BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2022Model Oficial

Bacalaureat 2022 - Matematică Tehnologic - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (8+1)(22−1)−36=1(\sqrt{8} + 1)(2\sqrt{2} - 1) - \sqrt{36} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm radicalul 8=4⋅2=22\sqrt{8} = \sqrt{4 \cdot 2} = 2\sqrt{2} și calculăm 36=6\sqrt{36} = 6:
(8+1)(22−1)−36=(22+1)(22−1)−6(\sqrt{8} + 1)(2\sqrt{2} - 1) - \sqrt{36} = (2\sqrt{2} + 1)(2\sqrt{2} - 1) - 6

(3p)

  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2(a + b)(a - b) = a^2 - b^2:
(22)2−12−6=(4⋅2)−1−6=8−1−6=7−6=1(2\sqrt{2})^2 - 1^2 - 6 = (4 \cdot 2) - 1 - 6 = 8 - 1 - 6 = 7 - 6 = 1
  • Egalitatea este demonstrată.

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=5x−1f(x) = 5x - 1 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=2x+5g(x) = 2x + 5. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor ff și gg. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a găsi abscisa punctului de intersecție, egalăm expresiile celor două funcții f(x)=g(x)f(x) = g(x):
5x−1=2x+55x - 1 = 2x + 5

(2p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
5x−2x=5+1  ⟺  3x=6  ⟹  x=25x - 2x = 5 + 1 \iff 3x = 6 \implies x = 2
  • Determinăm ordonata punctului de intersecție prin calcularea valorii uneia dintre funcții în x=2x = 2:
y=f(2)=5⋅2−1=10−1=9y = f(2) = 5 \cdot 2 - 1 = 10 - 1 = 9
  • Coordonatele punctului de intersecție a graficelor sunt (2,9)(2, 9).

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2+6x=x\sqrt{x^2 + 6x} = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condiția de existență a radicalului și condiția de compatibilitate din membrul drept: x≥0x \ge 0.
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
x2+6x=x2x^2 + 6x = x^2

(3p)

  • Reducem termenul x2x^2:
6x=0  ⟹  x=06x = 0 \implies x = 0
  • Verificăm soluția găsită în ecuația inițială: 02+6⋅0=0=0\sqrt{0^2 + 6 \cdot 0} = \sqrt{0} = 0, adevărat (sau x=0≥0x = 0 \ge 0, deci convine).
  • Mulțimea soluțiilor este S={0}S = \{0\}.

(2p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}A = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, numărul 4n4n să fie element al mulțimii AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA conține 1010 cifre zecimale, așadar numărul total de cazuri posibile este:
nr. cazuri posibile=10\text{nr. cazuri posibile} = 10

(2p)

  • Testăm pentru fiecare element n∈An \in A dacă produsul 4n4n aparține mulțimii AA:
    • Pentru n=0n = 0: 4⋅0=0∈A4 \cdot 0 = 0 \in A (favorabil)
    • Pentru n=1n = 1: 4⋅1=4∈A4 \cdot 1 = 4 \in A (favorabil)
    • Pentru n=2n = 2: 4⋅2=8∈A4 \cdot 2 = 8 \in A (favorabil)
    • Pentru n≥3n \ge 3: 4n≥12∉A4n \ge 12 \notin A
  • Numerele căutate sunt 0,10, 1 și 22, așadar avem:
nr. cazuri favorabile=3\text{nr. cazuri favorabile} = 3

(2p)

  • Calculăm probabilitatea cerută:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=310p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{3}{10}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,1)A(2, 1), B(3,4)B(3, 4) și CC, astfel încât punctul AA este mijlocul segmentului BCBC. Arătați că triunghiul AOCAOC este dreptunghic isoscel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece AA este mijlocul segmentului BCBC, coordonatele sale satisfac formulele:
xA=xB+xC2  ⟹  2=3+xC2  ⟹  3+xC=4  ⟹  xC=1x_A = \frac{x_B + x_C}{2} \implies 2 = \frac{3 + x_C}{2} \implies 3 + x_C = 4 \implies x_C = 1 yA=yB+yC2  ⟹  1=4+yC2  ⟹  4+yC=2  ⟹  yC=−2y_A = \frac{y_B + y_C}{2} \implies 1 = \frac{4 + y_C}{2} \implies 4 + y_C = 2 \implies y_C = -2
  • Punctul CC are coordonatele (1,−2)(1, -2).

(2p)

  • Originea reperului este O(0,0)O(0, 0). Calculăm lungimile laturilor triunghiului AOCAOC:
OA=(2−0)2+(1−0)2=4+1=5OA = \sqrt{(2 - 0)^2 + (1 - 0)^2} = \sqrt{4 + 1} = \sqrt{5} OC=(1−0)2+(−2−0)2=1+4=5OC = \sqrt{(1 - 0)^2 + (-2 - 0)^2} = \sqrt{1 + 4} = \sqrt{5} AC=(1−2)2+(−2−1)2=(−1)2+(−3)2=1+9=10AC = \sqrt{(1 - 2)^2 + (-2 - 1)^2} = \sqrt{(-1)^2 + (-3)^2} = \sqrt{1 + 9} = \sqrt{10}
  • Deoarece OA=OC=5OA = OC = \sqrt{5}, triunghiul AOCAOC este isoscel.
  • Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora:
OA2+OC2=(5)2+(5)2=5+5=10=(10)2=AC2OA^2 + OC^2 = (\sqrt{5})^2 + (\sqrt{5})^2 = 5 + 5 = 10 = (\sqrt{10})^2 = AC^2
  • Rezultă că triunghiul AOCAOC este dreptunghic în OO și isoscel, adică dreptunghic isoscel.

(3p)


6. Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABCABC în care sin⁡30∘sin⁡A=cos⁡60∘cos⁡A\sin 30^\circ \sin A = \cos 60^\circ \cos A. Calculați tg⁡A\operatorname{tg} A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim valorile trigonometrice remarcabile:
sin⁡30∘=12șicos⁡60∘=12\sin 30^\circ = \frac{1}{2} \quad \text{și} \quad \cos 60^\circ = \frac{1}{2}

(2p)

  • Înlocuim aceste valori în relația dată în ipoteză:
12sin⁡A=12cos⁡A  ⟹  sin⁡A=cos⁡A\frac{1}{2} \sin A = \frac{1}{2} \cos A \implies \sin A = \cos A
  • Împărțim prin cos⁡A≠0\cos A \neq 0 (deoarece triunghiul este ascuțitunghic, A∈(0∘,90∘)A \in (0^\circ, 90^\circ)):
sin⁡Acos⁡A=1  ⟹  tg⁡A=1\frac{\sin A}{\cos A} = 1 \implies \operatorname{tg} A = 1

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(3−62−3)A = \begin{pmatrix} 3 & -6 \\ 2 & -3 \end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și B(a)=(0a−213a)B(a) = \begin{pmatrix} 0 & a - 2 \\ 1 & 3a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡A=3\det A = 3. (5p)
b) Determinați numărul real xx pentru care A⋅A+A=2B(x)A \cdot A + A = 2B(x). (5p)
c) Determinați numărul real aa pentru care det⁡(B(a)⋅A+B(3a))=4\det(B(a) \cdot A + B(3a)) = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm determinantul matricei AA conform formulei det⁡A=a11a22−a12a21\det A = a_{11}a_{22} - a_{12}a_{21}:
det⁡A=∣3−62−3∣=3⋅(−3)−(−6)⋅2\det A = \begin{vmatrix} 3 & -6 \\ 2 & -3 \end{vmatrix} = 3 \cdot (-3) - (-6) \cdot 2

(3p)

=−9−(−12)=−9+12=3= -9 - (-12) = -9 + 12 = 3

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(3−62−3)(3−62−3)=(3⋅3+(−6)⋅23⋅(−6)+(−6)⋅(−3)2⋅3+(−3)⋅22⋅(−6)+(−3)⋅(−3))A \cdot A = \begin{pmatrix} 3 & -6 \\ 2 & -3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & -6 \\ 2 & -3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 \cdot 3 + (-6) \cdot 2 & 3 \cdot (-6) + (-6) \cdot (-3) \\ 2 \cdot 3 + (-3) \cdot 2 & 2 \cdot (-6) + (-3) \cdot (-3) \end{pmatrix} =(9−12−18+186−6−12+9)=(−300−3)= \begin{pmatrix} 9 - 12 & -18 + 18 \\ 6 - 6 & -12 + 9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3 & 0 \\ 0 & -3 \end{pmatrix}
  • Adunăm matricea AA:
A⋅A+A=(−300−3)+(3−62−3)=(0−62−6)A \cdot A + A = \begin{pmatrix} -3 & 0 \\ 0 & -3 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 3 & -6 \\ 2 & -3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -6 \\ 2 & -6 \end{pmatrix}

(2p)

  • Exprimăm matricea 2B(x)2B(x):
2B(x)=2(0x−213x)=(02(x−2)26x)2B(x) = 2 \begin{pmatrix} 0 & x - 2 \\ 1 & 3x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2(x - 2) \\ 2 & 6x \end{pmatrix}
  • Din egalitatea (0−62−6)=(02(x−2)26x)\begin{pmatrix} 0 & -6 \\ 2 & -6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2(x - 2) \\ 2 & 6x \end{pmatrix}, identificăm elementele corespunzătoare:
{2(x−2)=−66x=−6  ⟺  {x−2=−3  ⟹  x=−1x=−1\begin{cases} 2(x - 2) = -6 \\ 6x = -6 \end{cases} \iff \begin{cases} x - 2 = -3 \implies x = -1 \\ x = -1 \end{cases}
  • Deducem soluția unică x=−1x = -1.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm produsul matricial B(a)⋅AB(a) \cdot A:
B(a)⋅A=(0a−213a)(3−62−3)=(0⋅3+2(a−2)0⋅(−6)+(−3)(a−2)1⋅3+3a⋅21⋅(−6)+3a⋅(−3))B(a) \cdot A = \begin{pmatrix} 0 & a - 2 \\ 1 & 3a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & -6 \\ 2 & -3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 \cdot 3 + 2(a - 2) & 0 \cdot (-6) + (-3)(a - 2) \\ 1 \cdot 3 + 3a \cdot 2 & 1 \cdot (-6) + 3a \cdot (-3) \end{pmatrix} =(2a−4−3a+66a+3−9a−6)= \begin{pmatrix} 2a - 4 & -3a + 6 \\ 6a + 3 & -9a - 6 \end{pmatrix}
  • Scriem matricea B(3a)B(3a) înlocuind parametrul cu 3a3a:
B(3a)=(03a−213(3a))=(03a−219a)B(3a) = \begin{pmatrix} 0 & 3a - 2 \\ 1 & 3(3a) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 3a - 2 \\ 1 & 9a \end{pmatrix}
  • Însumăm cele două matrice:
B(a)⋅A+B(3a)=(2a−4−3a+6+3a−26a+3+1−9a−6+9a)=(2a−446a+4−6)B(a) \cdot A + B(3a) = \begin{pmatrix} 2a - 4 & -3a + 6 + 3a - 2 \\ 6a + 3 + 1 & -9a - 6 + 9a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a - 4 & 4 \\ 6a + 4 & -6 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul acestei sume:
det⁡(B(a)⋅A+B(3a))=∣2a−446a+4−6∣=(2a−4)(−6)−4(6a+4)\det(B(a) \cdot A + B(3a)) = \begin{vmatrix} 2a - 4 & 4 \\ 6a + 4 & -6 \end{vmatrix} = (2a - 4)(-6) - 4(6a + 4) =−12a+24−24a−16=−36a+8= -12a + 24 - 24a - 16 = -36a + 8
  • Egalăm determinantul cu 44:
−36a+8=4  ⟺  36a=4  ⟹  a=436=19-36a + 8 = 4 \iff 36a = 4 \implies a = \frac{4}{36} = \frac{1}{9}

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=(xy+1)(x+y)x * y = (xy + 1)(x + y).

a) Arătați că 1∗2=91 * 2 = 9. (5p)
b) Arătați că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)
c) Determinați numerele naturale nenule nn pentru care numărul N=n∗1nN = n * \frac{1}{n} este întreg. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm formula legii pentru x=1x = 1 și y=2y = 2:
1∗2=(1⋅2+1)(1+2)1 * 2 = (1 \cdot 2 + 1)(1 + 2)

(3p)

  • Efectuăm calculele aritmetice:
1∗2=(2+1)(3)=3⋅3=91 * 2 = (2 + 1)(3) = 3 \cdot 3 = 9

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Pentru orice număr real xx, calculăm x∗0x * 0:
x∗0=(x⋅0+1)(x+0)=(0+1)⋅x=1⋅x=xx * 0 = (x \cdot 0 + 1)(x + 0) = (0 + 1) \cdot x = 1 \cdot x = x

(2p)

  • Calculăm 0∗x0 * x:
0∗x=(0⋅x+1)(0+x)=(0+1)⋅x=1⋅x=x0 * x = (0 \cdot x + 1)(0 + x) = (0 + 1) \cdot x = 1 \cdot x = x
  • Deoarece x∗0=0∗x=xx * 0 = 0 * x = x pentru orice număr real xx, deducem că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Fie n∈N∗n \in \mathbb{N}^*. Calculăm N=n∗1nN = n * \frac{1}{n} folosind definiția legii:
N=(n⋅1n+1)(n+1n)=(1+1)(n+1n)=2(n+1n)=2n+2nN = \left(n \cdot \frac{1}{n} + 1\right)\left(n + \frac{1}{n}\right) = (1 + 1)\left(n + \frac{1}{n}\right) = 2\left(n + \frac{1}{n}\right) = 2n + \frac{2}{n}

(2p)

  • Deoarece n∈N∗n \in \mathbb{N}^*, termenul 2n2n este număr întreg pozitiv.
  • Pentru ca NN să fie număr întreg (N∈ZN \in \mathbb{Z}), este necesar și suficient ca fracția 2n\frac{2}{n} să fie număr întreg:
2n∈Z  ⟹  n∣2\frac{2}{n} \in \mathbb{Z} \implies n \mid 2
  • Cum nn este număr natural nenul, divizorii pozitivi ai lui 22 sunt:
n∈{1,2}n \in \{1, 2\}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x−1)ex−x22f(x) = (x - 1)e^x - \frac{x^2}{2}.

a) Arătați că f′(x)=x(ex−1)f'(x) = x(e^x - 1), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)
b) Arătați că lim⁡x→0f(x)−f(0)x2=0\lim_{x \to 0} \frac{f(x) - f(0)}{x^2} = 0. (5p)
c) Arătați că f(x)≤f(x2)f(x) \le f(x^2), pentru orice x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Derivăm funcția termen cu termen, aplicând regula derivării produsului pentru primul termen:
f′(x)=((x−1)ex)′−(x22)′=(x−1)′ex+(x−1)(ex)′−2x2f'(x) = \left((x - 1)e^x\right)' - \left(\frac{x^2}{2}\right)' = (x - 1)' e^x + (x - 1)(e^x)' - \frac{2x}{2} =1⋅ex+(x−1)ex−x= 1 \cdot e^x + (x - 1)e^x - x

(3p)

  • Dăm factor comun pe exe^x și reducem termenii:
f′(x)=(1+x−1)ex−x=xex−x=x(ex−1),x∈Rf'(x) = (1 + x - 1)e^x - x = x e^x - x = x(e^x - 1), \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm f(0)f(0):
f(0)=(0−1)e0−022=−1⋅1−0=−1f(0) = (0 - 1)e^0 - \frac{0^2}{2} = -1 \cdot 1 - 0 = -1
  • Limita devine un caz de nedeterminare de tipul [00]\left[\frac{0}{0}\right]:
lim⁡x→0f(x)−f(0)x2=lim⁡x→0f(x)+1x2\lim_{x \to 0} \frac{f(x) - f(0)}{x^2} = \lim_{x \to 0} \frac{f(x) + 1}{x^2}
  • Aplicăm regula lui l’Hôpital (derivând numărătorul și numitorul în raport cu xx):
lim⁡x→0f(x)−f(0)x2=lim⁡x→0f′(x)2x=lim⁡x→0x(ex−1)2x\lim_{x \to 0} \frac{f(x) - f(0)}{x^2} = \lim_{x \to 0} \frac{f'(x)}{2x} = \lim_{x \to 0} \frac{x(e^x - 1)}{2x}

(2p)

  • Simplificăm factorul x≠0x \neq 0:
=lim⁡x→0ex−12=e0−12=1−12=0= \lim_{x \to 0} \frac{e^x - 1}{2} = \frac{e^0 - 1}{2} = \frac{1 - 1}{2} = 0

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Studiem semnul derivatei f′(x)=x(ex−1)f'(x) = x(e^x - 1) pe R\mathbb{R}:
    • Dacă x>0x > 0, atunci ex>1  ⟹  ex−1>0e^x > 1 \implies e^x - 1 > 0, deci f′(x)>0f'(x) > 0.
    • Dacă x<0x < 0, atunci ex<1  ⟹  ex−1<0e^x < 1 \implies e^x - 1 < 0, produsul a două numere negative este strict pozitiv, deci f′(x)>0f'(x) > 0.
    • Dacă x=0x = 0, f′(0)=0f'(0) = 0.
  • Prin urmare, f′(x)≥0f'(x) \ge 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, ceea ce arată că funcția ff este crescătoare pe întreg domeniul R\mathbb{R}.

(2p)

  • Pentru orice x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0], avem x≤0x \le 0.
  • Deoarece pătratul oricărui număr real este nenegativ, avem x2≥0x^2 \ge 0.
  • Comparând cele două cantități prin tranzitivitate:
x≤0≤x2  ⟹  x≤x2x \le 0 \le x^2 \implies x \le x^2
  • Deoarece funcția ff este crescătoare pe R\mathbb{R}, din x≤x2x \le x^2 rezultă imediat:
f(x)≤f(x2),∀x∈(−∞,0]f(x) \le f(x^2), \quad \forall x \in (-\infty, 0]

(3p)


2. Se consideră funcția f:(−4,+∞)→Rf: (-4, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=4xx+4f(x) = \frac{4x}{x + 4}.

a) Arătați că ∫12(x+4)f(x) dx=6\int_1^2 (x + 4)f(x) \, dx = 6. (5p)
b) Arătați că ∫141xf(x2) dx=4ln⁡2\int_1^4 \frac{1}{x} f(x^2) \, dx = 4\ln 2. (5p)
c) Demonstrați că orice primitivă a funcției ff este convexă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim expresia funcției f(x)=4xx+4f(x) = \frac{4x}{x + 4} în integrala dată:
∫12(x+4)f(x) dx=∫12(x+4)⋅4xx+4 dx=∫124x dx\int_1^2 (x + 4)f(x) \, dx = \int_1^2 (x + 4) \cdot \frac{4x}{x + 4} \, dx = \int_1^2 4x \, dx

(3p)

  • Calculăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫124x dx=2x2∣12=2⋅22−2⋅12=8−2=6\int_1^2 4x \, dx = \left. 2x^2 \right|_1^2 = 2 \cdot 2^2 - 2 \cdot 1^2 = 8 - 2 = 6

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm funcția f(x2)f(x^2) înlocuind pe xx cu x2x^2:
f(x2)=4x2x2+4f(x^2) = \frac{4x^2}{x^2 + 4}
  • Expresia de sub integrală este:
1xf(x2)=1x⋅4x2x2+4=4xx2+4=2⋅2xx2+4=2⋅(x2+4)′x2+4\frac{1}{x} f(x^2) = \frac{1}{x} \cdot \frac{4x^2}{x^2 + 4} = \frac{4x}{x^2 + 4} = 2 \cdot \frac{2x}{x^2 + 4} = 2 \cdot \frac{(x^2 + 4)'}{x^2 + 4}

(3p)

  • Calculăm integrala definită:
∫141xf(x2) dx=2∫14(x2+4)′x2+4 dx=2ln⁡(x2+4)∣14\int_1^4 \frac{1}{x} f(x^2) \, dx = 2 \int_1^4 \frac{(x^2 + 4)'}{x^2 + 4} \, dx = \left. 2\ln(x^2 + 4) \right|_1^4 =2ln⁡(42+4)−2ln⁡(12+4)=2ln⁡20−2ln⁡5=2ln⁡(205)=2ln⁡4= 2\ln(4^2 + 4) - 2\ln(1^2 + 4) = 2\ln 20 - 2\ln 5 = 2\ln\left(\frac{20}{5}\right) = 2\ln 4
  • Deoarece ln⁡4=ln⁡(22)=2ln⁡2\ln 4 = \ln(2^2) = 2\ln 2, obținem:
2ln⁡4=2(2ln⁡2)=4ln⁡22\ln 4 = 2(2\ln 2) = 4\ln 2

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Fie F:(−4,+∞)→RF: (-4, +\infty) \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff. Prin definiția primitivei:
F′(x)=f(x),∀x∈(−4,+∞)F'(x) = f(x), \quad \forall x \in (-4, +\infty)

(2p)

  • Deducem că a doua derivată a primitivei este derivata funcției ff: F′′(x)=f′(x)F''(x) = f'(x).
  • Calculăm f′(x)f'(x) folosind regula de derivare a raportului:
f′(x)=(4xx+4)′=(4x)′(x+4)−4x(x+4)′(x+4)2=4(x+4)−4x⋅1(x+4)2f'(x) = \left(\frac{4x}{x + 4}\right)' = \frac{(4x)'(x + 4) - 4x(x + 4)'}{(x + 4)^2} = \frac{4(x + 4) - 4x \cdot 1}{(x + 4)^2} =4x+16−4x(x+4)2=16(x+4)2= \frac{4x + 16 - 4x}{(x + 4)^2} = \frac{16}{(x + 4)^2}
  • Deoarece 16>016 > 0 și (x+4)2>0(x + 4)^2 > 0 pentru orice x∈(−4,+∞)x \in (-4, +\infty), obținem:
F′′(x)=16(x+4)2>0,∀x∈(−4,+∞)F''(x) = \frac{16}{(x + 4)^2} > 0, \quad \forall x \in (-4, +\infty)
  • A doua derivată fiind strict pozitivă pe întreg intervalul (−4,+∞)(-4, +\infty), rezultă că funcția FF este convexă pe (−4,+∞)(-4, +\infty). Așadar, orice primitivă a funcției ff este convexă.

(3p)