BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2021 - Matematică Tehnologic - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 2

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 2⋅(2−34:12)=12 \cdot \left(2 - \frac{3}{4} : \frac{1}{2}\right) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm mai întâi împărțirea din paranteză:
34:12=34⋅21=32\frac{3}{4} : \frac{1}{2} = \frac{3}{4} \cdot \frac{2}{1} = \frac{3}{2}
  • Calculăm expresia din paranteză:
2−34:12=2−32=4−32=122 - \frac{3}{4} : \frac{1}{2} = 2 - \frac{3}{2} = \frac{4 - 3}{2} = \frac{1}{2}

(3p)

  • Înmulțim rezultatul cu 2:
2⋅(2−34:12)=2⋅12=12 \cdot \left(2 - \frac{3}{4} : \frac{1}{2}\right) = 2 \cdot \frac{1}{2} = 1

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+2f(x) = x + 2 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x−4g(x) = x - 4. Arătați că f(1)+g(1)=0f(1) + g(1) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției ff în punctul x=1x = 1:
f(1)=1+2=3f(1) = 1 + 2 = 3

(2p)

  • Calculăm valoarea funcției gg în punctul x=1x = 1:
g(1)=1−4=−3g(1) = 1 - 4 = -3
  • Însumăm cele două valori:
f(1)+g(1)=3+(−3)=0f(1) + g(1) = 3 + (-3) = 0

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 24−x=42^{4 - x} = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem numărul 4 ca putere a bazei 2:
4=22  ⟹  24−x=224 = 2^2 \implies 2^{4 - x} = 2^2

(3p)

  • Deoarece funcția exponențială este injectivă, egalăm exponenții:
4−x=2  ⟺  x=4−2  ⟺  x=24 - x = 2 \iff x = 4 - 2 \iff x = 2

(2p)


4. Un produs costă 70 de lei. Determinați prețul produsului după o scumpire cu 30%30\%. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea scumpirii:
30100⋅70=2100100=21 de lei\frac{30}{100} \cdot 70 = \frac{2100}{100} = 21 \text{ de lei}

(3p)

  • Calculăm noul preț adăugând scumpirea la prețul inițial:
70+21=91 de lei70 + 21 = 91 \text{ de lei}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−3,4)A(-3, 4), B(−3,0)B(-3, 0) și C(0,4)C(0, 4). Calculați perimetrul triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimile laturilor ABAB și ACAC:
    • Punctele A(−3,4)A(-3, 4) și B(−3,0)B(-3, 0) au aceeași abscisă, deci AB=∣yA−yB∣=∣4−0∣=4AB = |y_A - y_B| = |4 - 0| = 4;
    • Punctele A(−3,4)A(-3, 4) și C(0,4)C(0, 4) au aceeași ordonată, deci AC=∣xC−xA∣=∣0−(−3)∣=3AC = |x_C - x_A| = |0 - (-3)| = 3.

(2p)

  • Calculăm lungimea ipotenuzei BCBC (sau prin formula distanței dintre două puncte):
BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(0−(−3))2+(4−0)2=32+42=9+16=25=5BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(0 - (-3))^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5
  • Perimetrul triunghiului ABCABC este:
P△ABC=AB+AC+BC=4+3+5=12P_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 4 + 3 + 5 = 12

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, în care AC=2AC = 2, BC=4BC = 4 și unghiul AA are măsura egală cu 30∘30^\circ. Arătați că sin⁡B=14\sin B = \frac{1}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABCABC:
BCsin⁡A=ACsin⁡B\frac{BC}{\sin A} = \frac{AC}{\sin B}
  • Înlocuim datele din ipoteză (BC=4BC = 4, AC=2AC = 2 și sin⁡A=sin⁡30∘=12\sin A = \sin 30^\circ = \frac{1}{2}):
412=2sin⁡B  ⟺  8=2sin⁡B\frac{4}{\frac{1}{2}} = \frac{2}{\sin B} \iff 8 = \frac{2}{\sin B}

(3p)

  • Deducem valoarea cerută:
sin⁡B=28=14\sin B = \frac{2}{8} = \frac{1}{4}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(3−221)A = \begin{pmatrix} 3 & -2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}, B=(4−331)B = \begin{pmatrix} 4 & -3 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} și I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=7\det A = 7. (5p)

b) Arătați că 2B+I2=3A2B + I_2 = 3A. (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care A⋅X−B⋅X=I2−XA \cdot X - B \cdot X = I_2 - X. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣3−221∣=3⋅1−(−2)⋅2\det A = \begin{vmatrix} 3 & -2 \\ 2 & 1 \end{vmatrix} = 3 \cdot 1 - (-2) \cdot 2

(3p)

=3−(−4)=3+4=7= 3 - (-4) = 3 + 4 = 7

(2p)


b)

  • Calculăm membrul stâng 2B+I22B + I_2:
2B+I2=2(4−331)+(1001)=(8−662)+(1001)=(9−663)2B + I_2 = 2 \begin{pmatrix} 4 & -3 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & -6 \\ 6 & 2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 & -6 \\ 6 & 3 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm membrul drept 3A3A:
3A=3(3−221)=(9−663)3A = 3 \begin{pmatrix} 3 & -2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 & -6 \\ 6 & 3 \end{pmatrix}
  • Cum cele două matrice au aceleași elemente, rezultă 2B+I2=3A2B + I_2 = 3A.

(2p)


c)

  • Prelucrăm ecuația matriceală dând factor comun la dreapta:
A⋅X−B⋅X=I2−X  ⟺  (A−B)X+X=I2  ⟺  (A−B+I2)X=I2A \cdot X - B \cdot X = I_2 - X \iff (A - B) X + X = I_2 \iff (A - B + I_2) X = I_2

(2p)

  • Calculăm matricea C=A−B+I2C = A - B + I_2:
A−B=(3−221)−(4−331)=(−11−10)A - B = \begin{pmatrix} 3 & -2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 4 & -3 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} C=A−B+I2=(−11−10)+(1001)=(01−11)C = A - B + I_2 = \begin{pmatrix} -1 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix}
  • Verificăm dacă matricea CC este inversabilă:
det⁡(C)=∣01−11∣=0⋅1−1⋅(−1)=1≠0  ⟹  C este inversabila˘\det(C) = \begin{vmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 1 \end{vmatrix} = 0 \cdot 1 - 1 \cdot (-1) = 1 \neq 0 \implies C \text{ este inversabilă}
  • Înmulțind la stânga cu C−1C^{-1}, obținem X=C−1⋅I2=C−1X = C^{-1} \cdot I_2 = C^{-1}. Aflăm inversa lui CC:
C∗=(1−110)  ⟹  C−1=1det⁡CC∗=(1−110)C^* = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} \implies C^{-1} = \frac{1}{\det C} C^* = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

Deci:

X=(1−110)X = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=−(x−3)(y−3)+3x * y = -(x - 3)(y - 3) + 3.

a) Arătați că 1∗3=31 * 3 = 3. (5p)

b) Arătați că e=2e = 2 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui xx pentru care (x+6)∗x≥3(x + 6) * x \ge 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=3y = 3 în legea de compoziție:
1∗3=−(1−3)(3−3)+31 * 3 = -(1 - 3)(3 - 3) + 3

(3p)

=−(−2)⋅0+3=0+3=3= -(-2) \cdot 0 + 3 = 0 + 3 = 3

(2p)


b)

  • Verificăm dacă x∗2=xx * 2 = x pentru orice număr real xx:
x∗2=−(x−3)(2−3)+3=−(x−3)(−1)+3=(x−3)+3=xx * 2 = -(x - 3)(2 - 3) + 3 = -(x - 3)(-1) + 3 = (x - 3) + 3 = x

(2p)

  • Verificăm și comutativitatea pentru elementul neutru 2∗x=x2 * x = x:
2∗x=−(2−3)(x−3)+3=−(−1)(x−3)+3=(x−3)+3=x2 * x = -(2 - 3)(x - 3) + 3 = -(-1)(x - 3) + 3 = (x - 3) + 3 = x
  • Deoarece x∗2=2∗x=xx * 2 = 2 * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că e=2e = 2 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


c)

  • Calculăm expresia (x+6)∗x(x + 6) * x:
(x+6)∗x=−((x+6)−3)(x−3)+3=−(x+3)(x−3)+3(x + 6) * x = -((x + 6) - 3)(x - 3) + 3 = -(x + 3)(x - 3) + 3

(2p)

  • Inecuația dată devine:
−(x+3)(x−3)+3≥3  ⟺  −(x+3)(x−3)≥0  ⟺  (x−3)(x+3)≤0-(x + 3)(x - 3) + 3 \ge 3 \iff -(x + 3)(x - 3) \ge 0 \iff (x - 3)(x + 3) \le 0
  • Rădăcinile ecuației atașate sunt x1=−3x_1 = -3 și x2=3x_2 = 3. Semnul funcției de gradul al doilea este negativ sau nul între rădăcini, de unde obținem:
x∈[−3,3]x \in [-3, 3]

Mulțimea căutată a valorilor reale este [−3,3][-3, 3].

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=4x+ln⁡x−5f(x) = \frac{4}{x} + \ln x - 5.

a) Arătați că f′(x)=x−4x2f'(x) = \frac{x - 4}{x^2}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției ff. (5p)

c) Arătați că nu există asimptotă spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Derivăm termen cu termen funcția ff pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty):
f′(x)=(4x)′+(ln⁡x)′−(5)′=−4x2+1x−0f'(x) = \left(\frac{4}{x}\right)' + (\ln x)' - (5)' = -\frac{4}{x^2} + \frac{1}{x} - 0

(3p)

  • Aducem la numitorul comun x2x^2:
f′(x)=−4+xx2=x−4x2,x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{-4 + x}{x^2} = \frac{x - 4}{x^2}, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)


b)

  • Egalăm derivata cu zero pentru a găsi punctele critice:
f′(x)=0  ⟺  x−4=0  ⟺  x=4∈(0,+∞)f'(x) = 0 \iff x - 4 = 0 \iff x = 4 \in (0, +\infty)

(2p)

  • Stabilim semnul derivatei, ținând cont că numitorul x2>0x^2 > 0 pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty):
    • Pentru x∈(0,4]x \in (0, 4], x−4≤0  ⟹  f′(x)≤0x - 4 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe intervalul (0,4](0, 4];
    • Pentru x∈[4,+∞)x \in [4, +\infty), x−4≥0  ⟹  f′(x)≥0x - 4 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe intervalul [4,+∞)[4, +\infty).

(3p)


c)

  • Verificăm existența asimptotei orizontale spre +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(4x+ln⁡x−5)=0+(+∞)−5=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{4}{x} + \ln x - 5\right) = 0 + (+\infty) - 5 = +\infty

Cum limita este infinită, graficul nu admite asimptotă orizontală spre +∞+\infty.

  • Verificăm existența asimptotei oblice y=mx+ny = mx + n spre +∞+\infty:
m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞(4x2+ln⁡xx−5x)m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{4}{x^2} + \frac{\ln x}{x} - \frac{5}{x}\right)

Deoarece lim⁡x→+∞4x2=0\lim_{x \to +\infty} \frac{4}{x^2} = 0, lim⁡x→+∞ln⁡xx=0\lim_{x \to +\infty} \frac{\ln x}{x} = 0 și lim⁡x→+∞5x=0\lim_{x \to +\infty} \frac{5}{x} = 0, obținem m=0m = 0.

(3p)

  • O asimptotă oblică cu panta m=0m = 0 ar fi o asimptotă orizontală, dar lim⁡x→+∞(f(x)−0⋅x)=lim⁡x→+∞f(x)=+∞∉R\lim_{x \to +\infty} (f(x) - 0 \cdot x) = \lim_{x \to +\infty} f(x) = +\infty \notin \mathbb{R}.
  • Prin urmare, graficul funcției ff nu admite nici asimptotă oblică, deci nu există asimptotă spre +∞+\infty.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex+3x2+3f(x) = e^x + 3x^2 + 3.

a) Arătați că ∫12(f(x)−ex−3) dx=7\int_1^2 (f(x) - e^x - 3) \, dx = 7. (5p)

b) Arătați că ∫01(xf(x)−3x3) dx=52\int_0^1 (x f(x) - 3x^3) \, dx = \frac{5}{2}. (5p)

c) Determinați a∈(0,1)a \in (0, 1), știind că ∫0a1f(x)−f′(x) dx=16\int_0^a \frac{1}{f(x) - f'(x)} \, dx = \frac{1}{6}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Exprimăm funcția de integrat:
f(x)−ex−3=(ex+3x2+3)−ex−3=3x2f(x) - e^x - 3 = (e^x + 3x^2 + 3) - e^x - 3 = 3x^2
  • Calculăm integrala definită:
∫12(f(x)−ex−3) dx=∫123x2 dx=x3∣12\int_1^2 (f(x) - e^x - 3) \, dx = \int_1^2 3x^2 \, dx = \left. x^3 \right|_1^2

(3p)

=23−13=8−1=7= 2^3 - 1^3 = 8 - 1 = 7

(2p)


b)

  • Exprimăm funcția de integrat:
xf(x)−3x3=x(ex+3x2+3)−3x3=xex+3x3+3x−3x3=xex+3xx f(x) - 3x^3 = x(e^x + 3x^2 + 3) - 3x^3 = x e^x + 3x^3 + 3x - 3x^3 = x e^x + 3x
  • Aplicăm integrarea prin părți pentru ∫xex dx\int x e^x \, dx cu u=x  ⟹  u′=1u = x \implies u' = 1 și v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x:
∫01(xex+3x) dx=(xex−ex+3x22)∣01\int_0^1 (x e^x + 3x) \, dx = \left. \left(x e^x - e^x + \frac{3x^2}{2}\right) \right|_0^1

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
=(1⋅e1−e1+3⋅122)−(0⋅e0−e0+0)=(0+32)−(−1)=32+1=52= \left(1 \cdot e^1 - e^1 + \frac{3 \cdot 1^2}{2}\right) - \left(0 \cdot e^0 - e^0 + 0\right) = \left(0 + \frac{3}{2}\right) - (-1) = \frac{3}{2} + 1 = \frac{5}{2}

(2p)


c)

  • Calculăm derivata funcției ff:
f′(x)=(ex+3x2+3)′=ex+6xf'(x) = (e^x + 3x^2 + 3)' = e^x + 6x
  • Calculăm numitorul fracției:
f(x)−f′(x)=(ex+3x2+3)−(ex+6x)=3x2−6x+3=3(x2−2x+1)=3(x−1)2f(x) - f'(x) = (e^x + 3x^2 + 3) - (e^x + 6x) = 3x^2 - 6x + 3 = 3(x^2 - 2x + 1) = 3(x - 1)^2
  • Integrala devine:
∫0a1f(x)−f′(x) dx=∫0a13(x−1)2 dx=(−13(x−1))∣0a\int_0^a \frac{1}{f(x) - f'(x)} \, dx = \int_0^a \frac{1}{3(x - 1)^2} \, dx = \left. \left(-\frac{1}{3(x - 1)}\right) \right|_0^a =−13(a−1)−(−13(0−1))=13(1−a)−13=13(11−a−1)= -\frac{1}{3(a - 1)} - \left(-\frac{1}{3(0 - 1)}\right) = \frac{1}{3(1 - a)} - \frac{1}{3} = \frac{1}{3}\left(\frac{1}{1 - a} - 1\right)

(3p)

  • Egalăm cu valoarea dată 16\frac{1}{6}:
13(11−a−1)=16  ⟺  11−a−1=12  ⟺  11−a=32\frac{1}{3}\left(\frac{1}{1 - a} - 1\right) = \frac{1}{6} \iff \frac{1}{1 - a} - 1 = \frac{1}{2} \iff \frac{1}{1 - a} = \frac{3}{2} 1−a=23  ⟺  a=1−23  ⟺  a=131 - a = \frac{2}{3} \iff a = 1 - \frac{2}{3} \iff a = \frac{1}{3}
  • Cum 13∈(0,1)\frac{1}{3} \in (0, 1), valoarea găsită este admisibilă.

(2p)