Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 2⋅(2−43:21)=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Efectuăm mai întâi împărțirea din paranteză:
43:21=43⋅12=23
- Calculăm expresia din paranteză:
2−43:21=2−23=24−3=21
(3p)
- Înmulțim rezultatul cu 2:
2⋅(2−43:21)=2⋅21=1
(2p)
2. Se consideră funcțiile f:R→R, f(x)=x+2 și g:R→R, g(x)=x−4. Arătați că f(1)+g(1)=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm valoarea funcției f în punctul x=1:
f(1)=1+2=3
(2p)
- Calculăm valoarea funcției g în punctul x=1:
g(1)=1−4=−3
- Însumăm cele două valori:
f(1)+g(1)=3+(−3)=0
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 24−x=4. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Scriem numărul 4 ca putere a bazei 2:
4=22⟹24−x=22
(3p)
- Deoarece funcția exponențială este injectivă, egalăm exponenții:
4−x=2⟺x=4−2⟺x=2
(2p)
4. Un produs costă 70 de lei. Determinați prețul produsului după o scumpire cu 30%. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm valoarea scumpirii:
10030⋅70=1002100=21 de lei
(3p)
- Calculăm noul preț adăugând scumpirea la prețul inițial:
70+21=91 de lei
(2p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−3,4), B(−3,0) și C(0,4). Calculați perimetrul triunghiului ABC. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Calculăm lungimile laturilor AB și AC:
- Punctele A(−3,4) și B(−3,0) au aceeași abscisă, deci AB=∣yA−yB∣=∣4−0∣=4;
- Punctele A(−3,4) și C(0,4) au aceeași ordonată, deci AC=∣xC−xA∣=∣0−(−3)∣=3.
(2p)
- Calculăm lungimea ipotenuzei BC (sau prin formula distanței dintre două puncte):
BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(0−(−3))2+(4−0)2=32+42=9+16=25=5
- Perimetrul triunghiului ABC este:
P△ABC=AB+AC+BC=4+3+5=12
(3p)
6. Se consideră triunghiul ABC, în care AC=2, BC=4 și unghiul A are măsura egală cu 30∘. Arătați că sinB=41. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABC:
sinABC=sinBAC
- Înlocuim datele din ipoteză (BC=4, AC=2 și sinA=sin30∘=21):
214=sinB2⟺8=sinB2
(3p)
sinB=82=41
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele A=(32−21), B=(43−31) și I2=(1001).
a) Arătați că detA=7. (5p)
b) Arătați că 2B+I2=3A. (5p)
c) Determinați matricea X∈M2(R) pentru care A⋅X−B⋅X=I2−X. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
- Calculăm determinantul matricei A:
detA=32−21=3⋅1−(−2)⋅2
(3p)
=3−(−4)=3+4=7
(2p)
b)
- Calculăm membrul stâng 2B+I2:
2B+I2=2(43−31)+(1001)=(86−62)+(1001)=(96−63)
(3p)
- Calculăm membrul drept 3A:
3A=3(32−21)=(96−63)
- Cum cele două matrice au aceleași elemente, rezultă 2B+I2=3A.
(2p)
c)
- Prelucrăm ecuația matriceală dând factor comun la dreapta:
A⋅X−B⋅X=I2−X⟺(A−B)X+X=I2⟺(A−B+I2)X=I2
(2p)
- Calculăm matricea C=A−B+I2:
A−B=(32−21)−(43−31)=(−1−110)
C=A−B+I2=(−1−110)+(1001)=(0−111)
- Verificăm dacă matricea C este inversabilă:
det(C)=0−111=0⋅1−1⋅(−1)=1=0⟹C este inversabila˘
- Înmulțind la stânga cu C−1, obținem X=C−1⋅I2=C−1. Aflăm inversa lui C:
C∗=(11−10)⟹C−1=detC1C∗=(11−10)
Deci:
X=(11−10)
(3p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=−(x−3)(y−3)+3.
a) Arătați că 1∗3=3. (5p)
b) Arătați că e=2 este elementul neutru al legii de compoziție „∗”. (5p)
c) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui x pentru care (x+6)∗x≥3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
- Înlocuim x=1 și y=3 în legea de compoziție:
1∗3=−(1−3)(3−3)+3
(3p)
=−(−2)⋅0+3=0+3=3
(2p)
b)
- Verificăm dacă x∗2=x pentru orice număr real x:
x∗2=−(x−3)(2−3)+3=−(x−3)(−1)+3=(x−3)+3=x
(2p)
- Verificăm și comutativitatea pentru elementul neutru 2∗x=x:
2∗x=−(2−3)(x−3)+3=−(−1)(x−3)+3=(x−3)+3=x
- Deoarece x∗2=2∗x=x pentru orice x∈R, rezultă că e=2 este elementul neutru al legii de compoziție „∗”.
(3p)
c)
- Calculăm expresia (x+6)∗x:
(x+6)∗x=−((x+6)−3)(x−3)+3=−(x+3)(x−3)+3
(2p)
−(x+3)(x−3)+3≥3⟺−(x+3)(x−3)≥0⟺(x−3)(x+3)≤0
- Rădăcinile ecuației atașate sunt x1=−3 și x2=3. Semnul funcției de gradul al doilea este negativ sau nul între rădăcini, de unde obținem:
x∈[−3,3]
Mulțimea căutată a valorilor reale este [−3,3].
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x)=x4+lnx−5.
a) Arătați că f′(x)=x2x−4, x∈(0,+∞). (5p)
b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f. (5p)
c) Arătați că nu există asimptotă spre +∞ la graficul funcției f. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
- Derivăm termen cu termen funcția f pe intervalul (0,+∞):
f′(x)=(x4)′+(lnx)′−(5)′=−x24+x1−0
(3p)
- Aducem la numitorul comun x2:
f′(x)=x2−4+x=x2x−4,x∈(0,+∞)
(2p)
b)
- Egalăm derivata cu zero pentru a găsi punctele critice:
f′(x)=0⟺x−4=0⟺x=4∈(0,+∞)
(2p)
- Stabilim semnul derivatei, ținând cont că numitorul x2>0 pentru orice x∈(0,+∞):
- Pentru x∈(0,4], x−4≤0⟹f′(x)≤0, deci funcția f este descrescătoare pe intervalul (0,4];
- Pentru x∈[4,+∞), x−4≥0⟹f′(x)≥0, deci funcția f este crescătoare pe intervalul [4,+∞).
(3p)
c)
- Verificăm existența asimptotei orizontale spre +∞:
x→+∞limf(x)=x→+∞lim(x4+lnx−5)=0+(+∞)−5=+∞
Cum limita este infinită, graficul nu admite asimptotă orizontală spre +∞.
- Verificăm existența asimptotei oblice y=mx+n spre +∞:
m=x→+∞limxf(x)=x→+∞lim(x24+xlnx−x5)
Deoarece limx→+∞x24=0, limx→+∞xlnx=0 și limx→+∞x5=0, obținem m=0.
(3p)
- O asimptotă oblică cu panta m=0 ar fi o asimptotă orizontală, dar limx→+∞(f(x)−0⋅x)=limx→+∞f(x)=+∞∈/R.
- Prin urmare, graficul funcției f nu admite nici asimptotă oblică, deci nu există asimptotă spre +∞.
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=ex+3x2+3.
a) Arătați că ∫12(f(x)−ex−3)dx=7. (5p)
b) Arătați că ∫01(xf(x)−3x3)dx=25. (5p)
c) Determinați a∈(0,1), știind că ∫0af(x)−f′(x)1dx=61. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
- Exprimăm funcția de integrat:
f(x)−ex−3=(ex+3x2+3)−ex−3=3x2
- Calculăm integrala definită:
∫12(f(x)−ex−3)dx=∫123x2dx=x312
(3p)
=23−13=8−1=7
(2p)
b)
- Exprimăm funcția de integrat:
xf(x)−3x3=x(ex+3x2+3)−3x3=xex+3x3+3x−3x3=xex+3x
- Aplicăm integrarea prin părți pentru ∫xexdx cu u=x⟹u′=1 și v′=ex⟹v=ex:
∫01(xex+3x)dx=(xex−ex+23x2)01
(3p)
- Înlocuim limitele de integrare:
=(1⋅e1−e1+23⋅12)−(0⋅e0−e0+0)=(0+23)−(−1)=23+1=25
(2p)
c)
- Calculăm derivata funcției f:
f′(x)=(ex+3x2+3)′=ex+6x
- Calculăm numitorul fracției:
f(x)−f′(x)=(ex+3x2+3)−(ex+6x)=3x2−6x+3=3(x2−2x+1)=3(x−1)2
∫0af(x)−f′(x)1dx=∫0a3(x−1)21dx=(−3(x−1)1)0a
=−3(a−1)1−(−3(0−1)1)=3(1−a)1−31=31(1−a1−1)
(3p)
- Egalăm cu valoarea dată 61:
31(1−a1−1)=61⟺1−a1−1=21⟺1−a1=23
1−a=32⟺a=1−32⟺a=31
- Cum 31∈(0,1), valoarea găsită este admisibilă.
(2p)