BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2022Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2022 - Matematică Tehnologic - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 5−3⋅(1+13)=15 - 3 \cdot \left(1 + \frac{1}{3}\right) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm termenul din paranteză:
1+13=33+13=431 + \frac{1}{3} = \frac{3}{3} + \frac{1}{3} = \frac{4}{3}
  • Înlocuim în expresie și efectuăm înmulțirea:
5−3⋅(1+13)=5−3⋅435 - 3 \cdot \left(1 + \frac{1}{3}\right) = 5 - 3 \cdot \frac{4}{3}

(3p)

  • Simplificăm factorul 33 și efectuăm scăderea:
5−4=15 - 4 = 1

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−4f(x) = x - 4. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=2f(a) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm valoarea funcției în punctul aa:
f(a)=a−4f(a) = a - 4

(2p)

  • Egalăm cu 22 conform ecuației date:
a−4=2  ⟹  a=2+4  ⟹  a=6a - 4 = 2 \implies a = 2 + 4 \implies a = 6

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4+2x=2\sqrt{4 + 2x} = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condiția de existență a radicalului:
4+2x≥0  ⟹  2x≥−4  ⟹  x≥−24 + 2x \ge 0 \implies 2x \ge -4 \implies x \ge -2
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
4+2x=22  ⟹  4+2x=44 + 2x = 2^2 \implies 4 + 2x = 4

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
2x=4−4  ⟹  2x=0  ⟹  x=02x = 4 - 4 \implies 2x = 0 \implies x = 0

Deoarece 0≥−20 \ge -2, soluția este validă.

(2p)


4. Un produs costă 9090 de lei. Determinați prețul produsului după o scumpire cu 10%10\%. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea scumpirii:
10100⋅90=110⋅90=9 lei\frac{10}{100} \cdot 90 = \frac{1}{10} \cdot 90 = 9 \text{ lei}

(3p)

  • Prețul final după scumpire este:
90+9=99 de lei90 + 9 = 99 \text{ de lei}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,4)A(1, 4), B(5,0)B(5, 0) și M(a,b)M(a, b), unde aa și bb sunt numere reale. Determinați numerele reale aa și bb, știind că punctul MM este mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele mijlocului unui segment sunt mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților sale:
a=xA+xB2=1+52=62a = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{1 + 5}{2} = \frac{6}{2} b=yA+yB2=4+02=42b = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{4 + 0}{2} = \frac{4}{2}

(3p)

  • Obținem valorile căutate:
a=3șib=2a = 3 \quad \text{și} \quad b = 2

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, în care măsura unghiului CC este egală cu 30∘30^\circ și AB=3AB = 3. Arătați că BC=6BC = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC, cateta ABAB este opusă unghiului CC:
sin⁡C=ABBC  ⟹  sin⁡30∘=3BC\sin C = \frac{AB}{BC} \implies \sin 30^\circ = \frac{3}{BC}

(2p)

  • Știind că sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \frac{1}{2}:
12=3BC  ⟹  BC=2⋅3=6\frac{1}{2} = \frac{3}{BC} \implies BC = 2 \cdot 3 = 6

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(2143)A = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 4 & 3 \end{pmatrix}, B=(2−213)B = \begin{pmatrix} 2 & -2 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} și C=(2−123)C = \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ 2 & 3 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=2\det A = 2. (5p)
b) Arătați că A+2B=3CA + 2B = 3C. (5p)
c) Determinați numerele reale xx pentru care det⁡(B⋅C+x(A−C))=0\det(B \cdot C + x(A - C)) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣2143∣=2⋅3−1⋅4\det A = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ 4 & 3 \end{vmatrix} = 2 \cdot 3 - 1 \cdot 4

(3p)

  • Obținem:
det⁡A=6−4=2\det A = 6 - 4 = 2

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Înmulțim matricea BB cu scalarul 22:
2B=2(2−213)=(4−426)2B = 2 \begin{pmatrix} 2 & -2 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & -4 \\ 2 & 6 \end{pmatrix}
  • Calculăm membrul stâng A+2BA + 2B:
A+2B=(2143)+(4−426)=(2+41−44+23+6)=(6−369)A + 2B = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 4 & 3 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 4 & -4 \\ 2 & 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 + 4 & 1 - 4 \\ 4 + 2 & 3 + 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & -3 \\ 6 & 9 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm membrul drept 3C3C:
3C=3(2−123)=(6−369)3C = 3 \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ 2 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & -3 \\ 6 & 9 \end{pmatrix}
  • Cum ambele matrice sunt egale, deducem că A+2B=3CA + 2B = 3C.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm produsul B⋅CB \cdot C:
B⋅C=(2−213)(2−123)=(2⋅2+(−2)⋅22⋅(−1)+(−2)⋅31⋅2+3⋅21⋅(−1)+3⋅3)=(0−888)B \cdot C = \begin{pmatrix} 2 & -2 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ 2 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 2 + (-2) \cdot 2 & 2 \cdot (-1) + (-2) \cdot 3 \\ 1 \cdot 2 + 3 \cdot 2 & 1 \cdot (-1) + 3 \cdot 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -8 \\ 8 & 8 \end{pmatrix}
  • Calculăm diferența A−CA - C:
A−C=(2143)−(2−123)=(2−21−(−1)4−23−3)=(0220)A - C = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 4 & 3 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ 2 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - 2 & 1 - (-1) \\ 4 - 2 & 3 - 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 0 \end{pmatrix}
  • Obținem matricea sumă:
B⋅C+x(A−C)=(0−888)+(02x2x0)=(02x−82x+88)B \cdot C + x(A - C) = \begin{pmatrix} 0 & -8 \\ 8 & 8 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 2x \\ 2x & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2x - 8 \\ 2x + 8 & 8 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul:
det⁡(B⋅C+x(A−C))=∣02x−82x+88∣=0⋅8−(2x−8)(2x+8)=−(4x2−64)=64−4x2\det(B \cdot C + x(A - C)) = \begin{vmatrix} 0 & 2x - 8 \\ 2x + 8 & 8 \end{vmatrix} = 0 \cdot 8 - (2x - 8)(2x + 8) = -(4x^2 - 64) = 64 - 4x^2

(3p)

  • Egalăm determinantul cu 00:
64−4x2=0  ⟺  4x2=64  ⟺  x2=1664 - 4x^2 = 0 \iff 4x^2 = 64 \iff x^2 = 16
  • Soluțiile reale sunt:
x=−4saux=4x = -4 \quad \text{sau} \quad x = 4

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=(x+2y)(y+2x)+2x * y = (x + 2y)(y + 2x) + 2

a) Arătați că 1∗1=111 * 1 = 11. (5p)
b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗0=4x * 0 = 4. (5p)
c) Demonstrați că x∗1x>7x * \frac{1}{x} > 7, pentru orice număr real nenul xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=1y = 1 în legea de compoziție:
1∗1=(1+2⋅1)(1+2⋅1)+21 * 1 = (1 + 2 \cdot 1)(1 + 2 \cdot 1) + 2

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗1=(1+2)(1+2)+2=3⋅3+2=9+2=111 * 1 = (1 + 2)(1 + 2) + 2 = 3 \cdot 3 + 2 = 9 + 2 = 11

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm x∗0x * 0 pentru x∈Rx \in \mathbb{R}:
x∗0=(x+2⋅0)(0+2x)+2=x⋅2x+2=2x2+2x * 0 = (x + 2 \cdot 0)(0 + 2x) + 2 = x \cdot 2x + 2 = 2x^2 + 2
  • Ecuația x∗0=4x * 0 = 4 devine:
2x2+2=4  ⟹  2x2=22x^2 + 2 = 4 \implies 2x^2 = 2

(3p)

  • Împărțim prin 22:
x2=1  ⟹  x=−1saux=1x^2 = 1 \implies x = -1 \quad \text{sau} \quad x = 1

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru orice x∈R∗x \in \mathbb{R}^*, calculăm x∗1xx * \frac{1}{x}:
x∗1x=(x+2x)(1x+2x)+2x * \frac{1}{x} = \left(x + \frac{2}{x}\right)\left(\frac{1}{x} + 2x\right) + 2
  • Desfacem parantezele:
(x+2x)(2x+1x)+2=x⋅2x+x⋅1x+2x⋅2x+2x⋅1x+2\left(x + \frac{2}{x}\right)\left(2x + \frac{1}{x}\right) + 2 = x \cdot 2x + x \cdot \frac{1}{x} + \frac{2}{x} \cdot 2x + \frac{2}{x} \cdot \frac{1}{x} + 2 =2x2+1+4+2x2+2=2x2+2x2+7= 2x^2 + 1 + 4 + \frac{2}{x^2} + 2 = 2x^2 + \frac{2}{x^2} + 7

(3p)

  • Rescriem suma primilor doi termeni formând un pătrat perfect:
2x2+2x2+7=2(x2+1x2)+7=2(x−1x)2+4+7=2(x−1x)2+112x^2 + \frac{2}{x^2} + 7 = 2\left(x^2 + \frac{1}{x^2}\right) + 7 = 2\left(x - \frac{1}{x}\right)^2 + 4 + 7 = 2\left(x - \frac{1}{x}\right)^2 + 11
  • Deoarece (x−1x)2≥0\left(x - \frac{1}{x}\right)^2 \ge 0 pentru orice x∈R∗x \in \mathbb{R}^*:
x∗1x=2(x−1x)2+11≥11>7x * \frac{1}{x} = 2\left(x - \frac{1}{x}\right)^2 + 11 \ge 11 > 7

ceea ce demonstrează că x∗1x>7x * \frac{1}{x} > 7, pentru orice număr real nenul xx.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x5+5x4−10x3+1f(x) = 2x^5 + 5x^4 - 10x^3 + 1.

a) Arătați că f′(x)=10x2(x2+2x−3)f'(x) = 10x^2(x^2 + 2x - 3), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x = 0, situat pe graficul funcției ff. (5p)
c) Demonstrați că 2x5+5x4−10x3+3≥02x^5 + 5x^4 - 10x^3 + 3 \ge 0, pentru orice x∈[−3,+∞)x \in [-3, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm regulile de derivare pentru funcții polinomiale:
f′(x)=(2x5)′+(5x4)′−(10x3)′+(1)′=2⋅5x4+5⋅4x3−10⋅3x2+0f'(x) = (2x^5)' + (5x^4)' - (10x^3)' + (1)' = 2 \cdot 5x^4 + 5 \cdot 4x^3 - 10 \cdot 3x^2 + 0

(3p)

  • Obținem:
f′(x)=10x4+20x3−30x2=10x2(x2+2x−3),x∈Rf'(x) = 10x^4 + 20x^3 - 30x^2 = 10x^2(x^2 + 2x - 3), \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=0x_0 = 0 este dată de formula:
y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)  ⟹  y−f(0)=f′(0)(x−0)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0) \implies y - f(0) = f'(0)(x - 0)
  • Calculăm valorile:
f(0)=2⋅05+5⋅04−10⋅03+1=1f(0) = 2 \cdot 0^5 + 5 \cdot 0^4 - 10 \cdot 0^3 + 1 = 1 f′(0)=10⋅02⋅(02+2⋅0−3)=0f'(0) = 10 \cdot 0^2 \cdot (0^2 + 2 \cdot 0 - 3) = 0

(2p)

  • Înlocuim în ecuația tangentei:
y−1=0⋅(x−0)  ⟹  y−1=0  ⟺  y=1y - 1 = 0 \cdot (x - 0) \implies y - 1 = 0 \iff y = 1

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Observăm legătura cu funcția f(x)f(x):
2x5+5x4−10x3+3=(2x5+5x4−10x3+1)+2=f(x)+22x^5 + 5x^4 - 10x^3 + 3 = (2x^5 + 5x^4 - 10x^3 + 1) + 2 = f(x) + 2

Inegalitatea de demonstrat este echivalentă cu f(x)≥−2f(x) \ge -2 pentru orice x∈[−3,+∞)x \in [-3, +\infty).

  • Determinăm punctele critice rezolvând f′(x)=0f'(x) = 0:
10x2(x2+2x−3)=0  ⟹  x2=0  ⟹  x=010x^2(x^2 + 2x - 3) = 0 \implies x^2 = 0 \implies x = 0

sau

x2+2x−3=0  ⟹  (x+3)(x−1)=0  ⟹  x=−3saux=1x^2 + 2x - 3 = 0 \implies (x + 3)(x - 1) = 0 \implies x = -3 \quad \text{sau} \quad x = 1
  • Analizăm semnul derivatei pe intervalul [−3,+∞)[-3, +\infty):
    • Deoarece 10x2≥010x^2 \ge 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, semnul derivatei este dat de trinomul x2+2x−3x^2 + 2x - 3.
    • Pentru x∈[−3,1]x \in [-3, 1], avem x2+2x−3≤0x^2 + 2x - 3 \le 0, deci f′(x)≤0  ⟹  ff'(x) \le 0 \implies f este descrescătoare pe intervalul [−3,1][-3, 1].
    • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem x2+2x−3≥0x^2 + 2x - 3 \ge 0, deci f′(x)≥0  ⟹  ff'(x) \ge 0 \implies f este crescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)

  • Rezultă că x=1x = 1 este punct de minim absolut al funcției ff pe intervalul [−3,+∞)[-3, +\infty), adică:
f(x)≥f(1),∀x∈[−3,+∞)f(x) \ge f(1), \quad \forall x \in [-3, +\infty)
  • Calculăm valoarea minimă f(1)f(1):
f(1)=2(1)5+5(1)4−10(1)3+1=2+5−10+1=−2f(1) = 2(1)^5 + 5(1)^4 - 10(1)^3 + 1 = 2 + 5 - 10 + 1 = -2
  • Prin urmare, f(x)≥−2  ⟹  f(x)+2≥0f(x) \ge -2 \implies f(x) + 2 \ge 0, adică:
2x5+5x4−10x3+3≥0,∀x∈[−3,+∞)2x^5 + 5x^4 - 10x^3 + 3 \ge 0, \quad \forall x \in [-3, +\infty)

(2p)


2. Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=6x+2x+1f(x) = 6x + \frac{2}{x + 1}.

a) Arătați că ∫02(f(x)−2x+1)dx=12\int_0^2 \left(f(x) - \frac{2}{x + 1}\right) dx = 12. (5p)
b) Arătați că ∫01(f(x)−6x)dx=2ln⁡2\int_0^1 (f(x) - 6x) dx = 2\ln 2. (5p)
c) Determinați numărul real aa pentru care ∫1e(f(x)−2x+1)ln⁡2x dx=a(e2−1)2\int_1^e \left(f(x) - \frac{2}{x + 1}\right) \ln^2 x \, dx = \frac{a(e^2 - 1)}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Simplificăm expresia de sub integrală:
f(x)−2x+1=6x+2x+1−2x+1=6xf(x) - \frac{2}{x + 1} = 6x + \frac{2}{x + 1} - \frac{2}{x + 1} = 6x
  • Calculăm integrala definită:
∫026x dx=6⋅x22∣02=3x2∣02\int_0^2 6x \, dx = \left. 6 \cdot \frac{x^2}{2} \right|_0^2 = \left. 3x^2 \right|_0^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
3⋅22−3⋅02=3⋅4−0=123 \cdot 2^2 - 3 \cdot 0^2 = 3 \cdot 4 - 0 = 12

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm funcția de integrat:
f(x)−6x=6x+2x+1−6x=2x+1f(x) - 6x = 6x + \frac{2}{x + 1} - 6x = \frac{2}{x + 1}
  • Calculăm integrala definită:
∫012x+1 dx=2∫011x+1 dx=2ln⁡(x+1)∣01\int_0^1 \frac{2}{x + 1} \, dx = 2 \int_0^1 \frac{1}{x + 1} \, dx = \left. 2\ln(x + 1) \right|_0^1

(3p)

  • Calculăm valoarea integralei:
2ln⁡(1+1)−2ln⁡(0+1)=2ln⁡2−2ln⁡1=2ln⁡2−0=2ln⁡22\ln(1 + 1) - 2\ln(0 + 1) = 2\ln 2 - 2\ln 1 = 2\ln 2 - 0 = 2\ln 2

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Expresia din integrală este:
(f(x)−2x+1)ln⁡2x=6xln⁡2x\left(f(x) - \frac{2}{x + 1}\right) \ln^2 x = 6x \ln^2 x
  • Integrala devine:
I=∫1e6xln⁡2x dx=6∫1exln⁡2x dxI = \int_1^e 6x \ln^2 x \, dx = 6 \int_1^e x \ln^2 x \, dx
  • Aplicăm metoda integrării prin părți, alegând:
{u=ln⁡2x  ⟹  u′=2ln⁡x⋅1xv′=6x  ⟹  v=3x2\begin{cases} u = \ln^2 x \implies u' = 2\ln x \cdot \frac{1}{x} \\ v' = 6x \implies v = 3x^2 \end{cases}
  • Deducem:
I=3x2ln⁡2x∣1e−∫1e3x2⋅2ln⁡xx dx=(3e2ln⁡2e−3⋅12ln⁡21)−6∫1exln⁡x dxI = \left. 3x^2 \ln^2 x \right|_1^e - \int_1^e 3x^2 \cdot \frac{2\ln x}{x} \, dx = \left(3e^2 \ln^2 e - 3 \cdot 1^2 \ln^2 1\right) - 6 \int_1^e x \ln x \, dx

Cum ln⁡e=1\ln e = 1 și ln⁡1=0\ln 1 = 0, primul termen este 3e23e^2.

  • Integrăm din nou prin părți integrala rămasă ∫1exln⁡x dx\int_1^e x \ln x \, dx:
{u1=ln⁡x  ⟹  u1′=1xv1′=x  ⟹  v1=x22\begin{cases} u_1 = \ln x \implies u_1' = \frac{1}{x} \\ v_1' = x \implies v_1 = \frac{x^2}{2} \end{cases} ∫1exln⁡x dx=x22ln⁡x∣1e−∫1ex22⋅1x dx=e22−12∫1ex dx=e22−x24∣1e\int_1^e x \ln x \, dx = \left. \frac{x^2}{2} \ln x \right|_1^e - \int_1^e \frac{x^2}{2} \cdot \frac{1}{x} \, dx = \frac{e^2}{2} - \frac{1}{2} \int_1^e x \, dx = \frac{e^2}{2} - \left. \frac{x^2}{4} \right|_1^e =e22−(e24−14)=e2+14= \frac{e^2}{2} - \left(\frac{e^2}{4} - \frac{1}{4}\right) = \frac{e^2 + 1}{4}
  • Înlocuim în expresia integralei II:
I=3e2−6⋅e2+14=3e2−3(e2+1)2=6e2−3e2−32=3(e2−1)2I = 3e^2 - 6 \cdot \frac{e^2 + 1}{4} = 3e^2 - \frac{3(e^2 + 1)}{2} = \frac{6e^2 - 3e^2 - 3}{2} = \frac{3(e^2 - 1)}{2}

(3p)

  • Egalăm cu membrul drept din enunț:
3(e2−1)2=a(e2−1)2  ⟹  a=3\frac{3(e^2 - 1)}{2} = \frac{a(e^2 - 1)}{2} \implies a = 3

(2p)