Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că (21+31)⋅6+1=6. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Aducem la numitor comun fracțiile din paranteză și efectuăm adunarea:
21+31=63+62=65
(3p)
- Înmulțim cu 6 și adunăm 1:
(21+31)⋅6+1=65⋅6+1=5+1=6
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x−2. Arătați că f(3)−f(2)=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm valoarea funcției în punctul x=3:
f(3)=3−2=1
(2p)
- Calculăm valoarea funcției în punctul x=2 și diferența cerută:
f(2)=2−2=0⟹f(3)−f(2)=1−0=1
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x+1=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Condiție de existență a radicalului: 3x+1≥0⟺x≥−31.
- Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
3x+1=22⟹3x+1=4
(3p)
- Rezolvăm ecuația liniară obținută:
3x=3⟹x=1
Deoarece 1≥−31, soluția este convenabilă.
(2p)
4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8,9}, numărul 10−n să fie par. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Numărul cazurilor posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii A:
nr. cazuri posibile=9
(2p)
- Un număr de forma 10−n este par dacă și numai dacă n este par.
Elementele pare din mulțimea A sunt 2,4,6,8, deci există 4 cazuri favorabile:
P=nr. cazuri posibilenr. cazuri favorabile=94
(3p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(a,0) și B(a,6), unde a este număr real. Arătați că AB=6, pentru orice număr real a. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Aplicăm formula distanței dintre două puncte în plan:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(a−a)2+(6−0)2
(3p)
- Calculăm valoarea radicalului:
AB=02+62=36=6
pentru orice număr real a.
(2p)
6. Se consideră triunghiul ABC dreptunghic în A, cu AB=5 și ABAC=2. Arătați că aria triunghiului ABC este egală cu 25. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Din relația ABAC=2 și AB=5, determinăm lungimea catetei AC:
AC=2⋅AB=2⋅5=10
(2p)
- Triunghiul fiind dreptunghic în A, aria sa este egală cu semiprodusul catetelor:
A△ABC=2AB⋅AC=25⋅10=250=25
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricele A=(7331), B=(111−1) și I2=(1001).
a) Arătați că detA=−2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Aplicăm formula determinantului de ordin 2:
detA=7331=7⋅1−3⋅3
(3p)
- Efectuăm calculul numeric:
detA=7−9=−2
(2p)
b) Arătați că A−4I2=3B. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm matricea A−4I2:
A−4I2=(7331)−(4004)=(7−43−03−01−4)=(333−3)
(3p)
- Dăm factor comun scalarul 3:
(333−3)=3(111−1)=3B
(2p)
c) Determinați matricea X∈M2(R) pentru care X+X⋅B=A. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Dăm factor comun pe X la stânga în ecuația matriceală:
X⋅(I2+B)=A
Calculăm matricea I2+B:
I2+B=(1001)+(111−1)=(2110)
Calculăm determinantul: det(I2+B)=2⋅0−1⋅1=−1=0, deci matricea I2+B este inversabilă și X=A⋅(I2+B)−1.
(2p)
- Aflăm inversa matricei I2+B:
(I2+B)−1=−11(0−1−12)=(011−2)
- Calculăm produsul X=A⋅(I2+B)−1:
X=(7331)(011−2)=(7⋅0+3⋅13⋅0+1⋅17⋅1+3⋅(−2)3⋅1+1⋅(−2))=(3111)
(3p)
Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy(x+y−4).
a) Arătați că 2∗3=6. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Înlocuim x=2 și y=3 în legea de compoziție:
2∗3=2⋅3⋅(2+3−4)
(3p)
2∗3=6⋅(5−4)=6⋅1=6
(2p)
b) Determinați numerele reale x pentru care x∗1=4. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm x∗1 folosind definiția legii:
x∗1=x⋅1⋅(x+1−4)=x(x−3)=x2−3x
(2p)
- Egalăm cu 4 și rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
x2−3x=4⟹x2−3x−4=0
Discriminantul ecuației este Δ=(−3)2−4⋅1⋅(−4)=9+16=25.
x1=23−5=−1,x2=23+5=4
Deci numerele reale căutate sunt x=−1 și x=4.
(3p)
c) Determinați numărul real x pentru care 2x∗2x=23x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm membrul stâng 2x∗2x:
2x∗2x=2x⋅2x⋅(2x+2x−4)=22x⋅(2⋅2x−4)=22x⋅(2x+1−4)
(2p)
22x⋅(2⋅2x−4)=23x
Deoarece 22x>0 pentru orice x∈R, împărțim prin 22x:
2⋅2x−4=22x23x⟹2⋅2x−4=2x
2⋅2x−2x=4⟹2x=4⟹2x=22⟹x=2
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x3−9x2+3.
a) Arătați că f′(x)=3x(x−6), x∈R. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Derivăm termen cu termen funcția f:
f′(x)=(x3)′−9(x2)′+(3)′=3x2−9⋅2x+0=3x2−18x
(3p)
- Dăm factor comun pe 3x:
f′(x)=3x(x−6),∀x∈R
(2p)
b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Aflăm punctele critice rezolvând ecuația f′(x)=0:
3x(x−6)=0⟹x1=0șix2=6
(2p)
- Studiul semnului derivatei f′(x)=3x2−18x:
- Pentru x∈(−∞,0], f′(x)≥0, deci funcția f este strict crescătoare pe (−∞,0].
- Pentru x∈[0,6], f′(x)≤0, deci funcția f este strict descrescătoare pe [0,6].
- Pentru x∈[6,+∞), f′(x)≥0, deci funcția f este strict crescătoare pe [6,+∞).
(3p)
c) Arătați că limx→13f(x)−xf′(x)f′(x)−f′(1)=32. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm f′(1):
f′(1)=3(1)(1−6)=3⋅(−5)=−15
Numărătorul raportului devine:
f′(x)−f′(1)=3x2−18x−(−15)=3x2−18x+15=3(x2−6x+5)=3(x−1)(x−5)
Numitorul raportului devine:
3f(x)−xf′(x)=3(x3−9x2+3)−x(3x2−18x)=3x3−27x2+9−3x3+18x2=−9x2+9=−9(x2−1)
(2p)
- Calculăm limita raportului prin simplificare cu (x−1):
x→1lim−9(x−1)(x+1)3(x−1)(x−5)=x→1lim−3(x+1)x−5=−3(1+1)1−5=−6−4=32
(3p)
Problema 2
Se consideră funcția f:R→R, f(x)=(x−1)ex.
a) Arătați că ∫02exf(x)dx=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Înlocuim f(x)=(x−1)ex sub integrală:
∫02exf(x)dx=∫02ex(x−1)exdx=∫02(x−1)dx=(2x2−x)02
(3p)
- Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(222−2)−(202−0)=(2−2)−0=0
(2p)
b) Arătați că ∫01f(x)dx=2−e. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Aplicăm integrarea prin părți cu u(x)=x−1⟹u′(x)=1 și v′(x)=ex⟹v(x)=ex:
∫01(x−1)exdx=(x−1)ex01−∫01exdx=(x−1)ex01−ex01=(x−2)ex01
(3p)
- Calculăm valorile la capete:
(1−2)e1−(0−2)e0=−e−(−2⋅1)=−e+2=2−e
(2p)
c) Determinați numărul natural n, n>2, pentru care ∫2nf(x)⋅f(−x)xdx=21ln83. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm produsul f(x)⋅f(−x):
f(−x)=(−x−1)e−x=−(x+1)e−x
f(x)⋅f(−x)=(x−1)ex⋅(−(x+1)e−x)=−(x−1)(x+1)ex−x=−(x2−1)=1−x2
Integrala devine:
∫2n1−x2xdx=−21∫2n1−x2(1−x2)′dx=−21ln∣1−x2∣2n
Pentru x≥2, ∣1−x2∣=x2−1, deci:
−21(ln(n2−1)−ln3)=21(ln3−ln(n2−1))=21lnn2−13
(3p)
- Din egalitatea 21lnn2−13=21ln83, rezultă:
n2−1=8⟹n2=9
Cum n∈N și n>2, obținem soluția unică:
n=3
(2p)