BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2022Simulare Națională

Bacalaureat 2022 - Matematică Tehnologic - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calculați termenul a1a_1 al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, știind că a3=6a_3 = 6 și a4=9a_4 = 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflăm rația rr a progresiei aritmetice scăzând doi termeni consecutivi:
r=a4−a3=9−6=3r = a_4 - a_3 = 9 - 6 = 3

(2p)

  • Folosim formula termenului general an=a1+(n−1)ra_n = a_1 + (n - 1)r pentru n=3n = 3:
a3=a1+2r  ⟹  6=a1+2⋅3  ⟹  a1=6−6=0a_3 = a_1 + 2r \implies 6 = a_1 + 2 \cdot 3 \implies a_1 = 6 - 6 = 0

(3p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+2x−3f(x) = x^2 + 2x - 3 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x−3g(x) = x - 3. Determinați numerele reale aa pentru care f(a)=g(a)f(a) = g(a). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem ecuația f(a)=g(a)f(a) = g(a):
a2+2a−3=a−3  ⟺  a2+2a−a−3+3=0  ⟺  a2+a=0a^2 + 2a - 3 = a - 3 \iff a^2 + 2a - a - 3 + 3 = 0 \iff a^2 + a = 0

(3p)

  • Dăm factor comun pe aa și găsim soluțiile:
a(a+1)=0  ⟺  a=−1saua=0a(a + 1) = 0 \iff a = -1 \quad \text{sau} \quad a = 0

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡3(x+3)=2\log_3(x + 3) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condiția de existență a logaritmului:
x+3>0  ⟺  x∈(−3,+∞)x + 3 > 0 \iff x \in (-3, +\infty)
  • Aplicăm definiția logaritmului:
x+3=32  ⟺  x+3=9x + 3 = 3^2 \iff x + 3 = 9

(3p)

  • Obținem valoarea necunoscutei:
x=9−3=6x = 9 - 3 = 6
  • Deoarece 6∈(−3,+∞)6 \in (-3, +\infty), soluția este validă.

(2p)


4. În urma unei scumpiri cu 30%30\%, prețul unui produs a crescut cu 6060 de lei. Determinați prețul produsului după scumpire. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul inițial al produsului. Creșterea reprezintă 30%30\% din xx:
30100⋅x=60  ⟺  310x=60  ⟺  x=60⋅103=200 lei\frac{30}{100} \cdot x = 60 \iff \frac{3}{10}x = 60 \iff x = \frac{60 \cdot 10}{3} = 200 \text{ lei}

(3p)

  • Calculăm prețul produsului după scumpire:
200+60=260 de lei200 + 60 = 260 \text{ de lei}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−4,1)A(-4, 1), B(2,3)B(2, 3) și dreapta dd de ecuație y=2x+ay = 2x + a, unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, știind că mijlocul segmentului ABAB aparține dreptei dd. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm coordonatele punctului MM, mijlocul segmentului ABAB:
xM=xA+xB2=−4+22=−22=−1x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-4 + 2}{2} = \frac{-2}{2} = -1 yM=yA+yB2=1+32=42=2y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{1 + 3}{2} = \frac{4}{2} = 2
  • Mijlocul segmentului este M(−1,2)M(-1, 2).

(2p)

  • Punctul MM aparține dreptei d  ⟺  yM=2xM+ad \iff y_M = 2x_M + a:
2=2⋅(−1)+a  ⟺  2=−2+a  ⟺  a=42 = 2 \cdot (-1) + a \iff 2 = -2 + a \iff a = 4

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, cu AB=ACAB = AC, BC=12BC = 12 și măsura unghiului BB egală cu 45∘45^\circ. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 3636. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este isoscel cu AB=ACAB = AC, deci ∢B=∢C=45∘\sphericalangle B = \sphericalangle C = 45^\circ.
  • Măsura unghiului AA este:
∢A=180∘−(45∘+45∘)=90∘\sphericalangle A = 180^\circ - (45^\circ + 45^\circ) = 90^\circ
  • Rezultă că triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel în AA, cu ipotenuza BC=12BC = 12. Din teorema lui Pitagora:
BC2=AB2+AC2=2AB2  ⟹  2AB2=144  ⟹  AB2=72  ⟹  AB=AC=62BC^2 = AB^2 + AC^2 = 2AB^2 \implies 2AB^2 = 144 \implies AB^2 = 72 \implies AB = AC = 6\sqrt{2}

(3p)

  • Calculăm aria triunghiului dreptunghic:
A△ABC=AB⋅AC2=62⋅622=722=36\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{6\sqrt{2} \cdot 6\sqrt{2}}{2} = \frac{72}{2} = 36

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(x)=(xx12x+1)A(x) = \begin{pmatrix} x & x \\ 1 & 2x + 1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=0\det(A(0)) = 0. (5p)
b) Determinați numărul real aa pentru care 2A(4)+A(−2)=aA(2)2A(4) + A(-2) = aA(2). (5p)
c) Arătați că, dacă X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) astfel încât X⋅A(1)=A(m)X \cdot A(1) = A(m), unde mm este număr întreg, atunci matricea XX are toate elementele numere întregi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm matricea A(0)A(0):
A(0)=(0012⋅0+1)=(0011)A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 1 & 2 \cdot 0 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Determinantul este:
det⁡(A(0))=∣0011∣=0⋅1−0⋅1=0\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 0 & 0 \\ 1 & 1 \end{vmatrix} = 0 \cdot 1 - 0 \cdot 1 = 0

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm matricele A(4)A(4), A(−2)A(-2) și A(2)A(2):
A(4)=(4419),A(−2)=(−2−21−3),A(2)=(2215)A(4) = \begin{pmatrix} 4 & 4 \\ 1 & 9 \end{pmatrix}, \quad A(-2) = \begin{pmatrix} -2 & -2 \\ 1 & -3 \end{pmatrix}, \quad A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 1 & 5 \end{pmatrix}
  • Calculăm membrul stâng al egalității:
2A(4)+A(−2)=2(4419)+(−2−21−3)=(88218)+(−2−21−3)=(66315)2A(4) + A(-2) = 2\begin{pmatrix} 4 & 4 \\ 1 & 9 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -2 & -2 \\ 1 & -3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & 8 \\ 2 & 18 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -2 & -2 \\ 1 & -3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 6 \\ 3 & 15 \end{pmatrix}

(3p)

  • Membrul drept este:
aA(2)=a(2215)=(2a2aa5a)aA(2) = a\begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 1 & 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a & 2a \\ a & 5a \end{pmatrix}
  • Din egalitatea (66315)=(2a2aa5a)\begin{pmatrix} 6 & 6 \\ 3 & 15 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a & 2a \\ a & 5a \end{pmatrix}, deducem:
a=3a = 3

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Scriem matricea A(1)A(1) și îi calculăm determinantul:
A(1)=(1113)  ⟹  det⁡(A(1))=1⋅3−1⋅1=2≠0A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} \implies \det(A(1)) = 1 \cdot 3 - 1 \cdot 1 = 2 \neq 0
  • Deoarece det⁡(A(1))≠0\det(A(1)) \neq 0, matricea A(1)A(1) este inversabilă. Inversa sa este:
(A(1))−1=12(3−1−11)=(32−12−1212)(A(1))^{-1} = \frac{1}{2} \begin{pmatrix} 3 & -1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{3}{2} & -\frac{1}{2} \\ -\frac{1}{2} & \frac{1}{2} \end{pmatrix}

(2p)

  • Din relația X⋅A(1)=A(m)X \cdot A(1) = A(m), înmulțim la dreapta cu (A(1))−1(A(1))^{-1}:
X=A(m)⋅(A(1))−1=(mm12m+1)(32−12−1212)X = A(m) \cdot (A(1))^{-1} = \begin{pmatrix} m & m \\ 1 & 2m + 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} \frac{3}{2} & -\frac{1}{2} \\ -\frac{1}{2} & \frac{1}{2} \end{pmatrix} X=(m⋅32+m⋅(−12)m⋅(−12)+m⋅121⋅32+(2m+1)⋅(−12)1⋅(−12)+(2m+1)⋅12)=(m01−mm)X = \begin{pmatrix} m \cdot \frac{3}{2} + m \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) & m \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) + m \cdot \frac{1}{2} \\ 1 \cdot \frac{3}{2} + (2m + 1) \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) & 1 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) + (2m + 1) \cdot \frac{1}{2} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} m & 0 \\ 1 - m & m \end{pmatrix}
  • Deoarece mm este număr întreg (m∈Zm \in \mathbb{Z}), elementele mm, 00, 1−m1 - m și mm sunt numere întregi. Așadar, matricea XX are toate elementele numere întregi.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=(x+y)(x−1)(y−1)+1x * y = (x + y)(x - 1)(y - 1) + 1

a) Arătați că 2∗1=12 * 1 = 1. (5p)
b) Arătați că legea de compoziție „∗*” este comutativă. (5p)
c) Determinați numerele naturale nn pentru care n∗(1−n)≥n2n * (1 - n) \ge n^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=2x = 2 și y=1y = 1 în formula legii de compoziție:
2∗1=(2+1)(2−1)(1−1)+12 * 1 = (2 + 1)(2 - 1)(1 - 1) + 1

(3p)

  • Datorită factorului 1−1=01 - 1 = 0, obținem:
2∗1=3⋅1⋅0+1=0+1=12 * 1 = 3 \cdot 1 \cdot 0 + 1 = 0 + 1 = 1

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Fie x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}. Scriem expresia legii de compoziție:
x∗y=(x+y)(x−1)(y−1)+1x * y = (x + y)(x - 1)(y - 1) + 1

(2p)

  • Datorită comutativității adunării și înmulțirii numerelor reale (x+y=y+xx + y = y + x și (x−1)(y−1)=(y−1)(x−1)(x - 1)(y - 1) = (y - 1)(x - 1)), avem:
x∗y=(y+x)(y−1)(x−1)+1=y∗xx * y = (y + x)(y - 1)(x - 1) + 1 = y * x

pentru orice numere reale xx și yy. Rezultă că legea de compoziție „∗*” este comutativă.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm expresia n∗(1−n)n * (1 - n) luând x=nx = n și y=1−ny = 1 - n:
n∗(1−n)=(n+1−n)(n−1)(1−n−1)+1=1⋅(n−1)(−n)+1=−n2+n+1n * (1 - n) = (n + 1 - n)(n - 1)(1 - n - 1) + 1 = 1 \cdot (n - 1)(-n) + 1 = -n^2 + n + 1

(2p)

  • Inecuația n∗(1−n)≥n2n * (1 - n) \ge n^2 devine:
−n2+n+1≥n2  ⟺  2n2−n−1≤0-n^2 + n + 1 \ge n^2 \iff 2n^2 - n - 1 \le 0
  • Rezolvăm ecuația atașată 2n2−n−1=02n^2 - n - 1 = 0:
Δ=(−1)2−4⋅2⋅(−1)=1+8=9  ⟹  n1,2=1±34\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-1) = 1 + 8 = 9 \implies n_{1,2} = \frac{1 \pm 3}{4} n1=−12,n2=1n_1 = -\frac{1}{2}, \quad n_2 = 1
  • Soluția în numere reale este n∈[−12,1]n \in \left[-\frac{1}{2}, 1\right]. Cum n∈Nn \in \mathbb{N}, valorile acceptate sunt:
n=0saun=1n = 0 \quad \text{sau} \quad n = 1

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+3x2+ln⁡xf(x) = \frac{x + 3}{x^2} + \ln x.

a) Arătați că f′(x)=x2−x−6x3f'(x) = \frac{x^2 - x - 6}{x^3}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff. (5p)
c) Demonstrați că ln⁡x3≥23−1x−3x2\ln \frac{x}{3} \ge \frac{2}{3} - \frac{1}{x} - \frac{3}{x^2}, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Derivăm termen cu termen funcția ff:
f′(x)=(x+3x2)′+(ln⁡x)′f'(x) = \left(\frac{x + 3}{x^2}\right)' + (\ln x)'
  • Aplicăm formula de derivare a câtului pentru primul termen:
(x+3x2)′=(x+3)′⋅x2−(x+3)⋅(x2)′(x2)2=1⋅x2−(x+3)⋅2xx4=x2−2x2−6xx4=−x−6x3\left(\frac{x + 3}{x^2}\right)' = \frac{(x + 3)' \cdot x^2 - (x + 3) \cdot (x^2)'}{(x^2)^2} = \frac{1 \cdot x^2 - (x + 3) \cdot 2x}{x^4} = \frac{x^2 - 2x^2 - 6x}{x^4} = \frac{-x - 6}{x^3}

(3p)

  • Știind că (ln⁡x)′=1x=x2x3(\ln x)' = \frac{1}{x} = \frac{x^2}{x^3}, adunăm termenii:
f′(x)=−x−6x3+x2x3=x2−x−6x3,x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{-x - 6}{x^3} + \frac{x^2}{x^3} = \frac{x^2 - x - 6}{x^3}, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=1x_0 = 1 este:
y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(1) = f'(1)(x - 1)
  • Calculăm valorile f(1)f(1) și f′(1)f'(1):
f(1)=1+312+ln⁡1=41+0=4f(1) = \frac{1 + 3}{1^2} + \ln 1 = \frac{4}{1} + 0 = 4 f′(1)=12−1−613=−61=−6f'(1) = \frac{1^2 - 1 - 6}{1^3} = \frac{-6}{1} = -6

(2p)

  • Înlocuim în ecuația tangentei:
y−4=−6(x−1)  ⟺  y−4=−6x+6  ⟺  y=−6x+10y - 4 = -6(x - 1) \iff y - 4 = -6x + 6 \iff y = -6x + 10

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Aflăm punctele critice ale funcției ff pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty):
f′(x)=0  ⟺  x2−x−6=0  ⟹  (x−3)(x+2)=0f'(x) = 0 \iff x^2 - x - 6 = 0 \implies (x - 3)(x + 2) = 0
  • Cum x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), singura rădăcină convenabilă este x=3x = 3.
  • Deoarece numitorul x3>0x^3 > 0 pentru orice x>0x > 0:
    • Pentru x∈(0,3]x \in (0, 3], avem x2−x−6≤0  ⟹  f′(x)≤0x^2 - x - 6 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci ff este strict descrescătoare pe (0,3](0, 3];
    • Pentru x∈[3,+∞)x \in [3, +\infty), avem x2−x−6≥0  ⟹  f′(x)≥0x^2 - x - 6 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci ff este strict crescătoare pe [3,+∞)[3, +\infty).
  • Rezultă că x=3x = 3 este punct de minim global pe (0,+∞)(0, +\infty), prin urmare:
f(x)≥f(3),pentru orice x∈(0,+∞)f(x) \ge f(3), \quad \text{pentru orice } x \in (0, +\infty)

(3p)

  • Calculăm f(3)f(3):
f(3)=3+332+ln⁡3=69+ln⁡3=23+ln⁡3f(3) = \frac{3 + 3}{3^2} + \ln 3 = \frac{6}{9} + \ln 3 = \frac{2}{3} + \ln 3
  • Rescriem inegalitatea f(x)≥f(3)f(x) \ge f(3):
x+3x2+ln⁡x≥23+ln⁡3  ⟺  1x+3x2+ln⁡x≥23+ln⁡3\frac{x + 3}{x^2} + \ln x \ge \frac{2}{3} + \ln 3 \iff \frac{1}{x} + \frac{3}{x^2} + \ln x \ge \frac{2}{3} + \ln 3 ln⁡x−ln⁡3≥23−1x−3x2  ⟺  ln⁡x3≥23−1x−3x2\ln x - \ln 3 \ge \frac{2}{3} - \frac{1}{x} - \frac{3}{x^2} \iff \ln \frac{x}{3} \ge \frac{2}{3} - \frac{1}{x} - \frac{3}{x^2}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+ex2+1f(x) = x + \frac{e^x}{2} + 1.

a) Arătați că ∫02(f(x)−ex2)dx=4\int_0^2 \left(f(x) - \frac{e^x}{2}\right) dx = 4. (5p)
b) Arătați că ∫012x(f(x)−1)dx=53\int_0^1 2x(f(x) - 1) dx = \frac{5}{3}. (5p)
c) Determinați numărul real aa pentru care ∫−10(f(x)−x)⋅f(x)dx=(3e+1)(3e+a)8e2\int_{-1}^0 (f(x) - x) \cdot f(x) dx = \frac{(3e + 1)(3e + a)}{8e^2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Simplificăm expresia de sub integrală:
f(x)−ex2=x+1f(x) - \frac{e^x}{2} = x + 1

(2p)

  • Calculăm integrala definită aplicând formula Leibniz-Newton:
∫02(x+1)dx=(x22+x)∣02=(222+2)−0=42+2=2+2=4\int_0^2 (x + 1) dx = \left.\left(\frac{x^2}{2} + x\right)\right|_0^2 = \left(\frac{2^2}{2} + 2\right) - 0 = \frac{4}{2} + 2 = 2 + 2 = 4

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm funcția de integrat:
f(x)−1=x+ex2  ⟹  2x(f(x)−1)=2x2+xexf(x) - 1 = x + \frac{e^x}{2} \implies 2x(f(x) - 1) = 2x^2 + x e^x

(2p)

  • Separăm integrala în două componente:
∫012x(f(x)−1)dx=∫012x2dx+∫01xexdx\int_0^1 2x(f(x) - 1) dx = \int_0^1 2x^2 dx + \int_0^1 x e^x dx
  • Calculăm prima integrală:
∫012x2dx=2x33∣01=23\int_0^1 2x^2 dx = \left. \frac{2x^3}{3} \right|_0^1 = \frac{2}{3}
  • Calculăm a doua integrală prin părți (u=xu = x, v′=ex  ⟹  u′=1v' = e^x \implies u' = 1, v=exv = e^x):
∫01xexdx=xex∣01−∫01exdx=(1⋅e−0)−ex∣01=e−(e−1)=1\int_0^1 x e^x dx = \left. x e^x \right|_0^1 - \int_0^1 e^x dx = (1 \cdot e - 0) - \left. e^x \right|_0^1 = e - (e - 1) = 1
  • Însumăm valorile:
∫012x(f(x)−1)dx=23+1=53\int_0^1 2x(f(x) - 1) dx = \frac{2}{3} + 1 = \frac{5}{3}

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Observăm că derivata funcției ff este:
f′(x)=(x+ex2+1)′=1+ex2f'(x) = \left(x + \frac{e^x}{2} + 1\right)' = 1 + \frac{e^x}{2}
  • Pe de altă parte, avem:
f(x)−x=ex2+1=f′(x)f(x) - x = \frac{e^x}{2} + 1 = f'(x)
  • Așadar, integrala se rescrie în forma standard:
∫−10(f(x)−x)⋅f(x)dx=∫−10f′(x)⋅f(x)dx=f2(x)2∣−10=f2(0)−f2(−1)2\int_{-1}^0 (f(x) - x) \cdot f(x) dx = \int_{-1}^0 f'(x) \cdot f(x) dx = \left. \frac{f^2(x)}{2} \right|_{-1}^0 = \frac{f^2(0) - f^2(-1)}{2}

(3p)

  • Calculăm valorile f(0)f(0) și f(−1)f(-1):
f(0)=0+e02+1=12+1=32  ⟹  f2(0)=94f(0) = 0 + \frac{e^0}{2} + 1 = \frac{1}{2} + 1 = \frac{3}{2} \implies f^2(0) = \frac{9}{4} f(−1)=−1+e−12+1=12e  ⟹  f2(−1)=14e2f(-1) = -1 + \frac{e^{-1}}{2} + 1 = \frac{1}{2e} \implies f^2(-1) = \frac{1}{4e^2}
  • Valoarea integralei devine:
94−14e22=9e2−18e2=(3e−1)(3e+1)8e2\frac{\frac{9}{4} - \frac{1}{4e^2}}{2} = \frac{9e^2 - 1}{8e^2} = \frac{(3e - 1)(3e + 1)}{8e^2}
  • Egalând cu membrul drept din enunț:
(3e+1)(3e−1)8e2=(3e+1)(3e+a)8e2  ⟹  3e+a=3e−1  ⟹  a=−1\frac{(3e + 1)(3e - 1)}{8e^2} = \frac{(3e + 1)(3e + a)}{8e^2} \implies 3e + a = 3e - 1 \implies a = -1

(2p)