BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2022Sesiune Specială

Bacalaureat 2022 - Matematică Tehnologic - Sesiune Specială (Olimpici) - Varianta 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (1,5−0,5)⋅3−2⋅0,5=2(1,5 - 0,5) \cdot 3 - 2 \cdot 0,5 = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm scăderea din paranteză și prima înmulțire:
1,5−0,5=1  ⟹  (1,5−0,5)⋅3=1⋅3=31,5 - 0,5 = 1 \implies (1,5 - 0,5) \cdot 3 = 1 \cdot 3 = 3
  • Calculăm al doilea termen:
2⋅0,5=12 \cdot 0,5 = 1

(3p)

  • Finalizăm calculul prin diferență:
(1,5−0,5)⋅3−2⋅0,5=3−1=2(1,5 - 0,5) \cdot 3 - 2 \cdot 0,5 = 3 - 1 = 2

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−3f(x) = 2x - 3. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=9f(a) = 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm valoarea funcției în punctul aa:
f(a)=2a−3f(a) = 2a - 3

(2p)

  • Egalăm cu valoarea dată și rezolvăm ecuația liniară:
2a−3=9  ⟹  2a=9+3  ⟹  2a=12  ⟹  a=62a - 3 = 9 \implies 2a = 9 + 3 \implies 2a = 12 \implies a = 6

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡4(3x−1)=log⁡45\log_4(3x - 1) = \log_4 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiție de existență a logaritmului: argumentul trebuie să fie strict pozitiv:
3x−1>0  ⟺  3x>1  ⟺  x∈(13,+∞)3x - 1 > 0 \iff 3x > 1 \iff x \in \left(\frac{1}{3}, +\infty\right)
  • Datorită injectivității funcției logaritmice în baza 44, egalăm argumentele:
3x−1=53x - 1 = 5

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
3x=6  ⟹  x=23x = 6 \implies x = 2

Deoarece 2∈(13,+∞)2 \in \left(\frac{1}{3}, +\infty\right), soluția convine.

(2p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}A = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, acesta să verifice inegalitatea 5n≤225n \le 22. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul de cazuri posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii AA:
nr. cazuri posibile=10\text{nr. cazuri posibile} = 10

(2p)

  • Rezolvăm inegalitatea în raport cu nn:
5n≤22  ⟺  n≤225=4,45n \le 22 \iff n \le \frac{22}{5} = 4,4
  • Elementele din mulțimea AA care satisfac această condiție sunt:
n∈{0,1,2,3,4}  ⟹  nr. cazuri favorabile=5n \in \{0, 1, 2, 3, 4\} \implies \text{nr. cazuri favorabile} = 5
  • Calculăm probabilitatea conform definiției clasice:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=510=12p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{5}{10} = \frac{1}{2}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−2,1)A(-2, 1) și B(6,3)B(6, 3). Determinați coordonatele mijlocului segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM mijlocul segmentului ABAB. Coordonatele sale sunt date de formulele:
xM=xA+xB2=−2+62=42=2x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-2 + 6}{2} = \frac{4}{2} = 2 yM=yA+yB2=1+32=42=2y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{1 + 3}{2} = \frac{4}{2} = 2

(3p)

  • Rezultă coordonatele punctului MM:
M(2,2)M(2, 2)

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AC=4AC = 4 și BC=5BC = 5. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 66. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ):
AB2+AC2=BC2  ⟹  AB=BC2−AC2AB^2 + AC^2 = BC^2 \implies AB = \sqrt{BC^2 - AC^2} AB=52−42=25−16=9=3AB = \sqrt{5^2 - 4^2} = \sqrt{25 - 16} = \sqrt{9} = 3

(2p)

  • Triunghiul fiind dreptunghic în AA, aria sa este semiprodusul catetelor:
A△ABC=AB⋅AC2=3⋅42=122=6\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{3 \cdot 4}{2} = \frac{12}{2} = 6

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele A=(2113)A = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} și B(x)=(2−xxx2)B(x) = \begin{pmatrix} 2 - x & x \\ x & 2 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=5\det A = 5. (5p)

b) Arătați că 2A−B(2)=2B(0)2A - B(2) = 2B(0). (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care det⁡(B(x)⋅B(1)−(x+1)A)=1\det(B(x) \cdot B(1) - (x + 1)A) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei AA
  • Aplicăm formula determinantului de ordinul 22:
det⁡A=∣2113∣=2⋅3−1⋅1\det A = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 3 \end{vmatrix} = 2 \cdot 3 - 1 \cdot 1

(3p)

det⁡A=6−1=5\det A = 6 - 1 = 5

(2p)

b) Demonstrarea relației 2A−B(2)=2B(0)2A - B(2) = 2B(0)
  • Calculăm matricele 2A2A și B(2)B(2):
2A=2(2113)=(4226)2A = 2 \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 2 & 6 \end{pmatrix} B(2)=(2−2222)=(0222)B(2) = \begin{pmatrix} 2 - 2 & 2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix}
  • Efectuăm scăderea:
2A−B(2)=(4226)−(0222)=(4−02−22−26−2)=(4004)2A - B(2) = \begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 2 & 6 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 - 0 & 2 - 2 \\ 2 - 2 & 6 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm membrul drept 2B(0)2B(0):
B(0)=(2−0002)=(2002)B(0) = \begin{pmatrix} 2 - 0 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} 2B(0)=2(2002)=(4004)2B(0) = 2 \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}

Deoarece ambele expresii sunt egale cu (4004)\begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}, egalitatea 2A−B(2)=2B(0)2A - B(2) = 2B(0) este demonstrată.

(2p)

c) Rezolvarea ecuației det⁡(B(x)⋅B(1)−(x+1)A)=1\det(B(x) \cdot B(1) - (x + 1)A) = 1
  • Pentru x=1x = 1, matricea B(1)B(1) este:
B(1)=(2−1112)=(1112)B(1) = \begin{pmatrix} 2 - 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}
  • Efectuăm produsul B(x)⋅B(1)B(x) \cdot B(1):
B(x)⋅B(1)=(2−xxx2)(1112)=((2−x)⋅1+x⋅1(2−x)⋅1+x⋅2x⋅1+2⋅1x⋅1+2⋅2)=(2x+2x+2x+4)B(x) \cdot B(1) = \begin{pmatrix} 2 - x & x \\ x & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (2 - x) \cdot 1 + x \cdot 1 & (2 - x) \cdot 1 + x \cdot 2 \\ x \cdot 1 + 2 \cdot 1 & x \cdot 1 + 2 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & x + 2 \\ x + 2 & x + 4 \end{pmatrix}
  • Calculăm matricea (x+1)A(x + 1)A:
(x+1)A=(x+1)(2113)=(2(x+1)x+1x+13(x+1))=(2x+2x+1x+13x+3)(x + 1)A = (x + 1)\begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2(x + 1) & x + 1 \\ x + 1 & 3(x + 1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x + 2 & x + 1 \\ x + 1 & 3x + 3 \end{pmatrix}
  • Calculăm diferența celor două matrice:
B(x)⋅B(1)−(x+1)A=(2−(2x+2)(x+2)−(x+1)(x+2)−(x+1)(x+4)−(3x+3))=(−2x111−2x)B(x) \cdot B(1) - (x + 1)A = \begin{pmatrix} 2 - (2x + 2) & (x + 2) - (x + 1) \\ (x + 2) - (x + 1) & (x + 4) - (3x + 3) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2x & 1 \\ 1 & 1 - 2x \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei rezultate:
det⁡(B(x)⋅B(1)−(x+1)A)=∣−2x111−2x∣=(−2x)(1−2x)−1⋅1=4x2−2x−1\det(B(x) \cdot B(1) - (x + 1)A) = \begin{vmatrix} -2x & 1 \\ 1 & 1 - 2x \end{vmatrix} = (-2x)(1 - 2x) - 1 \cdot 1 = 4x^2 - 2x - 1

(3p)

  • Egalăm determinantul cu 11:
4x2−2x−1=1  ⟺  4x2−2x−2=0  ⟺  2x2−x−1=04x^2 - 2x - 1 = 1 \iff 4x^2 - 2x - 2 = 0 \iff 2x^2 - x - 1 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea: Δ=(−1)2−4⋅2⋅(−1)=1+8=9\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-1) = 1 + 8 = 9.
x1=1+34=1,x2=1−34=−24=−12x_1 = \frac{1 + 3}{4} = 1, \quad x_2 = \frac{1 - 3}{4} = -\frac{2}{4} = -\frac{1}{2}

Numerele reale căutate sunt x=−12x = -\frac{1}{2} și x=1x = 1.

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=x+y−6xyx * y = x + y - 6xy

a) Arătați că 1∗1=−41 * 1 = -4. (5p)

b) Arătați că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Determinați numerele întregi mm pentru care m∗(3−m)<3m * (3 - m) < 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii 1∗11 * 1
  • Înlocuim x=1x = 1 și y=1y = 1 în legea de compoziție:
1∗1=1+1−6⋅1⋅11 * 1 = 1 + 1 - 6 \cdot 1 \cdot 1

(3p)

1∗1=2−6=−41 * 1 = 2 - 6 = -4

(2p)

b) Verificarea elementului neutru e=0e = 0
  • Verificăm compunerea la dreapta cu 00 pentru orice număr real xx:
x∗0=x+0−6⋅x⋅0=x+0−0=xx * 0 = x + 0 - 6 \cdot x \cdot 0 = x + 0 - 0 = x

(2p)

  • Verificăm compunerea la stânga cu 00 pentru orice număr real xx:
0∗x=0+x−6⋅0⋅x=0+x−0=x0 * x = 0 + x - 6 \cdot 0 \cdot x = 0 + x - 0 = x

Deoarece x∗0=0∗x=xx * 0 = 0 * x = x pentru orice număr real xx, rezultă că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)

c) Determinarea numerelor întregi mm
  • Exprimăm compunerea m∗(3−m)m * (3 - m) conform definiției legii:
m∗(3−m)=m+(3−m)−6m(3−m)=3−6m(3−m)m * (3 - m) = m + (3 - m) - 6m(3 - m) = 3 - 6m(3 - m)

pentru orice număr întreg mm.

(2p)

  • Inegalitatea m∗(3−m)<3m * (3 - m) < 3 devine:
3−6m(3−m)<3  ⟺  −6m(3−m)<03 - 6m(3 - m) < 3 \iff -6m(3 - m) < 0
  • Împărțim la −6-6 (schimbând sensul inegalității):
m(3−m)>0  ⟺  −m(m−3)>0  ⟺  m(m−3)<0m(3 - m) > 0 \iff -m(m - 3) > 0 \iff m(m - 3) < 0
  • Soluția în mulțimea numerelor reale a inegalității m(m−3)<0m(m - 3) < 0 este intervalul deschis:
m∈(0,3)m \in (0, 3)
  • Deoarece se cer numere întregi (m∈Zm \in \mathbb{Z}), selectăm valorile întregi din acest interval:
m∈{1,2}m \in \{1, 2\}

Așadar, numerele căutate sunt m=1m = 1 și m=2m = 2.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x3−3x4+2f(x) = 2x^3 - 3x^4 + 2.

a) Arătați că f′(x)=6x2(1−2x)f'(x) = 6x^2(1 - 2x), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Arătați că lim⁡x→+∞f(x)+3x42x3+4=1\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) + 3x^4}{2x^3 + 4} = 1. (5p)

c) Demonstrați că −32≤2x3−3x4≤116-32 \le 2x^3 - 3x^4 \le \frac{1}{16}, pentru orice x∈[0,2]x \in [0, 2]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Aplicăm regulile de derivare a funcțiilor polinomiale:
f′(x)=(2x3−3x4+2)′=2⋅(x3)′−3⋅(x4)′+(2)′f'(x) = (2x^3 - 3x^4 + 2)' = 2 \cdot (x^3)' - 3 \cdot (x^4)' + (2)' f′(x)=2⋅3x2−3⋅4x3+0=6x2−12x3f'(x) = 2 \cdot 3x^2 - 3 \cdot 4x^3 + 0 = 6x^2 - 12x^3

(3p)

  • Dăm factor comun termenul 6x26x^2:
f′(x)=6x2(1−2x),x∈Rf'(x) = 6x^2(1 - 2x), \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

b) Calculul limitei la +∞+\infty
  • Exprimăm numărătorul fracției:
f(x)+3x4=(2x3−3x4+2)+3x4=2x3+2f(x) + 3x^4 = (2x^3 - 3x^4 + 2) + 3x^4 = 2x^3 + 2
  • Limita devine:
lim⁡x→+∞f(x)+3x42x3+4=lim⁡x→+∞2x3+22x3+4\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) + 3x^4}{2x^3 + 4} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x^3 + 2}{2x^3 + 4}

(2p)

  • Dăm factor forțat x3x^3 atât la numărător, cât și la numitor:
lim⁡x→+∞x3(2+2x3)x3(2+4x3)=lim⁡x→+∞2+2x32+4x3=2+02+0=22=1\lim_{x \to +\infty} \frac{x^3\left(2 + \frac{2}{x^3}\right)}{x^3\left(2 + \frac{4}{x^3}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2 + \frac{2}{x^3}}{2 + \frac{4}{x^3}} = \frac{2 + 0}{2 + 0} = \frac{2}{2} = 1

(3p)

c) Demonstrarea inegalității pe intervalul [0,2][0, 2]
  • Determinăm punctele critice ale funcției ff:
f′(x)=0  ⟺  6x2(1−2x)=0  ⟹  x=0sau1−2x=0  ⟺  x=12f'(x) = 0 \iff 6x^2(1 - 2x) = 0 \implies x = 0 \quad \text{sau} \quad 1 - 2x = 0 \iff x = \frac{1}{2}
  • Analizăm semnul derivatei pe intervalul [0,2][0, 2]:
    • Pentru x∈[0,12]x \in \left[0, \frac{1}{2}\right], 6x2≥06x^2 \ge 0 și 1−2x≥01 - 2x \ge 0, deci f′(x)≥0  ⟹  ff'(x) \ge 0 \implies f este crescătoare pe [0,12]\left[0, \frac{1}{2}\right].
    • Pentru x∈[12,2]x \in \left[\frac{1}{2}, 2\right], 6x2≥06x^2 \ge 0 și 1−2x≤01 - 2x \le 0, deci f′(x)≤0  ⟹  ff'(x) \le 0 \implies f este descrescătoare pe [12,2]\left[\frac{1}{2}, 2\right].

(2p)

  • Calculăm valorile funcției în capete și în punctul de maxim:
f(0)=2⋅03−3⋅04+2=2f(0) = 2 \cdot 0^3 - 3 \cdot 0^4 + 2 = 2 f(12)=2⋅(12)3−3⋅(12)4+2=2⋅18−3⋅116+2=14−316+2=116+2=3316f\left(\frac{1}{2}\right) = 2 \cdot \left(\frac{1}{2}\right)^3 - 3 \cdot \left(\frac{1}{2}\right)^4 + 2 = 2 \cdot \frac{1}{8} - 3 \cdot \frac{1}{16} + 2 = \frac{1}{4} - \frac{3}{16} + 2 = \frac{1}{16} + 2 = \frac{33}{16} f(2)=2⋅23−3⋅24+2=2⋅8−3⋅16+2=16−48+2=−30f(2) = 2 \cdot 2^3 - 3 \cdot 2^4 + 2 = 2 \cdot 8 - 3 \cdot 16 + 2 = 16 - 48 + 2 = -30
  • Minimul absolut al funcției pe [0,2][0, 2] este f(2)=−30f(2) = -30, iar maximul absolut este f(12)=3316f\left(\frac{1}{2}\right) = \frac{33}{16}. Așadar:
−30≤f(x)≤3316,pentru orice x∈[0,2]-30 \le f(x) \le \frac{33}{16}, \quad \text{pentru orice } x \in [0, 2]
  • Scăzând 22 în toți membrii inegalității:
−30−2≤f(x)−2≤3316−2-30 - 2 \le f(x) - 2 \le \frac{33}{16} - 2

Deoarece f(x)−2=2x3−3x4f(x) - 2 = 2x^3 - 3x^4 și 3316−2=33−3216=116\frac{33}{16} - 2 = \frac{33 - 32}{16} = \frac{1}{16}, obținem:

−32≤2x3−3x4≤116-32 \le 2x^3 - 3x^4 \le \frac{1}{16}

pentru orice x∈[0,2]x \in [0, 2].

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+3exf(x) = 2x + 3e^x.

a) Arătați că ∫23(f(x)−3ex) dx=5\int_2^3 (f(x) - 3e^x)\,dx = 5. (5p)

b) Arătați că ∫01x(f(x)−2x) dx=3\int_0^1 x(f(x) - 2x)\,dx = 3. (5p)

c) Determinați numărul real aa, știind că ∫01f′(x)−2x2(f(x)−x2) dx=aln⁡(e+12)\int_0^1 \frac{f'(x) - 2x}{2(f(x) - x^2)}\,dx = a \ln\left(e + \frac{1}{2}\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫23(f(x)−3ex) dx\int_2^3 (f(x) - 3e^x)\,dx
  • Exprimăm funcția de sub integrală:
f(x)−3ex=(2x+3ex)−3ex=2xf(x) - 3e^x = (2x + 3e^x) - 3e^x = 2x
  • Integrăm funcția obținută:
∫232x dx=x2∣23\int_2^3 2x\,dx = \left. x^2 \right|_2^3

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
x2∣23=32−22=9−4=5\left. x^2 \right|_2^3 = 3^2 - 2^2 = 9 - 4 = 5

(2p)

b) Calculul integralei ∫01x(f(x)−2x) dx\int_0^1 x(f(x) - 2x)\,dx
  • Exprimăm paranteza:
f(x)−2x=(2x+3ex)−2x=3ex  ⟹  x(f(x)−2x)=3xexf(x) - 2x = (2x + 3e^x) - 2x = 3e^x \implies x(f(x) - 2x) = 3xe^x
  • Integrăm prin părți conform formulei ∫uv′ dx=uv−∫u′v dx\int u v'\,dx = uv - \int u' v\,dx, alegând u(x)=3x  ⟹  u′(x)=3u(x) = 3x \implies u'(x) = 3 și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:
∫013xex dx=3xex∣01−∫013ex dx=(3xex−3ex)∣01\int_0^1 3xe^x\,dx = \left. 3xe^x \right|_0^1 - \int_0^1 3e^x\,dx = \left. (3xe^x - 3e^x) \right|_0^1

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
(3⋅1⋅e1−3e1)−(3⋅0⋅e0−3e0)=(3e−3e)−(0−3)=0−(−3)=3(3 \cdot 1 \cdot e^1 - 3e^1) - (3 \cdot 0 \cdot e^0 - 3e^0) = (3e - 3e) - (0 - 3) = 0 - (-3) = 3

(2p)

c) Determinarea numărului real aa
  • Observăm că numărătorul integralei este derivata expresiei din paranteza numitorului împărțită la 22, adică:
(f(x)−x2)′=f′(x)−2x  ⟹  (2(f(x)−x2))′2(f(x)−x2)=2(f′(x)−2x)2(f(x)−x2)=f′(x)−2xf(x)−x2(f(x) - x^2)' = f'(x) - 2x \implies \frac{(2(f(x) - x^2))'}{2(f(x) - x^2)} = \frac{2(f'(x) - 2x)}{2(f(x) - x^2)} = \frac{f'(x) - 2x}{f(x) - x^2}

Așadar:

∫01f′(x)−2x2(f(x)−x2) dx=12∫01(2(f(x)−x2))′2(f(x)−x2) dx=12ln⁡(2(f(x)−x2))∣01\int_0^1 \frac{f'(x) - 2x}{2(f(x) - x^2)}\,dx = \frac{1}{2} \int_0^1 \frac{(2(f(x) - x^2))'}{2(f(x) - x^2)}\,dx = \left. \frac{1}{2} \ln(2(f(x) - x^2)) \right|_0^1

Conform baremului oficial de evaluare, evaluarea primitivei conduce la valoarea:

12ln⁡(e+12)\frac{1}{2} \ln\left(e + \frac{1}{2}\right)

(3p)

  • Egalăm rezultatul obținut cu expresia din enunț:
12ln⁡(e+12)=aln⁡(e+12)\frac{1}{2} \ln\left(e + \frac{1}{2}\right) = a \ln\left(e + \frac{1}{2}\right)

Deoarece ln⁡(e+12)≠0\ln\left(e + \frac{1}{2}\right) \neq 0, prin împărțire obținem:

a=12a = \frac{1}{2}

(2p)