 2 ) 3 f''(x) = \left(1 - 9(x + 2)^{-2}\right)' = 0 - 9 \cdot (-2)(x + 2)^{-3} = \frac{18}{(x + 2)^3} f ′′ ( x ) = ( 1 − 9 ( x + 2 ) − 2 ) ′ = 0 − 9 ⋅ ( − 2 ) ( x + 2 ) − 3 = ( x + 2 ) 3 18
(3p)
Pentru orice x ∈ ( − 2 , + ∞ ) x \in (-2, +\infty) x ∈ ( − 2 , + ∞ ) , avem x + 2 > 0 x + 2 > 0 x + 2 > 0 , deci ( x + 2 ) 3 > 0 (x + 2)^3 > 0 ( x + 2 ) 3 > 0 , de unde rezultă:
f ′ ′ ( x ) = 18 ( x + 2 ) 3 > 0 , ∀ x ∈ ( − 2 , + ∞ ) f''(x) = \frac{18}{(x + 2)^3} > 0, \quad \forall x \in (-2, +\infty) f ′′ ( x ) = ( x + 2 ) 3 18 > 0 , ∀ x ∈ ( − 2 , + ∞ )
Deoarece derivata a doua este strict pozitivă pe tot domeniul de definiție, funcția f f f este convexă.
(2p)
Problema 2
Se consideră funcția f : ( − 1 , + ∞ ) → R f: (-1, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( − 1 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x + 1 + 1 x + 1 f(x) = x + 1 + \frac{1}{\sqrt{x + 1}} f ( x ) = x + 1 + x + 1 1 .
a) Arătați că ∫ 1 3 ( f ( x ) − 1 x + 1 ) d x = 6 \int_1^3 \left(f(x) - \frac{1}{\sqrt{x + 1}}\right) dx = 6 ∫ 1 3 ( f ( x ) − x + 1 1 ) d x = 6 . (5p)
b) Arătați că ∫ 0 8 ( f ( x ) − x − 1 ) d x = 4 \int_0^8 (f(x) - x - 1) dx = 4 ∫ 0 8 ( f ( x ) − x − 1 ) d x = 4 . (5p)
c) Arătați că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei O x Ox O x a graficului funcției g : [ 0 , 3 ] → R g: [0, 3] \to \mathbb{R} g : [ 0 , 3 ] → R , g ( x ) = f ( x ) g(x) = f(x) g ( x ) = f ( x ) , este egal cu π ( 91 3 + ln 4 ) \pi \left(\frac{91}{3} + \ln 4\right) π ( 3 91 + ln 4 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Exprimăm diferența f ( x ) − 1 x + 1 f(x) - \frac{1}{\sqrt{x + 1}} f ( x ) − x + 1 1 :
f ( x ) − 1 x + 1 = x + 1 f(x) - \frac{1}{\sqrt{x + 1}} = x + 1 f ( x ) − x + 1 1 = x + 1
Calculăm integrala definită:
∫ 1 3 ( x + 1 ) d x = ( x 2 2 + x ) ∣ 1 3 \int_1^3 (x + 1) dx = \left(\frac{x^2}{2} + x\right) \Bigg|_1^3 ∫ 1 3 ( x + 1 ) d x = ( 2 x 2 + x ) 1 3
(3p)
Înlocuim limitele de integrare:
( 3 2 2 + 3 ) − ( 1 2 2 + 1 ) = ( 9 2 + 3 ) − ( 1 2 + 1 ) = 15 2 − 3 2 = 12 2 = 6 \left(\frac{3^2}{2} + 3\right) - \left(\frac{1^2}{2} + 1\right) = \left(\frac{9}{2} + 3\right) - \left(\frac{1}{2} + 1\right) = \frac{15}{2} - \frac{3}{2} = \frac{12}{2} = 6 ( 2 3 2 + 3 ) − ( 2 1 2 + 1 ) = ( 2 9 + 3 ) − ( 2 1 + 1 ) = 2 15 − 2 3 = 2 12 = 6
(2p)
b) Exprimăm integrandul:
f ( x ) − x − 1 = 1 x + 1 = ( x + 1 ) − 1 2 f(x) - x - 1 = \frac{1}{\sqrt{x + 1}} = (x + 1)^{-\frac{1}{2}} f ( x ) − x − 1 = x + 1 1 = ( x + 1 ) − 2 1
Calculăm integrala:
∫ 0 8 ( f ( x ) − x − 1 ) d x = ∫ 0 8 1 x + 1 d x = 2 x + 1 ∣ 0 8 \int_0^8 (f(x) - x - 1) dx = \int_0^8 \frac{1}{\sqrt{x + 1}} dx = 2\sqrt{x + 1} \Bigg|_0^8 ∫ 0 8 ( f ( x ) − x − 1 ) d x = ∫ 0 8 x + 1 1 d x = 2 x + 1 0 8
(3p)
Evaluăm la capetele intervalului:
2 8 + 1 − 2 0 + 1 = 2 9 − 2 1 = 2 ⋅ 3 − 2 ⋅ 1 = 6 − 2 = 4 2\sqrt{8 + 1} - 2\sqrt{0 + 1} = 2\sqrt{9} - 2\sqrt{1} = 2 \cdot 3 - 2 \cdot 1 = 6 - 2 = 4 2 8 + 1 − 2 0 + 1 = 2 9 − 2 1 = 2 ⋅ 3 − 2 ⋅ 1 = 6 − 2 = 4
(2p)
c) Volumul corpului de rotație este dat de formula:
V = π ∫ 0 3 g 2 ( x ) d x = π ∫ 0 3 f 2 ( x ) d x V = \pi \int_0^3 g^2(x) dx = \pi \int_0^3 f^2(x) dx V = π ∫ 0 3 g 2 ( x ) d x = π ∫ 0 3 f 2 ( x ) d x
Calculăm f 2 ( x ) f^2(x) f 2 ( x ) :
f 2 ( x ) = ( x + 1 + 1 x + 1 ) 2 = ( x + 1 ) 2 + 2 ( x + 1 ) ⋅ 1 x + 1 + 1 x + 1 f^2(x) = \left(x + 1 + \frac{1}{\sqrt{x + 1}}\right)^2 = (x + 1)^2 + 2(x + 1) \cdot \frac{1}{\sqrt{x + 1}} + \frac{1}{x + 1} f 2 ( x ) = ( x + 1 + x + 1 1 ) 2 = ( x + 1 ) 2 + 2 ( x + 1 ) ⋅ x + 1 1 + x + 1 1
f 2 ( x ) = ( x + 1 ) 2 + 2 x + 1 + 1 x + 1 f^2(x) = (x + 1)^2 + 2\sqrt{x + 1} + \frac{1}{x + 1} f 2 ( x ) = ( x + 1 ) 2 + 2 x + 1 + x + 1 1
(2p)
Integrăm fiecare termen:
V = π ∫ 0 3 ( ( x + 1 ) 2 + 2 x + 1 + 1 x + 1 ) d x V = \pi \int_0^3 \left((x + 1)^2 + 2\sqrt{x + 1} + \frac{1}{x + 1}\right) dx V = π ∫ 0 3 ( ( x + 1 ) 2 + 2 x + 1 + x + 1 1 ) d x
Determinăm primitivele:
∫ ( x + 1 ) 2 d x = ( x + 1 ) 3 3 \int (x + 1)^2 dx = \frac{(x + 1)^3}{3} ∫ ( x + 1 ) 2 d x = 3 ( x + 1 ) 3
∫ 2 x + 1 d x = 2 ⋅ 2 3 ( x + 1 ) 3 2 = 4 3 ( x + 1 ) x + 1 \int 2\sqrt{x + 1} dx = 2 \cdot \frac{2}{3}(x + 1)^{\frac{3}{2}} = \frac{4}{3}(x + 1)\sqrt{x + 1} ∫ 2 x + 1 d x = 2 ⋅ 3 2 ( x + 1 ) 2 3 = 3 4 ( x + 1 ) x + 1
∫ 1 x + 1 d x = ln ( x + 1 ) \int \frac{1}{x + 1} dx = \ln(x + 1) ∫ x + 1 1 d x = ln ( x + 1 )
Aplicăm formula Leibniz-Newton pe [ 0 , 3 ] [0, 3] [ 0 , 3 ] :
V = π [ ( x + 1 ) 3 3 + 4 3 ( x + 1 ) x + 1 + ln ( x + 1 ) ] 0 3 V = \pi \left[\frac{(x + 1)^3}{3} + \frac{4}{3}(x + 1)\sqrt{x + 1} + \ln(x + 1)\right]_0^3 V = π [ 3 ( x + 1 ) 3 + 3 4 ( x + 1 ) x + 1 + ln ( x + 1 ) ] 0 3
Pentru x = 3 x = 3 x = 3 :
( 3 + 1 ) 3 3 + 4 3 ( 3 + 1 ) 3 + 1 + ln ( 3 + 1 ) = 64 3 + 4 3 ⋅ 4 ⋅ 2 + ln 4 = 64 3 + 32 3 + ln 4 \frac{(3 + 1)^3}{3} + \frac{4}{3}(3 + 1)\sqrt{3 + 1} + \ln(3 + 1) = \frac{64}{3} + \frac{4}{3} \cdot 4 \cdot 2 + \ln 4 = \frac{64}{3} + \frac{32}{3} + \ln 4 3 ( 3 + 1 ) 3 + 3 4 ( 3 + 1 ) 3 + 1 + ln ( 3 + 1 ) = 3 64 + 3 4 ⋅ 4 ⋅ 2 + ln 4 = 3 64 + 3 32 + ln 4
Pentru x = 0 x = 0 x = 0 :
( 0 + 1 ) 3 3 + 4 3 ( 0 + 1 ) 0 + 1 + ln ( 0 + 1 ) = 1 3 + 4 3 ⋅ 1 ⋅ 1 + ln 1 = 1 3 + 4 3 + 0 \frac{(0 + 1)^3}{3} + \frac{4}{3}(0 + 1)\sqrt{0 + 1} + \ln(0 + 1) = \frac{1}{3} + \frac{4}{3} \cdot 1 \cdot 1 + \ln 1 = \frac{1}{3} + \frac{4}{3} + 0 3 ( 0 + 1 ) 3 + 3 4 ( 0 + 1 ) 0 + 1 + ln ( 0 + 1 ) = 3 1 + 3 4 ⋅ 1 ⋅ 1 + ln 1 = 3 1 + 3 4 + 0
Scădem cele două valori:
V = π ( ( 64 3 + 32 3 + ln 4 ) − ( 1 3 + 4 3 ) ) = π ( 64 + 32 − 1 − 4 3 + ln 4 ) = π ( 91 3 + ln 4 ) V = \pi \left(\left(\frac{64}{3} + \frac{32}{3} + \ln 4\right) - \left(\frac{1}{3} + \frac{4}{3}\right)\right) = \pi \left(\frac{64 + 32 - 1 - 4}{3} + \ln 4\right) = \pi \left(\frac{91}{3} + \ln 4\right) V = π ( ( 3 64 + 3 32 + ln 4 ) − ( 3 1 + 3 4 ) ) = π ( 3 64 + 32 − 1 − 4 + ln 4 ) = π ( 3 91 + ln 4 )
(3p)