BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Rezervă

Bacalaureat 2021 - Matematică Tehnologic - Subiect de Rezervă - Varianta 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (1−23)⋅35+45=1\left(1 - \frac{2}{3}\right) \cdot \frac{3}{5} + \frac{4}{5} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm diferența din paranteză aducând la numitor comun:
1−23=33−23=131 - \frac{2}{3} = \frac{3}{3} - \frac{2}{3} = \frac{1}{3}
  • Efectuăm înmulțirea:
13⋅35=15\frac{1}{3} \cdot \frac{3}{5} = \frac{1}{5}

(3p)

  • Adunăm fracțiile cu același numitor:
15+45=1+45=55=1\frac{1}{5} + \frac{4}{5} = \frac{1 + 4}{5} = \frac{5}{5} = 1

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−1f(x) = 2x - 1. Arătați că f(1)⋅f(3)=5f(1) \cdot f(3) = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în x=1x = 1:
f(1)=2⋅1−1=2−1=1f(1) = 2 \cdot 1 - 1 = 2 - 1 = 1

(2p)

  • Calculăm valoarea funcției în x=3x = 3:
f(3)=2⋅3−1=6−1=5f(3) = 2 \cdot 3 - 1 = 6 - 1 = 5
  • Calculăm produsul celor două valori:
f(1)⋅f(3)=1⋅5=5f(1) \cdot f(3) = 1 \cdot 5 = 5

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5x−6=2\sqrt{5x - 6} = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiția de existență a radicalului este 5x−6≥0  ⟺  x≥655x - 6 \ge 0 \iff x \ge \frac{6}{5}.
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
5x−6=22  ⟺  5x−6=45x - 6 = 2^2 \iff 5x - 6 = 4

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
5x=4+6  ⟺  5x=10  ⟺  x=25x = 4 + 6 \iff 5x = 10 \iff x = 2
  • Deoarece 2≥652 \ge \frac{6}{5}, soluția convine.

(2p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie multiplu de 25. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,12,…,99}\{10, 11, 12, \dots, 99\}.
  • Numărul cazurilor posibile este:
99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Multiplii pozitivi de două cifre ai lui 2525 sunt:
25,50,7525, \quad 50, \quad 75
  • Numărul cazurilor favorabile este 33.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea cerută:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=390=130p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{3}{90} = \frac{1}{30}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(4,0)A(4, 0), B(0,2)B(0, 2) și C(0,−2)C(0, -2). Determinați distanța de la punctul AA la mijlocul segmentului BCBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM mijlocul segmentului BCBC. Coordonatele sale sunt date de mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:
xM=xB+xC2=0+02=0,yM=yB+yC2=2+(−2)2=0x_M = \frac{x_B + x_C}{2} = \frac{0 + 0}{2} = 0, \quad y_M = \frac{y_B + y_C}{2} = \frac{2 + (-2)}{2} = 0
  • Așadar, mijlocul segmentului BCBC este originea sistemului cartezian, M=O(0,0)M = O(0, 0).

(2p)

  • Calculăm distanța de la A(4,0)A(4, 0) la O(0,0)O(0, 0):
AO=(xA−xO)2+(yA−yO)2=(4−0)2+(0−0)2=16=4AO = \sqrt{(x_A - x_O)^2 + (y_A - y_O)^2} = \sqrt{(4 - 0)^2 + (0 - 0)^2} = \sqrt{16} = 4

(3p)


6. Se consideră x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) astfel încât cos⁡x=14\cos x = \frac{1}{4}. Arătați că sin⁡x=154\sin x = \frac{\sqrt{15}}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1:
sin⁡2x+(14)2=1  ⟺  sin⁡2x+116=1  ⟺  sin⁡2x=1−116=1516\sin^2 x + \left(\frac{1}{4}\right)^2 = 1 \iff \sin^2 x + \frac{1}{16} = 1 \iff \sin^2 x = 1 - \frac{1}{16} = \frac{15}{16}

(3p)

  • Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) (cadranul I), funcția sinus ia valori strict pozitive, deci:
sin⁡x=1516=154\sin x = \sqrt{\frac{15}{16}} = \frac{\sqrt{15}}{4}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(4−321)A = \begin{pmatrix} 4 & -3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} și B(x)=(x1−1x)B(x) = \begin{pmatrix} x & 1 \\ -1 & x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=10\det A = 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣4−321∣=4⋅1−(−3)⋅2\det A = \begin{vmatrix} 4 & -3 \\ 2 & 1 \end{vmatrix} = 4 \cdot 1 - (-3) \cdot 2

(3p)

  • Efectuăm calculele aritmetice:
=4−(−6)=4+6=10= 4 - (-6) = 4 + 6 = 10

(2p)


b) Arătați că 2B(5)+B(−1)=3B(3)2B(5) + B(-1) = 3B(3). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm matricele B(5)B(5) și B(−1)B(-1):
B(5)=(51−15),B(−1)=(−11−1−1)B(5) = \begin{pmatrix} 5 & 1 \\ -1 & 5 \end{pmatrix}, \quad B(-1) = \begin{pmatrix} -1 & 1 \\ -1 & -1 \end{pmatrix}
  • Calculăm membrul stâng al egalității:
2B(5)+B(−1)=2(51−15)+(−11−1−1)=(102−210)+(−11−1−1)=(93−39)2B(5) + B(-1) = 2\begin{pmatrix} 5 & 1 \\ -1 & 5 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -1 & 1 \\ -1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 2 \\ -2 & 10 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -1 & 1 \\ -1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 & 3 \\ -3 & 9 \end{pmatrix}

(3p)

  • Dăm factor comun scalarul 33 în matricea rezultată:
(93−39)=3(31−13)=3B(3)\begin{pmatrix} 9 & 3 \\ -3 & 9 \end{pmatrix} = 3\begin{pmatrix} 3 & 1 \\ -1 & 3 \end{pmatrix} = 3B(3)

(2p)


c) Determinați numărul întreg xx pentru care det⁡(A⋅B(x)−B(4x))=0\det(A \cdot B(x) - B(4x)) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul A⋅B(x)A \cdot B(x):
A⋅B(x)=(4−321)(x1−1x)=(4x+34−3x2x−12+x)A \cdot B(x) = \begin{pmatrix} 4 & -3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & 1 \\ -1 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4x + 3 & 4 - 3x \\ 2x - 1 & 2 + x \end{pmatrix}
  • Exprimăm matricea B(4x)=(4x1−14x)B(4x) = \begin{pmatrix} 4x & 1 \\ -1 & 4x \end{pmatrix}. Scădem cele două matrice:
A⋅B(x)−B(4x)=(4x+3−4x4−3x−12x−1−(−1)2+x−4x)=(33−3x2x2−3x)A \cdot B(x) - B(4x) = \begin{pmatrix} 4x + 3 - 4x & 4 - 3x - 1 \\ 2x - 1 - (-1) & 2 + x - 4x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 3 - 3x \\ 2x & 2 - 3x \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei diferență:
det⁡(A⋅B(x)−B(4x))=∣33−3x2x2−3x∣=3(2−3x)−2x(3−3x)\det(A \cdot B(x) - B(4x)) = \begin{vmatrix} 3 & 3 - 3x \\ 2x & 2 - 3x \end{vmatrix} = 3(2 - 3x) - 2x(3 - 3x) =6−9x−6x+6x2=6x2−15x+6= 6 - 9x - 6x + 6x^2 = 6x^2 - 15x + 6

(3p)

  • Egalăm determinantul cu 00:
6x2−15x+6=0  ⟺  3(2x2−5x+2)=0  ⟺  2x2−5x+2=06x^2 - 15x + 6 = 0 \iff 3(2x^2 - 5x + 2) = 0 \iff 2x^2 - 5x + 2 = 0
  • Discriminantul ecuației este Δ=(−5)2−4⋅2⋅2=25−16=9\Delta = (-5)^2 - 4 \cdot 2 \cdot 2 = 25 - 16 = 9, iar soluțiile sunt:
x1=5−34=24=12,x2=5+34=84=2x_1 = \frac{5 - 3}{4} = \frac{2}{4} = \frac{1}{2}, \quad x_2 = \frac{5 + 3}{4} = \frac{8}{4} = 2
  • Deoarece enunțul cere ca xx să fie număr întreg (x∈Zx \in \mathbb{Z}), soluția x=12∉Zx = \frac{1}{2} \notin \mathbb{Z} se respinge și obținem:
x=2x = 2

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=x(y−2)+y(x−2)x * y = x(y - 2) + y(x - 2)

a) Arătați că 2∗4=42 * 4 = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=2x = 2 și y=4y = 4 în formula legii de compoziție:
2∗4=2(4−2)+4(2−2)2 * 4 = 2(4 - 2) + 4(2 - 2)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
=2⋅2+4⋅0=4+0=4= 2 \cdot 2 + 4 \cdot 0 = 4 + 0 = 4

(2p)


b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗x=0x * x = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm x∗xx * x aplicând definiția legii:
x∗x=x(x−2)+x(x−2)=2x(x−2)x * x = x(x - 2) + x(x - 2) = 2x(x - 2)

(3p)

  • Ecuația devine:
2x(x−2)=02x(x - 2) = 0
  • Produsul este nul dacă cel puțin unul dintre factori este nul:
x=0saux−2=0  ⟹  x=2x = 0 \quad \text{sau} \quad x - 2 = 0 \implies x = 2

(2p)


c) Determinați numărul real xx pentru care (x∗1)∗(x+1)=4(x * 1) * (x + 1) = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi paranteza x∗1x * 1:
x∗1=x(1−2)+1(x−2)=x(−1)+x−2=−x+x−2=−2x * 1 = x(1 - 2) + 1(x - 2) = x(-1) + x - 2 = -x + x - 2 = -2
  • Expresia din membrul stâng devine (−2)∗(x+1)(-2) * (x + 1).
  • Calculăm (−2)∗(x+1)(-2) * (x + 1) conform definiției legii:
(−2)∗(x+1)=(−2)((x+1)−2)+(x+1)(−2−2)=−2(x−1)−4(x+1)(-2) * (x + 1) = (-2)((x + 1) - 2) + (x + 1)(-2 - 2) = -2(x - 1) - 4(x + 1) =−2x+2−4x−4=−6x−2= -2x + 2 - 4x - 4 = -6x - 2

(3p)

  • Egalăm cu 44:
−6x−2=4  ⟺  −6x=6  ⟺  x=−1-6x - 2 = 4 \iff -6x = 6 \iff x = -1

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=22x2+1f(x) = \frac{2}{2x^2 + 1}.

a) Arătați că f′(x)=−8x(2x2+1)2f'(x) = -\frac{8x}{(2x^2 + 1)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm regula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2} sau derivata inversei (cv)′=−c⋅v′v2\left(\frac{c}{v}\right)' = -\frac{c \cdot v'}{v^2}:
f′(x)=(22x2+1)′=(2)′⋅(2x2+1)−2⋅(2x2+1)′(2x2+1)2f'(x) = \left(\frac{2}{2x^2 + 1}\right)' = \frac{(2)' \cdot (2x^2 + 1) - 2 \cdot (2x^2 + 1)'}{(2x^2 + 1)^2}

(3p)

  • Deoarece (2)′=0(2)' = 0 și (2x2+1)′=4x(2x^2 + 1)' = 4x, obținem:
f′(x)=0⋅(2x2+1)−2⋅4x(2x2+1)2=−8x(2x2+1)2,x∈Rf'(x) = \frac{0 \cdot (2x^2 + 1) - 2 \cdot 4x}{(2x^2 + 1)^2} = -\frac{8x}{(2x^2 + 1)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x = 0, situat pe graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției și a derivatei în punctul x=0x = 0:
f(0)=22⋅02+1=21=2f(0) = \frac{2}{2 \cdot 0^2 + 1} = \frac{2}{1} = 2 f′(0)=−8⋅0(2⋅02+1)2=01=0f'(0) = -\frac{8 \cdot 0}{(2 \cdot 0^2 + 1)^2} = \frac{0}{1} = 0

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=0x_0 = 0 este:
y−f(0)=f′(0)(x−0)y - f(0) = f'(0)(x - 0)
  • Înlocuind valorile:
y−2=0⋅(x−0)  ⟺  y=2y - 2 = 0 \cdot (x - 0) \iff y = 2

(3p)


c) Arătați că lim⁡x→+∞(xf(x)ln⁡x)=0\lim_{x \to +\infty} (x f(x) \ln x) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în limită:
lim⁡x→+∞(xf(x)ln⁡x)=lim⁡x→+∞(x⋅22x2+1⋅ln⁡x)=lim⁡x→+∞2xln⁡x2x2+1\lim_{x \to +\infty} (x f(x) \ln x) = \lim_{x \to +\infty} \left(x \cdot \frac{2}{2x^2 + 1} \cdot \ln x\right) = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x \ln x}{2x^2 + 1}
  • Rescriem fracția sub forma:
=lim⁡x→+∞(2x22x2+1⋅ln⁡xx)= \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{2x^2}{2x^2 + 1} \cdot \frac{\ln x}{x}\right)

(3p)

  • Calculăm separat limitele factorilor pentru x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞2x22x2+1=lim⁡x→+∞2x2x2(2+1x2)=22=1\lim_{x \to +\infty} \frac{2x^2}{2x^2 + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x^2}{x^2\left(2 + \frac{1}{x^2}\right)} = \frac{2}{2} = 1 lim⁡x→+∞ln⁡xx=0(limita˘ remarcabila˘, obținuta˘ aplicaˆnd regula lui l’Hospital: lim⁡x→+∞(ln⁡x)′(x)′=lim⁡x→+∞1x=0)\lim_{x \to +\infty} \frac{\ln x}{x} = 0 \quad \text{(limită remarcabilă, obținută aplicând regula lui l'Hospital: } \lim_{x \to +\infty} \frac{(\ln x)'}{(x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x} = 0\text{)}
  • Produsul limitelor este:
lim⁡x→+∞(xf(x)ln⁡x)=1⋅0=0\lim_{x \to +\infty} (x f(x) \ln x) = 1 \cdot 0 = 0

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3+6x+1f(x) = x^3 + 6x + 1.

a) Arătați că ∫12(f(x)−x3−1) dx=9\int_1^2 (f(x) - x^3 - 1)\,dx = 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm funcția de sub integrală:
f(x)−x3−1=(x3+6x+1)−x3−1=6xf(x) - x^3 - 1 = (x^3 + 6x + 1) - x^3 - 1 = 6x
  • Integrala devine:
∫12(f(x)−x3−1) dx=∫126x dx\int_1^2 (f(x) - x^3 - 1)\,dx = \int_1^2 6x\,dx

(3p)

  • Determinăm primitiva și calculăm folosind formula Leibniz-Newton:
=6⋅x22∣12=3x2∣12=3⋅22−3⋅12=3⋅4−3⋅1=12−3=9= 6 \cdot \frac{x^2}{2}\Bigg|_1^2 = 3x^2\Bigg|_1^2 = 3 \cdot 2^2 - 3 \cdot 1^2 = 3 \cdot 4 - 3 \cdot 1 = 12 - 3 = 9

(2p)


b) Arătați că ∫01x2f(x)−6x dx=ln⁡23\int_0^1 \frac{x^2}{f(x) - 6x}\,dx = \frac{\ln 2}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numitorul integralei este f(x)−6x=(x3+6x+1)−6x=x3+1f(x) - 6x = (x^3 + 6x + 1) - 6x = x^3 + 1.
  • Observăm că (x3+1)′=3x2(x^3 + 1)' = 3x^2, deci x2=13(x3+1)′x^2 = \frac{1}{3}(x^3 + 1)':
∫01x2f(x)−6x dx=∫01x2x3+1 dx=13∫01(x3+1)′x3+1 dx\int_0^1 \frac{x^2}{f(x) - 6x}\,dx = \int_0^1 \frac{x^2}{x^3 + 1}\,dx = \frac{1}{3} \int_0^1 \frac{(x^3 + 1)'}{x^3 + 1}\,dx

(3p)

  • Primitiva este ln⁡∣x3+1∣\ln|x^3 + 1|. Aplicăm formula Leibniz-Newton pe [0,1][0, 1]:
=13ln⁡(x3+1)∣01=13(ln⁡2−ln⁡1)=13(ln⁡2−0)=ln⁡23= \frac{1}{3} \ln(x^3 + 1)\Bigg|_0^1 = \frac{1}{3} (\ln 2 - \ln 1) = \frac{1}{3} (\ln 2 - 0) = \frac{\ln 2}{3}

(2p)


c) Determinați numărul real aa pentru care ∫01f(x) dx=a35\int_0^1 f(\sqrt{x})\,dx = \frac{a^3}{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm f(x)f(\sqrt{x}) înlocuind pe xx cu x\sqrt{x} în definiția funcției:
f(x)=(x)3+6x+1=xx+6x+1=x3/2+6x1/2+1f(\sqrt{x}) = (\sqrt{x})^3 + 6\sqrt{x} + 1 = x\sqrt{x} + 6\sqrt{x} + 1 = x^{3/2} + 6x^{1/2} + 1
  • Calculăm integrala pe intervalul [0,1][0, 1]:
∫01f(x) dx=∫01(x3/2+6x1/2+1) dx\int_0^1 f(\sqrt{x})\,dx = \int_0^1 \left(x^{3/2} + 6x^{1/2} + 1\right)\,dx =(x5/252+6⋅x3/232+x)∣01=(25x5/2+4x3/2+x)∣01= \left(\frac{x^{5/2}}{\frac{5}{2}} + 6 \cdot \frac{x^{3/2}}{\frac{3}{2}} + x\right)\Bigg|_0^1 = \left(\frac{2}{5}x^{5/2} + 4x^{3/2} + x\right)\Bigg|_0^1 =(25⋅1+4⋅1+1)−0=25+5=275= \left(\frac{2}{5} \cdot 1 + 4 \cdot 1 + 1\right) - 0 = \frac{2}{5} + 5 = \frac{27}{5}

(3p)

  • Egalăm rezultatul obținut cu valoarea cerută în enunț:
a35=275  ⟺  a3=27\frac{a^3}{5} = \frac{27}{5} \iff a^3 = 27
  • Extrăgând rădăcina cubică reală, obținem:
a=3a = 3

(2p)