BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2022Sesiunea August

Bacalaureat 2022 - Matematică Tehnologic - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (12+13)⋅6+1=6\left(\frac{1}{2} + \frac{1}{3}\right) \cdot 6 + 1 = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem la numitor comun fracțiile din paranteză și efectuăm adunarea:
12+13=36+26=56\frac{1}{2} + \frac{1}{3} = \frac{3}{6} + \frac{2}{6} = \frac{5}{6}

(3p)

  • Înmulțim cu 66 și adunăm 11:
(12+13)⋅6+1=56⋅6+1=5+1=6\left(\frac{1}{2} + \frac{1}{3}\right) \cdot 6 + 1 = \frac{5}{6} \cdot 6 + 1 = 5 + 1 = 6

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−2f(x) = x - 2. Arătați că f(3)−f(2)=1f(3) - f(2) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=3x = 3:
f(3)=3−2=1f(3) = 3 - 2 = 1

(2p)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=2x = 2 și diferența cerută:
f(2)=2−2=0  ⟹  f(3)−f(2)=1−0=1f(2) = 2 - 2 = 0 \implies f(3) - f(2) = 1 - 0 = 1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x+1=2\sqrt{3x + 1} = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiție de existență a radicalului: 3x+1≥0  ⟺  x≥−133x + 1 \ge 0 \iff x \ge -\frac{1}{3}.
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
3x+1=22  ⟹  3x+1=43x + 1 = 2^2 \implies 3x + 1 = 4

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
3x=3  ⟹  x=13x = 3 \implies x = 1

Deoarece 1≥−131 \ge -\frac{1}{3}, soluția este convenabilă.

(2p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8,9}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, numărul 10−n10 - n să fie par. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii AA:
nr. cazuri posibile=9\text{nr. cazuri posibile} = 9

(2p)

  • Un număr de forma 10−n10 - n este par dacă și numai dacă nn este par. Elementele pare din mulțimea AA sunt 2,4,6,82, 4, 6, 8, deci există 44 cazuri favorabile:
P=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=49P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{4}{9}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(a,0)A(a, 0) și B(a,6)B(a, 6), unde aa este număr real. Arătați că AB=6AB = 6, pentru orice număr real aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula distanței dintre două puncte în plan:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(a−a)2+(6−0)2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(a - a)^2 + (6 - 0)^2}

(3p)

  • Calculăm valoarea radicalului:
AB=02+62=36=6AB = \sqrt{0^2 + 6^2} = \sqrt{36} = 6

pentru orice număr real aa.

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, cu AB=5AB = 5 și ACAB=2\frac{AC}{AB} = 2. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 2525. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din relația ACAB=2\frac{AC}{AB} = 2 și AB=5AB = 5, determinăm lungimea catetei ACAC:
AC=2⋅AB=2⋅5=10AC = 2 \cdot AB = 2 \cdot 5 = 10

(2p)

  • Triunghiul fiind dreptunghic în AA, aria sa este egală cu semiprodusul catetelor:
A△ABC=AB⋅AC2=5⋅102=502=25\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{5 \cdot 10}{2} = \frac{50}{2} = 25

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele A=(7331)A = \begin{pmatrix} 7 & 3 \\ 3 & 1 \end{pmatrix}, B=(111−1)B = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} și I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=−2\det A = -2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula determinantului de ordin 22:
det⁡A=∣7331∣=7⋅1−3⋅3\det A = \begin{vmatrix} 7 & 3 \\ 3 & 1 \end{vmatrix} = 7 \cdot 1 - 3 \cdot 3

(3p)

  • Efectuăm calculul numeric:
det⁡A=7−9=−2\det A = 7 - 9 = -2

(2p)


b) Arătați că A−4I2=3BA - 4I_2 = 3B. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm matricea A−4I2A - 4I_2:
A−4I2=(7331)−(4004)=(7−43−03−01−4)=(333−3)A - 4I_2 = \begin{pmatrix} 7 & 3 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 7 - 4 & 3 - 0 \\ 3 - 0 & 1 - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 3 \\ 3 & -3 \end{pmatrix}

(3p)

  • Dăm factor comun scalarul 33:
(333−3)=3(111−1)=3B\begin{pmatrix} 3 & 3 \\ 3 & -3 \end{pmatrix} = 3 \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = 3B

(2p)


c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care X+X⋅B=AX + X \cdot B = A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dăm factor comun pe XX la stânga în ecuația matriceală:
X⋅(I2+B)=AX \cdot (I_2 + B) = A

Calculăm matricea I2+BI_2 + B:

I2+B=(1001)+(111−1)=(2110)I_2 + B = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul: det⁡(I2+B)=2⋅0−1⋅1=−1≠0\det(I_2 + B) = 2 \cdot 0 - 1 \cdot 1 = -1 \neq 0, deci matricea I2+BI_2 + B este inversabilă și X=A⋅(I2+B)−1X = A \cdot (I_2 + B)^{-1}.

(2p)

  • Aflăm inversa matricei I2+BI_2 + B:
(I2+B)−1=1−1(0−1−12)=(011−2)(I_2 + B)^{-1} = \frac{1}{-1} \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -2 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul X=A⋅(I2+B)−1X = A \cdot (I_2 + B)^{-1}:
X=(7331)(011−2)=(7⋅0+3⋅17⋅1+3⋅(−2)3⋅0+1⋅13⋅1+1⋅(−2))=(3111)X = \begin{pmatrix} 7 & 3 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 7 \cdot 0 + 3 \cdot 1 & 7 \cdot 1 + 3 \cdot (-2) \\ 3 \cdot 0 + 1 \cdot 1 & 3 \cdot 1 + 1 \cdot (-2) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy(x+y−4)x * y = xy(x + y - 4).

a) Arătați că 2∗3=62 * 3 = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=2x = 2 și y=3y = 3 în legea de compoziție:
2∗3=2⋅3⋅(2+3−4)2 * 3 = 2 \cdot 3 \cdot (2 + 3 - 4)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
2∗3=6⋅(5−4)=6⋅1=62 * 3 = 6 \cdot (5 - 4) = 6 \cdot 1 = 6

(2p)


b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗1=4x * 1 = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm x∗1x * 1 folosind definiția legii:
x∗1=x⋅1⋅(x+1−4)=x(x−3)=x2−3xx * 1 = x \cdot 1 \cdot (x + 1 - 4) = x(x - 3) = x^2 - 3x

(2p)

  • Egalăm cu 44 și rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
x2−3x=4  ⟹  x2−3x−4=0x^2 - 3x = 4 \implies x^2 - 3x - 4 = 0

Discriminantul ecuației este Δ=(−3)2−4⋅1⋅(−4)=9+16=25\Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-4) = 9 + 16 = 25.

x1=3−52=−1,x2=3+52=4x_1 = \frac{3 - 5}{2} = -1, \quad x_2 = \frac{3 + 5}{2} = 4

Deci numerele reale căutate sunt x=−1x = -1 și x=4x = 4.

(3p)


c) Determinați numărul real xx pentru care 2x∗2x=23x2^x * 2^x = 2^{3x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm membrul stâng 2x∗2x2^x * 2^x:
2x∗2x=2x⋅2x⋅(2x+2x−4)=22x⋅(2⋅2x−4)=22x⋅(2x+1−4)2^x * 2^x = 2^x \cdot 2^x \cdot (2^x + 2^x - 4) = 2^{2x} \cdot (2 \cdot 2^x - 4) = 2^{2x} \cdot (2^{x+1} - 4)

(2p)

  • Ecuația devine:
22x⋅(2⋅2x−4)=23x2^{2x} \cdot (2 \cdot 2^x - 4) = 2^{3x}

Deoarece 22x>02^{2x} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, împărțim prin 22x2^{2x}:

2⋅2x−4=23x22x  ⟹  2⋅2x−4=2x2 \cdot 2^x - 4 = \frac{2^{3x}}{2^{2x}} \implies 2 \cdot 2^x - 4 = 2^x 2⋅2x−2x=4  ⟹  2x=4  ⟹  2x=22  ⟹  x=22 \cdot 2^x - 2^x = 4 \implies 2^x = 4 \implies 2^x = 2^2 \implies x = 2

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3−9x2+3f(x) = x^3 - 9x^2 + 3.

a) Arătați că f′(x)=3x(x−6)f'(x) = 3x(x - 6), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Derivăm termen cu termen funcția ff:
f′(x)=(x3)′−9(x2)′+(3)′=3x2−9⋅2x+0=3x2−18xf'(x) = (x^3)' - 9(x^2)' + (3)' = 3x^2 - 9 \cdot 2x + 0 = 3x^2 - 18x

(3p)

  • Dăm factor comun pe 3x3x:
f′(x)=3x(x−6),∀x∈Rf'(x) = 3x(x - 6), \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)


b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflăm punctele critice rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
3x(x−6)=0  ⟹  x1=0șix2=63x(x - 6) = 0 \implies x_1 = 0 \quad \text{și} \quad x_2 = 6

(2p)

  • Studiul semnului derivatei f′(x)=3x2−18xf'(x) = 3x^2 - 18x:
    • Pentru x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0], f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe (−∞,0](-\infty, 0].
    • Pentru x∈[0,6]x \in [0, 6], f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe [0,6][0, 6].
    • Pentru x∈[6,+∞)x \in [6, +\infty), f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe [6,+∞)[6, +\infty).

(3p)


c) Arătați că lim⁡x→1f′(x)−f′(1)3f(x)−xf′(x)=23\lim_{x \to 1} \frac{f'(x) - f'(1)}{3f(x) - x f'(x)} = \frac{2}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm f′(1)f'(1):
f′(1)=3(1)(1−6)=3⋅(−5)=−15f'(1) = 3(1)(1 - 6) = 3 \cdot (-5) = -15

Numărătorul raportului devine:

f′(x)−f′(1)=3x2−18x−(−15)=3x2−18x+15=3(x2−6x+5)=3(x−1)(x−5)f'(x) - f'(1) = 3x^2 - 18x - (-15) = 3x^2 - 18x + 15 = 3(x^2 - 6x + 5) = 3(x - 1)(x - 5)

Numitorul raportului devine:

3f(x)−xf′(x)=3(x3−9x2+3)−x(3x2−18x)=3x3−27x2+9−3x3+18x2=−9x2+9=−9(x2−1)3f(x) - x f'(x) = 3(x^3 - 9x^2 + 3) - x(3x^2 - 18x) = 3x^3 - 27x^2 + 9 - 3x^3 + 18x^2 = -9x^2 + 9 = -9(x^2 - 1)

(2p)

  • Calculăm limita raportului prin simplificare cu (x−1)(x - 1):
lim⁡x→13(x−1)(x−5)−9(x−1)(x+1)=lim⁡x→1x−5−3(x+1)=1−5−3(1+1)=−4−6=23\lim_{x \to 1} \frac{3(x - 1)(x - 5)}{-9(x - 1)(x + 1)} = \lim_{x \to 1} \frac{x - 5}{-3(x + 1)} = \frac{1 - 5}{-3(1 + 1)} = \frac{-4}{-6} = \frac{2}{3}

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x−1)exf(x) = (x - 1)e^x.

a) Arătați că ∫02f(x)ex dx=0\int_0^2 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim f(x)=(x−1)exf(x) = (x - 1)e^x sub integrală:
∫02f(x)ex dx=∫02(x−1)exex dx=∫02(x−1) dx=(x22−x)∣02\int_0^2 \frac{f(x)}{e^x} \, dx = \int_0^2 \frac{(x - 1)e^x}{e^x} \, dx = \int_0^2 (x - 1) \, dx = \left( \frac{x^2}{2} - x \right)\Bigg|_0^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(222−2)−(022−0)=(2−2)−0=0\left( \frac{2^2}{2} - 2 \right) - \left( \frac{0^2}{2} - 0 \right) = (2 - 2) - 0 = 0

(2p)


b) Arătați că ∫01f(x) dx=2−e\int_0^1 f(x) \, dx = 2 - e. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm integrarea prin părți cu u(x)=x−1  ⟹  u′(x)=1u(x) = x - 1 \implies u'(x) = 1 și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:
∫01(x−1)ex dx=(x−1)ex∣01−∫01ex dx=(x−1)ex∣01−ex∣01=(x−2)ex∣01\int_0^1 (x - 1)e^x \, dx = (x - 1)e^x \Big|_0^1 - \int_0^1 e^x \, dx = (x - 1)e^x \Big|_0^1 - e^x \Big|_0^1 = (x - 2)e^x \Big|_0^1

(3p)

  • Calculăm valorile la capete:
(1−2)e1−(0−2)e0=−e−(−2⋅1)=−e+2=2−e(1 - 2)e^1 - (0 - 2)e^0 = -e - (-2 \cdot 1) = -e + 2 = 2 - e

(2p)


c) Determinați numărul natural nn, n>2n > 2, pentru care ∫2nxf(x)⋅f(−x) dx=12ln⁡38\int_2^n \frac{x}{f(x) \cdot f(-x)} \, dx = \frac{1}{2} \ln \frac{3}{8}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul f(x)⋅f(−x)f(x) \cdot f(-x):
f(−x)=(−x−1)e−x=−(x+1)e−xf(-x) = (-x - 1)e^{-x} = -(x + 1)e^{-x} f(x)⋅f(−x)=(x−1)ex⋅(−(x+1)e−x)=−(x−1)(x+1)ex−x=−(x2−1)=1−x2f(x) \cdot f(-x) = (x - 1)e^x \cdot \left(-(x + 1)e^{-x}\right) = -(x - 1)(x + 1)e^{x - x} = -(x^2 - 1) = 1 - x^2

Integrala devine:

∫2nx1−x2 dx=−12∫2n(1−x2)′1−x2 dx=−12ln⁡∣1−x2∣∣2n\int_2^n \frac{x}{1 - x^2} \, dx = -\frac{1}{2} \int_2^n \frac{(1 - x^2)'}{1 - x^2} \, dx = -\frac{1}{2} \ln|1 - x^2| \Big|_2^n

Pentru x≥2x \ge 2, ∣1−x2∣=x2−1|1 - x^2| = x^2 - 1, deci:

−12(ln⁡(n2−1)−ln⁡3)=12(ln⁡3−ln⁡(n2−1))=12ln⁡3n2−1-\frac{1}{2} \left(\ln(n^2 - 1) - \ln 3\right) = \frac{1}{2} \left(\ln 3 - \ln(n^2 - 1)\right) = \frac{1}{2} \ln \frac{3}{n^2 - 1}

(3p)

  • Din egalitatea 12ln⁡3n2−1=12ln⁡38\frac{1}{2} \ln \frac{3}{n^2 - 1} = \frac{1}{2} \ln \frac{3}{8}, rezultă:
n2−1=8  ⟹  n2=9n^2 - 1 = 8 \implies n^2 = 9

Cum n∈Nn \in \mathbb{N} și n>2n > 2, obținem soluția unică:

n=3n = 3

(2p)