BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2023Model Oficial

Bacalaureat 2023 - Matematică Tehnologic - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați termenul a1a_1 al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, știind că a2=7a_2 = 7 și a6=23a_6 = 23. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim relația dintre termenii unei progresii aritmetice pentru a determina rația rr:
a6=a2+4r  ⟹  23=7+4ra_6 = a_2 + 4r \implies 23 = 7 + 4r 4r=16  ⟹  r=44r = 16 \implies r = 4

(3p)

  • Calculăm primul termen a1a_1:
a1=a2−r=7−4=3a_1 = a_2 - r = 7 - 4 = 3

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=8x−5f(x) = 8x - 5. Determinați numărul real aa pentru care punctul A(a,3a)A(a, 3a) aparține graficului funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(a,3a)A(a, 3a) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(a)=3af(a) = 3a:
8a−5=3a8a - 5 = 3a

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul I:
8a−3a=5  ⟹  5a=5  ⟹  a=18a - 3a = 5 \implies 5a = 5 \implies a = 1

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡4x+log⁡4(3x)=log⁡412\log_4 x + \log_4(3x) = \log_4 12. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condițiile de existență pentru logaritmi:
x>0și3x>0  ⟹  x∈(0,+∞)x > 0 \quad \text{și} \quad 3x > 0 \implies x \in (0, +\infty)
  • Aplicăm proprietatea adunării logaritmilor log⁡au+log⁡av=log⁡a(u⋅v)\log_a u + \log_a v = \log_a(u \cdot v):
log⁡4(x⋅3x)=log⁡412  ⟺  log⁡4(3x2)=log⁡412\log_4(x \cdot 3x) = \log_4 12 \iff \log_4(3x^2) = \log_4 12 3x2=12  ⟹  x2=43x^2 = 12 \implies x^2 = 4

(3p)

  • Obținem soluțiile algebrice:
x=−2saux=2x = -2 \quad \text{sau} \quad x = 2

Deoarece x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), soluția x=−2x = -2 nu convine, iar x=2x = 2 convine.

(2p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea numerelor naturale de două cifre, n\sqrt{n} să fie număr natural par. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}\{10, 11, \dots, 99\}, având numărul de cazuri posibile:
Nposibile=99−10+1=90N_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Condiția ca n=2k\sqrt{n} = 2k să fie număr natural par înseamnă că n=(2k)2=4k2n = (2k)^2 = 4k^2. Cum nn are două cifre (10≤n≤9910 \le n \le 99):
    • Pentru 2k=4  ⟹  n=162k = 4 \implies n = 16
    • Pentru 2k=6  ⟹  n=362k = 6 \implies n = 36
    • Pentru 2k=8  ⟹  n=642k = 8 \implies n = 64
    • Pentru 2k=10  ⟹  n=1002k = 10 \implies n = 100 (nu are două cifre)

Numerele favorabile sunt 16,36,6416, 36, 64, deci sunt Nfavorabile=3N_{\text{favorabile}} = 3 cazuri favorabile.

  • Calculăm probabilitatea:
P=NfavorabileNposibile=390=130P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{3}{90} = \frac{1}{30}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−3,2)A(-3, 2), B(1,4)B(1, 4) și C(6,0)C(6, 0). Determinați distanța dintre mijloacele segmentelor ABAB și OCOC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm coordonatele mijlocului MM al segmentului ABAB:
xM=xA+xB2=−3+12=−1,yM=yA+yB2=2+42=3  ⟹  M(−1,3)x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-3 + 1}{2} = -1, \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{2 + 4}{2} = 3 \implies M(-1, 3)
  • Determinăm coordonatele mijlocului NN al segmentului OCOC, unde O(0,0)O(0, 0):
xN=xO+xC2=0+62=3,yN=yO+yC2=0+02=0  ⟹  N(3,0)x_N = \frac{x_O + x_C}{2} = \frac{0 + 6}{2} = 3, \quad y_N = \frac{y_O + y_C}{2} = \frac{0 + 0}{2} = 0 \implies N(3, 0)

(2p)

  • Calculăm distanța MNMN:
MN=(xN−xM)2+(yN−yM)2=(3−(−1))2+(0−3)2MN = \sqrt{(x_N - x_M)^2 + (y_N - y_M)^2} = \sqrt{(3 - (-1))^2 + (0 - 3)^2} MN=42+(−3)2=16+9=25=5MN = \sqrt{4^2 + (-3)^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu BC=16BC = 16 și măsura unghiului BB egală cu 30∘30^\circ. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 32332\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic în AA, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză:
sin⁡B=ACBC  ⟹  sin⁡30∘=AC16  ⟹  12=AC16  ⟹  AC=8\sin B = \frac{AC}{BC} \implies \sin 30^\circ = \frac{AC}{16} \implies \frac{1}{2} = \frac{AC}{16} \implies AC = 8

(2p)

  • Calculăm lungimea catetei ABAB folosind funcția cosinus sau teorema lui Pitagora:
cos⁡B=ABBC  ⟹  cos⁡30∘=AB16  ⟹  32=AB16  ⟹  AB=83\cos B = \frac{AB}{BC} \implies \cos 30^\circ = \frac{AB}{16} \implies \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{AB}{16} \implies AB = 8\sqrt{3}
  • Calculăm aria triunghiului dreptunghic:
A△ABC=AB⋅AC2=83⋅82=323\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{8\sqrt{3} \cdot 8}{2} = 32\sqrt{3}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele A=(−3−32−1)A = \begin{pmatrix} -3 & -3 \\ 2 & -1 \end{pmatrix} și B(x)=(x+13−2x−1)B(x) = \begin{pmatrix} x+1 & 3 \\ -2 & x-1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=9\det A = 9. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care B(3)⋅B(4)=xB(1)B(3) \cdot B(4) = x B(1). (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care matricea B(a)B(a) este inversa matricei C=19AC = \frac{1}{9}A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm determinantul matricei AA:

det⁡A=∣−3−32−1∣=(−3)⋅(−1)−(−3)⋅2\det A = \begin{vmatrix} -3 & -3 \\ 2 & -1 \end{vmatrix} = (-3) \cdot (-1) - (-3) \cdot 2

(3p)

det⁡A=3−(−6)=3+6=9\det A = 3 - (-6) = 3 + 6 = 9

(2p)


b) Scriem matricele B(3)B(3) și B(4)B(4):

B(3)=(43−22),B(4)=(53−23)B(3) = \begin{pmatrix} 4 & 3 \\ -2 & 2 \end{pmatrix}, \quad B(4) = \begin{pmatrix} 5 & 3 \\ -2 & 3 \end{pmatrix}

Efectuăm produsul B(3)⋅B(4)B(3) \cdot B(4):

B(3)⋅B(4)=(4⋅5+3⋅(−2)4⋅3+3⋅3−2⋅5+2⋅(−2)−2⋅3+2⋅3)=(20−612+9−10−4−6+6)=(1421−140)B(3) \cdot B(4) = \begin{pmatrix} 4 \cdot 5 + 3 \cdot (-2) & 4 \cdot 3 + 3 \cdot 3 \\ -2 \cdot 5 + 2 \cdot (-2) & -2 \cdot 3 + 2 \cdot 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 20 - 6 & 12 + 9 \\ -10 - 4 & -6 + 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 14 & 21 \\ -14 & 0 \end{pmatrix}

(3p)

Scriem B(1)B(1) și calculăm xB(1)x B(1):

B(1)=(23−20)  ⟹  xB(1)=(2x3x−2x0)B(1) = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ -2 & 0 \end{pmatrix} \implies x B(1) = \begin{pmatrix} 2x & 3x \\ -2x & 0 \end{pmatrix}

Egalăm cele două matrice:

(1421−140)=(2x3x−2x0)  ⟹  2x=14  ⟹  x=7\begin{pmatrix} 14 & 21 \\ -14 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x & 3x \\ -2x & 0 \end{pmatrix} \implies 2x = 14 \implies x = 7

(2p)


c) Matricea B(a)B(a) este inversa matricei CC dacă și numai dacă C⋅B(a)=I2C \cdot B(a) = I_2.

Calculăm produsul C⋅B(a)=19A⋅B(a)C \cdot B(a) = \frac{1}{9} A \cdot B(a):

C⋅B(a)=19(−3−32−1)(a+13−2a−1)C \cdot B(a) = \frac{1}{9} \begin{pmatrix} -3 & -3 \\ 2 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a+1 & 3 \\ -2 & a-1 \end{pmatrix} =19(−3(a+1)−3(−2)−3⋅3−3(a−1)2(a+1)−1(−2)2⋅3−1(a−1))= \frac{1}{9} \begin{pmatrix} -3(a+1) - 3(-2) & -3 \cdot 3 - 3(a-1) \\ 2(a+1) - 1(-2) & 2 \cdot 3 - 1(a-1) \end{pmatrix} =19(−3a−3+6−9−3a+32a+2+26−a+1)=19(−3a+3−3a−62a+47−a)= \frac{1}{9} \begin{pmatrix} -3a - 3 + 6 & -9 - 3a + 3 \\ 2a + 2 + 2 & 6 - a + 1 \end{pmatrix} = \frac{1}{9} \begin{pmatrix} -3a + 3 & -3a - 6 \\ 2a + 4 & 7 - a \end{pmatrix}

(2p)

Egalăm cu I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}:

19(−3a+3−3a−62a+47−a)=(1001)  ⟺  {−3a+3=9−3a−6=02a+4=07−a=9\frac{1}{9} \begin{pmatrix} -3a + 3 & -3a - 6 \\ 2a + 4 & 7 - a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \iff \begin{cases} -3a + 3 = 9 \\ -3a - 6 = 0 \\ 2a + 4 = 0 \\ 7 - a = 9 \end{cases}

Din oricare dintre ecuații obținem:

2a+4=0  ⟹  2a=−4  ⟹  a=−22a + 4 = 0 \implies 2a = -4 \implies a = -2

Verificăm: −3(−2)+3=9-3(-2) + 3 = 9, −3(−2)−6=0-3(-2) - 6 = 0, 7−(−2)=97 - (-2) = 9, care sunt toate adevărate.

(3p)


Problema 2

Se consideră polinomul f=X3+X2+mX−4f = X^3 + X^2 + mX - 4, unde mm este număr real.

a) Pentru m=1m = 1, arătați că f(2)=10f(2) = 10. (5p)

b) Pentru m=−4m = -4, determinați rădăcinile polinomului ff. (5p)

c) Demonstrați că, pentru orice număr natural nenul mm, polinomul ff nu are toate rădăcinile reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Pentru m=1m = 1, polinomul devine f=X3+X2+X−4f = X^3 + X^2 + X - 4.

Calculăm f(2)f(2):

f(2)=23+22+2−4f(2) = 2^3 + 2^2 + 2 - 4

(3p)

f(2)=8+4+2−4=10f(2) = 8 + 4 + 2 - 4 = 10

(2p)


b) Pentru m=−4m = -4, polinomul este f=X3+X2−4X−4f = X^3 + X^2 - 4X - 4.

Descompunem polinomul în factori prin factor comun pe grupe:

f=X2(X+1)−4(X+1)=(X+1)(X2−4)=(X+1)(X−2)(X+2)f = X^2(X + 1) - 4(X + 1) = (X + 1)(X^2 - 4) = (X + 1)(X - 2)(X + 2)

(2p)

Rădăcinile polinomului sunt soluțiile ecuației f(x)=0f(x) = 0:

(x+1)(x−2)(x+2)=0  ⟹  x1=−2,x2=−1,x3=2(x + 1)(x - 2)(x + 2) = 0 \implies x_1 = -2, \quad x_2 = -1, \quad x_3 = 2

(3p)


c) Fie x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 rădăcinile polinomului ff. Din relațiile lui Viète avem:

x1+x2+x3=−1x_1 + x_2 + x_3 = -1 x1x2+x1x3+x2x3=mx_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3 = m

Calculăm suma pătratelor rădăcinilor:

x12+x22+x32=(x1+x2+x3)2−2(x1x2+x1x3+x2x3)=(−1)2−2m=1−2mx_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (x_1 + x_2 + x_3)^2 - 2(x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3) = (-1)^2 - 2m = 1 - 2m

(3p)

Cum m∈N∗  ⟹  m≥1  ⟹  2m≥2m \in \mathbb{N}^* \implies m \ge 1 \implies 2m \ge 2, obținem:

x12+x22+x32=1−2m≤1−2=−1<0x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = 1 - 2m \le 1 - 2 = -1 < 0

Dacă toate rădăcinile x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 ar fi reale, atunci suma pătratelor lor ar trebui să fie nenegativă (x12+x22+x32≥0x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 \ge 0), ceea ce contrazice faptul că x12+x22+x32<0x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 < 0.

Prin urmare, polinomul ff nu are toate rădăcinile reale.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(−2,+∞)→Rf: (-2, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2x+1x+2f(x) = \frac{x^2 - 2x + 1}{x + 2}.

a) Arătați că f′(x)=x2+4x−5(x+2)2f'(x) = \frac{x^2 + 4x - 5}{(x + 2)^2}, x∈(−2,+∞)x \in (-2, +\infty). (5p)

b) Arătați că lim⁡x→+∞f(x)ex=0\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{e^x} = 0. (5p)

c) Demonstrați că funcția ff este convexă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Aplicăm formula de derivare a raportului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:

f′(x)=(x2−2x+1)′(x+2)−(x2−2x+1)(x+2)′(x+2)2f'(x) = \frac{(x^2 - 2x + 1)'(x + 2) - (x^2 - 2x + 1)(x + 2)'}{(x + 2)^2}

(3p)

Efectuăm calculele:

f′(x)=(2x−2)(x+2)−(x2−2x+1)⋅1(x+2)2=(2x2+4x−2x−4)−x2+2x−1(x+2)2f'(x) = \frac{(2x - 2)(x + 2) - (x^2 - 2x + 1) \cdot 1}{(x + 2)^2} = \frac{(2x^2 + 4x - 2x - 4) - x^2 + 2x - 1}{(x + 2)^2} f′(x)=x2+4x−5(x+2)2,x∈(−2,+∞)f'(x) = \frac{x^2 + 4x - 5}{(x + 2)^2}, \quad x \in (-2, +\infty)

(2p)


b) Scriem limita:

lim⁡x→+∞f(x)ex=lim⁡x→+∞x2−2x+1(x+2)ex\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 - 2x + 1}{(x + 2)e^x}

Fiind un caz de nedeterminare de tipul [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right], aplicăm regula lui l’Hospital:

lim⁡x→+∞(x2−2x+1)′((x+2)ex)′=lim⁡x→+∞2x−21⋅ex+(x+2)ex=lim⁡x→+∞2x−2(x+3)ex\lim_{x \to +\infty} \frac{(x^2 - 2x + 1)'}{((x + 2)e^x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x - 2}{1 \cdot e^x + (x + 2)e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x - 2}{(x + 3)e^x}

(3p)

Aplicăm din nou regula lui l’Hospital:

lim⁡x→+∞(2x−2)′((x+3)ex)′=lim⁡x→+∞21⋅ex+(x+3)ex=lim⁡x→+∞2(x+4)ex=0\lim_{x \to +\infty} \frac{(2x - 2)'}{((x + 3)e^x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{1 \cdot e^x + (x + 3)e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{(x + 4)e^x} = 0

(2p)


c) Calculăm derivata a doua f′′(x)f''(x) pornind de la expresia derivatei întâi rescrisă convenabil:

f′(x)=x2+4x−5(x+2)2=(x+2)2−9(x+2)2=1−9(x+2)2=1−9(x+2)−2f'(x) = \frac{x^2 + 4x - 5}{(x + 2)^2} = \frac{(x + 2)^2 - 9}{(x + 2)^2} = 1 - \frac{9}{(x + 2)^2} = 1 - 9(x + 2)^{-2}

Derivăm din nou:

f′′(x)=(1−9(x+2)−2)′=0−9⋅(−2)(x+2)−3=18(x+2)3f''(x) = \left(1 - 9(x + 2)^{-2}\right)' = 0 - 9 \cdot (-2)(x + 2)^{-3} = \frac{18}{(x + 2)^3}

(3p)

Pentru orice x∈(−2,+∞)x \in (-2, +\infty), avem x+2>0x + 2 > 0, deci (x+2)3>0(x + 2)^3 > 0, de unde rezultă:

f′′(x)=18(x+2)3>0,∀x∈(−2,+∞)f''(x) = \frac{18}{(x + 2)^3} > 0, \quad \forall x \in (-2, +\infty)

Deoarece derivata a doua este strict pozitivă pe tot domeniul de definiție, funcția ff este convexă.

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+1+1x+1f(x) = x + 1 + \frac{1}{\sqrt{x + 1}}.

a) Arătați că ∫13(f(x)−1x+1)dx=6\int_1^3 \left(f(x) - \frac{1}{\sqrt{x + 1}}\right) dx = 6. (5p)

b) Arătați că ∫08(f(x)−x−1)dx=4\int_0^8 (f(x) - x - 1) dx = 4. (5p)

c) Arătați că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei OxOx a graficului funcției g:[0,3]→Rg: [0, 3] \to \mathbb{R}, g(x)=f(x)g(x) = f(x), este egal cu π(913+ln⁡4)\pi \left(\frac{91}{3} + \ln 4\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Exprimăm diferența f(x)−1x+1f(x) - \frac{1}{\sqrt{x + 1}}:

f(x)−1x+1=x+1f(x) - \frac{1}{\sqrt{x + 1}} = x + 1

Calculăm integrala definită:

∫13(x+1)dx=(x22+x)∣13\int_1^3 (x + 1) dx = \left(\frac{x^2}{2} + x\right) \Bigg|_1^3

(3p)

Înlocuim limitele de integrare:

(322+3)−(122+1)=(92+3)−(12+1)=152−32=122=6\left(\frac{3^2}{2} + 3\right) - \left(\frac{1^2}{2} + 1\right) = \left(\frac{9}{2} + 3\right) - \left(\frac{1}{2} + 1\right) = \frac{15}{2} - \frac{3}{2} = \frac{12}{2} = 6

(2p)


b) Exprimăm integrandul:

f(x)−x−1=1x+1=(x+1)−12f(x) - x - 1 = \frac{1}{\sqrt{x + 1}} = (x + 1)^{-\frac{1}{2}}

Calculăm integrala:

∫08(f(x)−x−1)dx=∫081x+1dx=2x+1∣08\int_0^8 (f(x) - x - 1) dx = \int_0^8 \frac{1}{\sqrt{x + 1}} dx = 2\sqrt{x + 1} \Bigg|_0^8

(3p)

Evaluăm la capetele intervalului:

28+1−20+1=29−21=2⋅3−2⋅1=6−2=42\sqrt{8 + 1} - 2\sqrt{0 + 1} = 2\sqrt{9} - 2\sqrt{1} = 2 \cdot 3 - 2 \cdot 1 = 6 - 2 = 4

(2p)


c) Volumul corpului de rotație este dat de formula:

V=π∫03g2(x)dx=π∫03f2(x)dxV = \pi \int_0^3 g^2(x) dx = \pi \int_0^3 f^2(x) dx

Calculăm f2(x)f^2(x):

f2(x)=(x+1+1x+1)2=(x+1)2+2(x+1)⋅1x+1+1x+1f^2(x) = \left(x + 1 + \frac{1}{\sqrt{x + 1}}\right)^2 = (x + 1)^2 + 2(x + 1) \cdot \frac{1}{\sqrt{x + 1}} + \frac{1}{x + 1} f2(x)=(x+1)2+2x+1+1x+1f^2(x) = (x + 1)^2 + 2\sqrt{x + 1} + \frac{1}{x + 1}

(2p)

Integrăm fiecare termen:

V=π∫03((x+1)2+2x+1+1x+1)dxV = \pi \int_0^3 \left((x + 1)^2 + 2\sqrt{x + 1} + \frac{1}{x + 1}\right) dx

Determinăm primitivele:

∫(x+1)2dx=(x+1)33\int (x + 1)^2 dx = \frac{(x + 1)^3}{3} ∫2x+1dx=2⋅23(x+1)32=43(x+1)x+1\int 2\sqrt{x + 1} dx = 2 \cdot \frac{2}{3}(x + 1)^{\frac{3}{2}} = \frac{4}{3}(x + 1)\sqrt{x + 1} ∫1x+1dx=ln⁡(x+1)\int \frac{1}{x + 1} dx = \ln(x + 1)

Aplicăm formula Leibniz-Newton pe [0,3][0, 3]:

V=π[(x+1)33+43(x+1)x+1+ln⁡(x+1)]03V = \pi \left[\frac{(x + 1)^3}{3} + \frac{4}{3}(x + 1)\sqrt{x + 1} + \ln(x + 1)\right]_0^3

Pentru x=3x = 3:

(3+1)33+43(3+1)3+1+ln⁡(3+1)=643+43⋅4⋅2+ln⁡4=643+323+ln⁡4\frac{(3 + 1)^3}{3} + \frac{4}{3}(3 + 1)\sqrt{3 + 1} + \ln(3 + 1) = \frac{64}{3} + \frac{4}{3} \cdot 4 \cdot 2 + \ln 4 = \frac{64}{3} + \frac{32}{3} + \ln 4

Pentru x=0x = 0:

(0+1)33+43(0+1)0+1+ln⁡(0+1)=13+43⋅1⋅1+ln⁡1=13+43+0\frac{(0 + 1)^3}{3} + \frac{4}{3}(0 + 1)\sqrt{0 + 1} + \ln(0 + 1) = \frac{1}{3} + \frac{4}{3} \cdot 1 \cdot 1 + \ln 1 = \frac{1}{3} + \frac{4}{3} + 0

Scădem cele două valori:

V=π((643+323+ln⁡4)−(13+43))=π(64+32−1−43+ln⁡4)=π(913+ln⁡4)V = \pi \left(\left(\frac{64}{3} + \frac{32}{3} + \ln 4\right) - \left(\frac{1}{3} + \frac{4}{3}\right)\right) = \pi \left(\frac{64 + 32 - 1 - 4}{3} + \ln 4\right) = \pi \left(\frac{91}{3} + \ln 4\right)

(3p)