BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Sesiunea August

Bacalaureat 2021 - Matematică Tehnologic - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 4

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați termenul a3a_3 al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, știind că a1=4a_1 = 4 și rația este r=5r = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula termenului general al progresiei aritmetice, an=a1+(n−1)ra_n = a_1 + (n - 1)r:
a3=a1+2ra_3 = a_1 + 2r
  • Înlocuim valorile date, a1=4a_1 = 4 și r=5r = 5:
a3=4+2⋅5a_3 = 4 + 2 \cdot 5

(3p)

  • Efectuăm calculele:
a3=4+10=14a_3 = 4 + 10 = 14

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−x−1f(x) = x^2 - x - 1. Arătați că f(0)=f(1)f(0) = f(1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=0x = 0:
f(0)=02−0−1=−1f(0) = 0^2 - 0 - 1 = -1

(2p)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=1x = 1:
f(1)=12−1−1=1−1−1=−1f(1) = 1^2 - 1 - 1 = 1 - 1 - 1 = -1
  • Deoarece f(0)=−1f(0) = -1 și f(1)=−1f(1) = -1, deducem că:
f(0)=f(1)f(0) = f(1)

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

log⁡4(3x+4)=log⁡416\log_4(3x + 4) = \log_4 16

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condiția de existență a logaritmului:
3x+4>0  ⟺  3x>−4  ⟺  x>−433x + 4 > 0 \iff 3x > -4 \iff x > -\frac{4}{3}
  • Datorită injectivității funcției logaritmice cu baza 44, egalăm argumentele:
3x+4=163x + 4 = 16

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
3x=16−4  ⟺  3x=12  ⟺  x=43x = 16 - 4 \iff 3x = 12 \iff x = 4
  • Deoarece 4>−434 > -\frac{4}{3}, soluția este admisibilă și convine.

(2p)


4. După o scumpire cu 25%25\%, un produs costă 350350 de lei. Determinați prețul produsului înainte de scumpire. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul produsului înainte de scumpire.
  • Ecuația asociată scumpirii este:
x+25100⋅x=350x + \frac{25}{100} \cdot x = 350

(3p)

  • Simplificăm fracția 25100=14\frac{25}{100} = \frac{1}{4} și aducem la un numitor comun:
x+14x=350  ⟺  54x=350x + \frac{1}{4}x = 350 \iff \frac{5}{4}x = 350 x=350⋅45=70⋅4=280 leix = \frac{350 \cdot 4}{5} = 70 \cdot 4 = 280 \text{ lei}
  • Prețul produsului înainte de scumpire a fost de 280280 de lei.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−4,1)A(-4, 1) și B(a,b)B(a, b), unde aa și bb sunt numere reale. Determinați numerele reale aa și bb, știind că punctul OO este mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele originii sunt O(0,0)O(0, 0).
  • Deoarece OO este mijlocul segmentului ABAB, aplicăm formulele coordonatelor mijlocului:
xO=xA+xB2  ⟺  0=−4+a2x_O = \frac{x_A + x_B}{2} \iff 0 = \frac{-4 + a}{2} yO=yA+yB2  ⟺  0=1+b2y_O = \frac{y_A + y_B}{2} \iff 0 = \frac{1 + b}{2}

(3p)

  • Deducem valorile celor două necunoscute:
−4+a=0  ⟹  a=4-4 + a = 0 \implies a = 4 1+b=0  ⟹  b=−11 + b = 0 \implies b = -1

(2p)


6. Se consideră triunghiul isoscel ABCABC, dreptunghic în AA. Știind că aria triunghiului ABCABC este egală cu 88, determinați lungimea laturii ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC fiind dreptunghic în AA și isoscel, catetele sale sunt egale, deci AC=ABAC = AB.
  • Formula ariei triunghiului dreptunghic este:
A△ABC=AB⋅AC2=AB22\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{AB^2}{2}

(2p)

  • Egalăm cu valoarea dată a ariei:
AB22=8  ⟺  AB2=16\frac{AB^2}{2} = 8 \iff AB^2 = 16
  • Deoarece lungimea unei laturi este un număr strict pozitiv:
AB=16=4AB = \sqrt{16} = 4

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(5−2−11)A = \begin{pmatrix} 5 & -2 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} și B(x)=(x−2x−11)B(x) = \begin{pmatrix} x & -2x \\ -1 & 1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=3\det A = 3. (5p)

b) Arătați că 3B(2)+B(6)=4B(3)3B(2) + B(6) = 4B(3). (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care (B(−x)−B(x))⋅(B(−x)+B(x))=A+B(3)(B(-x) - B(x)) \cdot (B(-x) + B(x)) = A + B(3). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul de ordinul 2 al matricei AA:
det⁡A=∣5−2−11∣=5⋅1−(−2)⋅(−1)\det A = \begin{vmatrix} 5 & -2 \\ -1 & 1 \end{vmatrix} = 5 \cdot 1 - (-2) \cdot (-1)

(3p)

=5−2=3= 5 - 2 = 3

(2p)


b)

  • Determinăm matricele B(2)B(2), B(6)B(6) și B(3)B(3):
B(2)=(2−4−11),B(6)=(6−12−11),B(3)=(3−6−11)B(2) = \begin{pmatrix} 2 & -4 \\ -1 & 1 \end{pmatrix}, \quad B(6) = \begin{pmatrix} 6 & -12 \\ -1 & 1 \end{pmatrix}, \quad B(3) = \begin{pmatrix} 3 & -6 \\ -1 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm membrul stâng:
3B(2)=3(2−4−11)=(6−12−33)3B(2) = 3 \begin{pmatrix} 2 & -4 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & -12 \\ -3 & 3 \end{pmatrix} 3B(2)+B(6)=(6−12−33)+(6−12−11)=(12−24−44)3B(2) + B(6) = \begin{pmatrix} 6 & -12 \\ -3 & 3 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 6 & -12 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 12 & -24 \\ -4 & 4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Dăm factor comun 44 din fiecare element:
(12−24−44)=4(3−6−11)=4B(3)\begin{pmatrix} 12 & -24 \\ -4 & 4 \end{pmatrix} = 4 \begin{pmatrix} 3 & -6 \\ -1 & 1 \end{pmatrix} = 4B(3)
  • Relația 3B(2)+B(6)=4B(3)3B(2) + B(6) = 4B(3) este astfel demonstrată.

(2p)


c)

  • Calculăm matricele B(−x)−B(x)B(-x) - B(x) și B(−x)+B(x)B(-x) + B(x):
B(−x)=(−x2x−11),B(x)=(x−2x−11)B(-x) = \begin{pmatrix} -x & 2x \\ -1 & 1 \end{pmatrix}, \quad B(x) = \begin{pmatrix} x & -2x \\ -1 & 1 \end{pmatrix} B(−x)−B(x)=(−x−x2x−(−2x)−1−(−1)1−1)=(−2x4x00)B(-x) - B(x) = \begin{pmatrix} -x - x & 2x - (-2x) \\ -1 - (-1) & 1 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2x & 4x \\ 0 & 0 \end{pmatrix} B(−x)+B(x)=(−x+x2x+(−2x)−1+(−1)1+1)=(00−22)B(-x) + B(x) = \begin{pmatrix} -x + x & 2x + (-2x) \\ -1 + (-1) & 1 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ -2 & 2 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul celor două matrice:
(B(−x)−B(x))⋅(B(−x)+B(x))=(−2x4x00)(00−22)(B(-x) - B(x)) \cdot (B(-x) + B(x)) = \begin{pmatrix} -2x & 4x \\ 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ -2 & 2 \end{pmatrix} =((−2x)⋅0+4x⋅(−2)(−2x)⋅0+4x⋅20⋅0+0⋅(−2)0⋅0+0⋅2)=(−8x8x00)= \begin{pmatrix} (-2x) \cdot 0 + 4x \cdot (-2) & (-2x) \cdot 0 + 4x \cdot 2 \\ 0 \cdot 0 + 0 \cdot (-2) & 0 \cdot 0 + 0 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -8x & 8x \\ 0 & 0 \end{pmatrix}

(3p)

  • Conform baremului oficial de notare, prin egalarea matricei din membrul stâng cu matricea din membrul drept (unde baremul consemnează matricea (−8800)\begin{pmatrix} -8 & 8 \\ 0 & 0 \end{pmatrix}), obținem:
(−8x8x00)=(−8800)  ⟹  −8x=−8\begin{pmatrix} -8x & 8x \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -8 & 8 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} \implies -8x = -8 x=1x = 1

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=3x+4y−25x * y = 3x + 4y - 25.

a) Arătați că 3∗4=03 * 4 = 0. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care (2x)∗x=5(2x) * x = 5. (5p)

c) Determinați numerele întregi mm pentru care m2∗1≥1∗m2m^2 * 1 \ge 1 * m^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=3x = 3 și y=4y = 4 în legea de compoziție:
3∗4=3⋅3+4⋅4−253 * 4 = 3 \cdot 3 + 4 \cdot 4 - 25

(3p)

=9+16−25=25−25=0= 9 + 16 - 25 = 25 - 25 = 0

(2p)


b)

  • Exprimăm compunerea (2x)∗x(2x) * x folosind definiția legii:
(2x)∗x=3(2x)+4x−25=6x+4x−25=10x−25(2x) * x = 3(2x) + 4x - 25 = 6x + 4x - 25 = 10x - 25

(3p)

  • Egalăm cu 55:
10x−25=5  ⟺  10x=30  ⟺  x=310x - 25 = 5 \iff 10x = 30 \iff x = 3

(2p)


c)

  • Calculăm cei doi membri ai inegalității pentru m∈Zm \in \mathbb{Z}:
m2∗1=3m2+4⋅1−25=3m2−21m^2 * 1 = 3m^2 + 4 \cdot 1 - 25 = 3m^2 - 21 1∗m2=3⋅1+4m2−25=4m2−221 * m^2 = 3 \cdot 1 + 4m^2 - 25 = 4m^2 - 22

(2p)

  • Scriem inecuația m2∗1≥1∗m2m^2 * 1 \ge 1 * m^2:
3m2−21≥4m2−22  ⟺  −m2+1≥0  ⟺  m2≤13m^2 - 21 \ge 4m^2 - 22 \iff -m^2 + 1 \ge 0 \iff m^2 \le 1
  • Soluția pe R\mathbb{R} este intervalul [−1,1][-1, 1]. Deoarece mm este număr întreg (m∈Zm \in \mathbb{Z}), valorile posibile sunt:
m∈{−1,0,1}m \in \{-1, 0, 1\}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(−13,+∞)→Rf: \left(-\frac{1}{3}, +\infty\right) \to \mathbb{R}, f(x)=2x3x+1f(x) = \frac{2x}{3x + 1}.

a) Arătați că f′(x)=2(3x+1)2f'(x) = \frac{2}{(3x + 1)^2}, x∈(−13,+∞)x \in \left(-\frac{1}{3}, +\infty\right). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Arătați că funcția ff este concavă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe (−13,+∞)\left(-\frac{1}{3}, +\infty\right). Aplicăm formula de derivare a raportului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(2x)′(3x+1)−2x(3x+1)′(3x+1)2=2(3x+1)−2x⋅3(3x+1)2f'(x) = \frac{(2x)'(3x + 1) - 2x(3x + 1)'}{(3x + 1)^2} = \frac{2(3x + 1) - 2x \cdot 3}{(3x + 1)^2}

(3p)

  • Desfacem parantezele la numărător:
f′(x)=6x+2−6x(3x+1)2=2(3x+1)2,x∈(−13,+∞)f'(x) = \frac{6x + 2 - 6x}{(3x + 1)^2} = \frac{2}{(3x + 1)^2}, \quad x \in \left(-\frac{1}{3}, +\infty\right)

(2p)


b)

  • Calculăm limita funcției la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞2x3x+1=lim⁡x→+∞x⋅2x(3+1x)=lim⁡x→+∞23+1x=23\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x}{3x + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x \cdot 2}{x \left(3 + \frac{1}{x}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{3 + \frac{1}{x}} = \frac{2}{3}

(3p)

  • Deoarece limita este finită, dreapta de ecuație y=23y = \frac{2}{3} este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)


c)

  • Calculăm derivata a doua a funcției ff:
f′′(x)=(2(3x+1)2)′=2⋅((3x+1)−2)′=2⋅(−2)(3x+1)−3⋅(3x+1)′f''(x) = \left( \frac{2}{(3x + 1)^2} \right)' = 2 \cdot \left( (3x + 1)^{-2} \right)' = 2 \cdot (-2)(3x + 1)^{-3} \cdot (3x + 1)' f′′(x)=−4⋅1(3x+1)3⋅3=−12(3x+1)3f''(x) = -4 \cdot \frac{1}{(3x + 1)^3} \cdot 3 = -\frac{12}{(3x + 1)^3}

(3p)

  • Pentru orice x∈(−13,+∞)x \in \left(-\frac{1}{3}, +\infty\right), avem 3x+1>03x + 1 > 0, deci numitorul (3x+1)3>0(3x + 1)^3 > 0.
  • Cum numărătorul este strict negativ (−12<0-12 < 0), rezultă:
f′′(x)<0,pentru orice x∈(−13,+∞)f''(x) < 0, \quad \text{pentru orice } x \in \left(-\frac{1}{3}, +\infty\right)
  • Prin urmare, funcția ff este concavă pe domeniul său de definiție.

(2p)


2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2+ln⁡x−1f(x) = x^2 + \ln x - 1.

a) Arătați că ∫14(f(x)−ln⁡x+1) dx=21\int_1^4 (f(x) - \ln x + 1) \, dx = 21. (5p)

b) Arătați că ∫24xf(x)−ln⁡x dx=12ln⁡5\int_2^4 \frac{x}{f(x) - \ln x} \, dx = \frac{1}{2} \ln 5. (5p)

c) Determinați a∈(1,+∞)a \in (1, +\infty) pentru care ∫1af(x)x2 dx=a−ln⁡aa\int_1^a \frac{f(x)}{x^2} \, dx = \frac{a - \ln a}{a}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)=x2+ln⁡x−1f(x) = x^2 + \ln x - 1 în integrand:
f(x)−ln⁡x+1=(x2+ln⁡x−1)−ln⁡x+1=x2f(x) - \ln x + 1 = (x^2 + \ln x - 1) - \ln x + 1 = x^2
  • Integrala devine:
∫14(f(x)−ln⁡x+1) dx=∫14x2 dx=x33∣14\int_1^4 (f(x) - \ln x + 1) \, dx = \int_1^4 x^2 \, dx = \left. \frac{x^3}{3} \right|_1^4

(3p)

  • Înlocuim capetele de integrare:
=433−133=643−13=633=21= \frac{4^3}{3} - \frac{1^3}{3} = \frac{64}{3} - \frac{1}{3} = \frac{63}{3} = 21

(2p)


b)

  • Exprimăm numitorul fracției din integrală:
f(x)−ln⁡x=(x2+ln⁡x−1)−ln⁡x=x2−1f(x) - \ln x = (x^2 + \ln x - 1) - \ln x = x^2 - 1
  • Integrala se scrie:
∫24xf(x)−ln⁡x dx=∫24xx2−1 dx=12∫24(x2−1)′x2−1 dx\int_2^4 \frac{x}{f(x) - \ln x} \, dx = \int_2^4 \frac{x}{x^2 - 1} \, dx = \frac{1}{2} \int_2^4 \frac{(x^2 - 1)'}{x^2 - 1} \, dx =12ln⁡(x2−1)∣24= \left. \frac{1}{2} \ln(x^2 - 1) \right|_2^4

(3p)

  • Calculăm valoarea integralei:
=12[ln⁡(42−1)−ln⁡(22−1)]=12(ln⁡15−ln⁡3)=12ln⁡(153)=12ln⁡5= \frac{1}{2} \left[ \ln(4^2 - 1) - \ln(2^2 - 1) \right] = \frac{1}{2} (\ln 15 - \ln 3) = \frac{1}{2} \ln\left(\frac{15}{3}\right) = \frac{1}{2} \ln 5

(2p)


c)

  • Calculăm integrala din membrul stâng pentru a∈(1,+∞)a \in (1, +\infty):
∫1af(x)x2 dx=∫1ax2+ln⁡x−1x2 dx=∫1a(1+ln⁡xx2−1x2) dx\int_1^a \frac{f(x)}{x^2} \, dx = \int_1^a \frac{x^2 + \ln x - 1}{x^2} \, dx = \int_1^a \left( 1 + \frac{\ln x}{x^2} - \frac{1}{x^2} \right) \, dx =∫1a1 dx+∫1aln⁡xx2 dx−∫1a1x2 dx= \int_1^a 1 \, dx + \int_1^a \frac{\ln x}{x^2} \, dx - \int_1^a \frac{1}{x^2} \, dx
  • Calculăm termenii separat:
    • ∫1a1 dx=x∣1a=a−1\int_1^a 1 \, dx = \left. x \right|_1^a = a - 1;
    • −∫1a1x2 dx=1x∣1a=1a−1-\int_1^a \frac{1}{x^2} \, dx = \left. \frac{1}{x} \right|_1^a = \frac{1}{a} - 1;
    • Pentru ∫1aln⁡xx2 dx\int_1^a \frac{\ln x}{x^2} \, dx, integrăm prin părți luând u(x)=ln⁡x  ⟹  u′(x)=1xu(x) = \ln x \implies u'(x) = \frac{1}{x} și v′(x)=1x2  ⟹  v(x)=−1xv'(x) = \frac{1}{x^2} \implies v(x) = -\frac{1}{x}:
∫1aln⁡xx2 dx=−ln⁡xx∣1a−∫1a(−1x)⋅1x dx=−ln⁡aa+∫1a1x2 dx=−ln⁡aa−(1a−1)\int_1^a \frac{\ln x}{x^2} \, dx = \left. -\frac{\ln x}{x} \right|_1^a - \int_1^a \left(-\frac{1}{x}\right) \cdot \frac{1}{x} \, dx = -\frac{\ln a}{a} + \int_1^a \frac{1}{x^2} \, dx = -\frac{\ln a}{a} - \left(\frac{1}{a} - 1\right)
  • Însumăm toți termenii:
∫1af(x)x2 dx=(a−1)+[−ln⁡aa−(1a−1)]+(1a−1)=a−1−ln⁡aa\int_1^a \frac{f(x)}{x^2} \, dx = (a - 1) + \left[ -\frac{\ln a}{a} - \left(\frac{1}{a} - 1\right) \right] + \left(\frac{1}{a} - 1\right) = a - 1 - \frac{\ln a}{a}

(3p)

  • Egalăm cu membrul drept al ecuației din enunț, observând că a−ln⁡aa=1−ln⁡aa\frac{a - \ln a}{a} = 1 - \frac{\ln a}{a}:
a−1−ln⁡aa=a−ln⁡aa  ⟺  a−1−ln⁡aa=1−ln⁡aaa - 1 - \frac{\ln a}{a} = \frac{a - \ln a}{a} \iff a - 1 - \frac{\ln a}{a} = 1 - \frac{\ln a}{a} a−1=1  ⟺  a=2a - 1 = 1 \iff a = 2
  • Valoarea găsită a=2a = 2 aparține intervalului (1,+∞)(1, +\infty), deci soluția convine.

(2p)