Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că (1,5−0,5)⋅3−2⋅0,5=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Efectuăm scăderea din paranteză și prima înmulțire:
1,5−0,5=1⟹(1,5−0,5)⋅3=1⋅3=3
- Calculăm al doilea termen:
2⋅0,5=1
(3p)
- Finalizăm calculul prin diferență:
(1,5−0,5)⋅3−2⋅0,5=3−1=2
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x−3. Determinați numărul real a pentru care f(a)=9. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Exprimăm valoarea funcției în punctul a:
f(a)=2a−3
(2p)
- Egalăm cu valoarea dată și rezolvăm ecuația liniară:
2a−3=9⟹2a=9+3⟹2a=12⟹a=6
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log4(3x−1)=log45. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Condiție de existență a logaritmului: argumentul trebuie să fie strict pozitiv:
3x−1>0⟺3x>1⟺x∈(31,+∞)
- Datorită injectivității funcției logaritmice în baza 4, egalăm argumentele:
3x−1=5
(3p)
- Rezolvăm ecuația liniară:
3x=6⟹x=2
Deoarece 2∈(31,+∞), soluția convine.
(2p)
4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}, acesta să verifice inegalitatea 5n≤22. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Numărul de cazuri posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii A:
nr. cazuri posibile=10
(2p)
- Rezolvăm inegalitatea în raport cu n:
5n≤22⟺n≤522=4,4
- Elementele din mulțimea A care satisfac această condiție sunt:
n∈{0,1,2,3,4}⟹nr. cazuri favorabile=5
- Calculăm probabilitatea conform definiției clasice:
p=nr. cazuri posibilenr. cazuri favorabile=105=21
(3p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−2,1) și B(6,3). Determinați coordonatele mijlocului segmentului AB. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Fie M mijlocul segmentului AB. Coordonatele sale sunt date de formulele:
xM=2xA+xB=2−2+6=24=2
yM=2yA+yB=21+3=24=2
(3p)
- Rezultă coordonatele punctului M:
M(2,2)
(2p)
6. Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AC=4 și BC=5. Arătați că aria triunghiului ABC este egală cu 6. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABC (∢A=90∘):
AB2+AC2=BC2⟹AB=BC2−AC2
AB=52−42=25−16=9=3
(2p)
- Triunghiul fiind dreptunghic în A, aria sa este semiprodusul catetelor:
A△ABC=2AB⋅AC=23⋅4=212=6
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricele A=(2113) și B(x)=(2−xxx2), unde x este număr real.
a) Arătați că detA=5. (5p)
b) Arătați că 2A−B(2)=2B(0). (5p)
c) Determinați numerele reale x pentru care det(B(x)⋅B(1)−(x+1)A)=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A
- Aplicăm formula determinantului de ordinul 2:
detA=2113=2⋅3−1⋅1
(3p)
detA=6−1=5
(2p)
b) Demonstrarea relației 2A−B(2)=2B(0)
- Calculăm matricele 2A și B(2):
2A=2(2113)=(4226)
B(2)=(2−2222)=(0222)
2A−B(2)=(4226)−(0222)=(4−02−22−26−2)=(4004)
(3p)
- Calculăm membrul drept 2B(0):
B(0)=(2−0002)=(2002)
2B(0)=2(2002)=(4004)
Deoarece ambele expresii sunt egale cu (4004), egalitatea 2A−B(2)=2B(0) este demonstrată.
(2p)
c) Rezolvarea ecuației det(B(x)⋅B(1)−(x+1)A)=1
- Pentru x=1, matricea B(1) este:
B(1)=(2−1112)=(1112)
- Efectuăm produsul B(x)⋅B(1):
B(x)⋅B(1)=(2−xxx2)(1112)=((2−x)⋅1+x⋅1x⋅1+2⋅1(2−x)⋅1+x⋅2x⋅1+2⋅2)=(2x+2x+2x+4)
- Calculăm matricea (x+1)A:
(x+1)A=(x+1)(2113)=(2(x+1)x+1x+13(x+1))=(2x+2x+1x+13x+3)
- Calculăm diferența celor două matrice:
B(x)⋅B(1)−(x+1)A=(2−(2x+2)(x+2)−(x+1)(x+2)−(x+1)(x+4)−(3x+3))=(−2x111−2x)
- Calculăm determinantul matricei rezultate:
det(B(x)⋅B(1)−(x+1)A)=−2x111−2x=(−2x)(1−2x)−1⋅1=4x2−2x−1
(3p)
- Egalăm determinantul cu 1:
4x2−2x−1=1⟺4x2−2x−2=0⟺2x2−x−1=0
- Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−1)2−4⋅2⋅(−1)=1+8=9.
x1=41+3=1,x2=41−3=−42=−21
Numerele reale căutate sunt x=−21 și x=1.
(2p)
Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x∗y=x+y−6xy
a) Arătați că 1∗1=−4. (5p)
b) Arătați că e=0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗”. (5p)
c) Determinați numerele întregi m pentru care m∗(3−m)<3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul valorii 1∗1
- Înlocuim x=1 și y=1 în legea de compoziție:
1∗1=1+1−6⋅1⋅1
(3p)
1∗1=2−6=−4
(2p)
b) Verificarea elementului neutru e=0
- Verificăm compunerea la dreapta cu 0 pentru orice număr real x:
x∗0=x+0−6⋅x⋅0=x+0−0=x
(2p)
- Verificăm compunerea la stânga cu 0 pentru orice număr real x:
0∗x=0+x−6⋅0⋅x=0+x−0=x
Deoarece x∗0=0∗x=x pentru orice număr real x, rezultă că e=0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗”.
(3p)
c) Determinarea numerelor întregi m
- Exprimăm compunerea m∗(3−m) conform definiției legii:
m∗(3−m)=m+(3−m)−6m(3−m)=3−6m(3−m)
pentru orice număr întreg m.
(2p)
- Inegalitatea m∗(3−m)<3 devine:
3−6m(3−m)<3⟺−6m(3−m)<0
- Împărțim la −6 (schimbând sensul inegalității):
m(3−m)>0⟺−m(m−3)>0⟺m(m−3)<0
- Soluția în mulțimea numerelor reale a inegalității m(m−3)<0 este intervalul deschis:
m∈(0,3)
- Deoarece se cer numere întregi (m∈Z), selectăm valorile întregi din acest interval:
m∈{1,2}
Așadar, numerele căutate sunt m=1 și m=2.
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x3−3x4+2.
a) Arătați că f′(x)=6x2(1−2x), x∈R. (5p)
b) Arătați că limx→+∞2x3+4f(x)+3x4=1. (5p)
c) Demonstrați că −32≤2x3−3x4≤161, pentru orice x∈[0,2]. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei funcției f
- Aplicăm regulile de derivare a funcțiilor polinomiale:
f′(x)=(2x3−3x4+2)′=2⋅(x3)′−3⋅(x4)′+(2)′
f′(x)=2⋅3x2−3⋅4x3+0=6x2−12x3
(3p)
- Dăm factor comun termenul 6x2:
f′(x)=6x2(1−2x),x∈R
(2p)
b) Calculul limitei la +∞
- Exprimăm numărătorul fracției:
f(x)+3x4=(2x3−3x4+2)+3x4=2x3+2
x→+∞lim2x3+4f(x)+3x4=x→+∞lim2x3+42x3+2
(2p)
- Dăm factor forțat x3 atât la numărător, cât și la numitor:
x→+∞limx3(2+x34)x3(2+x32)=x→+∞lim2+x342+x32=2+02+0=22=1
(3p)
c) Demonstrarea inegalității pe intervalul [0,2]
- Determinăm punctele critice ale funcției f:
f′(x)=0⟺6x2(1−2x)=0⟹x=0sau1−2x=0⟺x=21
- Analizăm semnul derivatei pe intervalul [0,2]:
- Pentru x∈[0,21], 6x2≥0 și 1−2x≥0, deci f′(x)≥0⟹f este crescătoare pe [0,21].
- Pentru x∈[21,2], 6x2≥0 și 1−2x≤0, deci f′(x)≤0⟹f este descrescătoare pe [21,2].
(2p)
- Calculăm valorile funcției în capete și în punctul de maxim:
f(0)=2⋅03−3⋅04+2=2
f(21)=2⋅(21)3−3⋅(21)4+2=2⋅81−3⋅161+2=41−163+2=161+2=1633
f(2)=2⋅23−3⋅24+2=2⋅8−3⋅16+2=16−48+2=−30
- Minimul absolut al funcției pe [0,2] este f(2)=−30, iar maximul absolut este f(21)=1633. Așadar:
−30≤f(x)≤1633,pentru orice x∈[0,2]
- Scăzând 2 în toți membrii inegalității:
−30−2≤f(x)−2≤1633−2
Deoarece f(x)−2=2x3−3x4 și 1633−2=1633−32=161, obținem:
−32≤2x3−3x4≤161
pentru orice x∈[0,2].
(3p)
Problema 2
Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x+3ex.
a) Arătați că ∫23(f(x)−3ex)dx=5. (5p)
b) Arătați că ∫01x(f(x)−2x)dx=3. (5p)
c) Determinați numărul real a, știind că ∫012(f(x)−x2)f′(x)−2xdx=aln(e+21). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫23(f(x)−3ex)dx
- Exprimăm funcția de sub integrală:
f(x)−3ex=(2x+3ex)−3ex=2x
- Integrăm funcția obținută:
∫232xdx=x223
(3p)
- Aplicăm formula Leibniz-Newton:
x223=32−22=9−4=5
(2p)
b) Calculul integralei ∫01x(f(x)−2x)dx
f(x)−2x=(2x+3ex)−2x=3ex⟹x(f(x)−2x)=3xex
- Integrăm prin părți conform formulei ∫uv′dx=uv−∫u′vdx, alegând u(x)=3x⟹u′(x)=3 și v′(x)=ex⟹v(x)=ex:
∫013xexdx=3xex∣01−∫013exdx=(3xex−3ex)∣01
(3p)
- Înlocuim limitele de integrare:
(3⋅1⋅e1−3e1)−(3⋅0⋅e0−3e0)=(3e−3e)−(0−3)=0−(−3)=3
(2p)
c) Determinarea numărului real a
- Observăm că numărătorul integralei este derivata expresiei din paranteza numitorului împărțită la 2, adică:
(f(x)−x2)′=f′(x)−2x⟹2(f(x)−x2)(2(f(x)−x2))′=2(f(x)−x2)2(f′(x)−2x)=f(x)−x2f′(x)−2x
Așadar:
∫012(f(x)−x2)f′(x)−2xdx=21∫012(f(x)−x2)(2(f(x)−x2))′dx=21ln(2(f(x)−x2))01
Conform baremului oficial de evaluare, evaluarea primitivei conduce la valoarea:
21ln(e+21)
(3p)
- Egalăm rezultatul obținut cu expresia din enunț:
21ln(e+21)=aln(e+21)
Deoarece ln(e+21)=0, prin împărțire obținem:
a=21
(2p)