BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Test Antrenament 12

BAC Tehnologic 2021 — Test de Antrenament 12

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)


1. Arătați că: (23)2:13−3:9=1\left( \frac{2}{3} \right)^2 : \frac{1}{3} - 3 : 9 = 1 (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm primul termen: ridicăm la pătrat fracția 23\frac{2}{3} și împărțim la 13\frac{1}{3}: (23)2=49\left( \frac{2}{3} \right)^2 = \frac{4}{9} 49:13=49⋅3=129=43\frac{4}{9} : \frac{1}{3} = \frac{4}{9} \cdot 3 = \frac{12}{9} = \frac{4}{3} (3p)
  • Calculăm al doilea termen și efectuăm scăderea: 3:9=39=133 : 9 = \frac{3}{9} = \frac{1}{3} 43−13=4−13=33=1\frac{4}{3} - \frac{1}{3} = \frac{4 - 1}{3} = \frac{3}{3} = 1 (2p)

2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−9f(x) = 3x - 9. Determinați abscisa punctului de intersecție a graficului funcției ff cu axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul de intersecție a graficului GfG_f cu axa OxOx are ordonata nulă, deci se rezolvă ecuația: f(x)=0  ⟺  3x−9=0f(x) = 0 \iff 3x - 9 = 0 (3p)
  • Rezolvăm ecuația de gradul I: 3x=9  ⟺  x=93=33x = 9 \iff x = \frac{9}{3} = 3
  • Abscisa punctului de intersecție este x=3x = 3 (punctul este A(3,0)A(3, 0)). (2p)

3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: x2−4x+8=x\sqrt{x^2 - 4x + 8} = x (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condiția de existență a soluției (membrul drept trebuie să fie nenegativ): x≥0x \ge 0
  • Ridicăm ambele părți ale ecuației la pătrat: x2−4x+8=x2x^2 - 4x + 8 = x^2 (2p)
  • Reducem termenul x2x^2: −4x+8=0-4x + 8 = 0 4x=8  ⟺  x=24x = 8 \iff x = 2
  • Deoarece x=2≥0x = 2 \ge 0 și 22−4⋅2+8=4−8+8=4=2\sqrt{2^2 - 4 \cdot 2 + 8} = \sqrt{4 - 8 + 8} = \sqrt{4} = 2, soluția convine. S={2}S = \{2\} (3p)

4. După o ieftinire cu 8%8\%, un produs costă 184184 de lei. Determinați prețul produsului înainte de ieftinire. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul inițial al produsului.
  • După o reducere cu 8%8\%, prețul devine: x−8100x=184x - \frac{8}{100} x = 184 (3p)
  • Factorizăm sau scădem procentual: 92100x=184\frac{92}{100} x = 184 0,92x=184  ⟺  x=1840,92=1840092=200 lei0{,}92 x = 184 \iff x = \frac{184}{0{,}92} = \frac{18400}{92} = 200\text{ lei}
  • Prețul produsului înainte de ieftinire a fost de 200200 de lei. (2p)

5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−2,3)A(-2, 3), B(4,1)B(4, 1), CC și DD. Știind că punctele CC și BB sunt mijloacele segmentelor ABAB, respectiv CDCD, determinați coordonatele punctului DD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul CC este mijlocul segmentului ABAB: xC=xA+xB2=−2+42=22=1x_C = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-2 + 4}{2} = \frac{2}{2} = 1 yC=yA+yB2=3+12=42=2y_C = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{3 + 1}{2} = \frac{4}{2} = 2 deci C(1,2)C(1, 2). (2p)
  • Punctul B(4,1)B(4, 1) este mijlocul segmentului CDCD, deci coordonatele lui BB satisfac relațiile: xB=xC+xD2  ⟺  4=1+xD2  ⟺  1+xD=8  ⟺  xD=7x_B = \frac{x_C + x_D}{2} \iff 4 = \frac{1 + x_D}{2} \iff 1 + x_D = 8 \iff x_D = 7 yB=yC+yD2  ⟺  1=2+yD2  ⟺  2+yD=2  ⟺  yD=0y_B = \frac{y_C + y_D}{2} \iff 1 = \frac{2 + y_D}{2} \iff 2 + y_D = 2 \iff y_D = 0
  • Coordonatele punctului DD sunt D(7,0)D(7, 0). (3p)

6. Se consideră x∈(0,π2)x \in \left( 0, \frac{\pi}{2} \right) astfel încât cos⁡x=tg⁡π3⋅sin⁡x\cos x = \operatorname{tg} \frac{\pi}{3} \cdot \sin x. Arătați că sin⁡x=12\sin x = \frac{1}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Știm că tg⁡π3=3\operatorname{tg} \frac{\pi}{3} = \sqrt{3}, deci egalitatea din ipoteză devine: cos⁡x=3sin⁡x\cos x = \sqrt{3} \sin x (2p)
  • Folosim formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1: sin⁡2x+(3sin⁡x)2=1\sin^2 x + (\sqrt{3} \sin x)^2 = 1 sin⁡2x+3sin⁡2x=1\sin^2 x + 3\sin^2 x = 1 4sin⁡2x=1  ⟺  sin⁡2x=144\sin^2 x = 1 \iff \sin^2 x = \frac{1}{4}
  • Deoarece x∈(0,π2)x \in \left( 0, \frac{\pi}{2} \right) (cadranul I), funcția sinus este strict pozitivă (sin⁡x>0\sin x > 0): sin⁡x=14=12\sin x = \sqrt{\frac{1}{4}} = \frac{1}{2} ceea ce demonstrează cerința. (3p)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


1. Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A=(3612)A = \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=0\det A = 0. (5p)

b) Arătați că A⋅A=5AA \cdot A = 5A. (5p)

c) Determinați valorile reale ale lui xx pentru care det⁡(xA+(1−x)I2)≥0\det(xA + (1 - x)I_2) \ge 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm determinantul matricei AA: det⁡A=∣3612∣=3⋅2−6⋅1\det A = \begin{vmatrix} 3 & 6 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 3 \cdot 2 - 6 \cdot 1 (3p) det⁡A=6−6=0\det A = 6 - 6 = 0 (2p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A: A⋅A=(3612)(3612)=(3⋅3+6⋅13⋅6+6⋅21⋅3+2⋅11⋅6+2⋅2)A \cdot A = \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 \cdot 3 + 6 \cdot 1 & 3 \cdot 6 + 6 \cdot 2 \\ 1 \cdot 3 + 2 \cdot 1 & 1 \cdot 6 + 2 \cdot 2 \end{pmatrix} A⋅A=(9+618+123+26+4)=(1530510)A \cdot A = \begin{pmatrix} 9 + 6 & 18 + 12 \\ 3 + 2 & 6 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 15 & 30 \\ 5 & 10 \end{pmatrix} (3p)
  • Dăm factor comun 55: A⋅A=5(3612)=5AA \cdot A = 5 \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = 5A (2p)

Rezolvare Subpunctul c):

  • Scriem matricea xA+(1−x)I2xA + (1 - x)I_2: xA+(1−x)I2=x(3612)+(1−x)(1001)=(3x+(1−x)6xx2x+(1−x))=(2x+16xxx+1)xA + (1 - x)I_2 = x \begin{pmatrix} 3 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} + (1 - x) \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3x + (1 - x) & 6x \\ x & 2x + (1 - x) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x + 1 & 6x \\ x & x + 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul acestei matrice: det⁡(xA+(1−x)I2)=(2x+1)(x+1)−6x⋅x=2x2+2x+x+1−6x2=−4x2+3x+1\det(xA + (1 - x)I_2) = (2x + 1)(x + 1) - 6x \cdot x = 2x^2 + 2x + x + 1 - 6x^2 = -4x^2 + 3x + 1 (3p)
  • Rezolvăm inecuația −4x2+3x+1≥0-4x^2 + 3x + 1 \ge 0: −4x2+3x+1≥0  ⟺  4x2−3x−1≤0-4x^2 + 3x + 1 \ge 0 \iff 4x^2 - 3x - 1 \le 0
    • Ecuația atașată: 4x2−3x−1=04x^2 - 3x - 1 = 0
    • Discriminantul: Δ=(−3)2−4⋅4⋅(−1)=9+16=25\Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 4 \cdot (-1) = 9 + 16 = 25
    • Rădăcinile: x1=3−58=−28=−14x_1 = \frac{3 - 5}{8} = -\frac{2}{8} = -\frac{1}{4} x2=3+58=88=1x_2 = \frac{3 + 5}{8} = \frac{8}{8} = 1
    • Semnul trinomului de gradul al doilea: între rădăcini, trinomul are semn contrar coeficientului lui x2x^2 (a=4>0a = 4 > 0), deci expresia 4x2−3x−14x^2 - 3x - 1 este ≤0\le 0 pentru: x∈[−14,1]x \in \left[ -\frac{1}{4}, 1 \right] (2p)

2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție: x∗y=3xy−x2−y2x * y = 3xy - x^2 - y^2

a) Arătați că 1∗2=11 * 2 = 1. (5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗2=1x * 2 = 1. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care (x3∗x3)∗x23=1(\sqrt[3]{x} * \sqrt[3]{x}) * \sqrt[3]{x^2} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=1x = 1 și y=2y = 2: 1∗2=3⋅1⋅2−12−221 * 2 = 3 \cdot 1 \cdot 2 - 1^2 - 2^2 (3p) 1∗2=6−1−4=11 * 2 = 6 - 1 - 4 = 1 (2p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm x∗2x * 2: x∗2=3⋅x⋅2−x2−22=6x−x2−4x * 2 = 3 \cdot x \cdot 2 - x^2 - 2^2 = 6x - x^2 - 4 (2p)
  • Ecuația devine: 6x−x2−4=1  ⟺  −x2+6x−5=0  ⟺  x2−6x+5=06x - x^2 - 4 = 1 \iff -x^2 + 6x - 5 = 0 \iff x^2 - 6x + 5 = 0
  • Factorizăm trinomul: (x−1)(x−5)=0(x - 1)(x - 5) = 0 de unde obținem soluțiile: x=1saux=5x = 1 \quad \text{sau} \quad x = 5 (3p)

Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm mai întâi paranteza x3∗x3\sqrt[3]{x} * \sqrt[3]{x}: x3∗x3=3⋅x3⋅x3−(x3)2−(x3)2=3x23−2x23=x23\sqrt[3]{x} * \sqrt[3]{x} = 3 \cdot \sqrt[3]{x} \cdot \sqrt[3]{x} - (\sqrt[3]{x})^2 - (\sqrt[3]{x})^2 = 3\sqrt[3]{x^2} - 2\sqrt[3]{x^2} = \sqrt[3]{x^2}
  • Compunem rezultatul cu x23\sqrt[3]{x^2}: (x3∗x3)∗x23=x23∗x23(\sqrt[3]{x} * \sqrt[3]{x}) * \sqrt[3]{x^2} = \sqrt[3]{x^2} * \sqrt[3]{x^2} x23∗x23=3⋅x23⋅x23−(x23)2−(x23)2=3x43−2x43=x43\sqrt[3]{x^2} * \sqrt[3]{x^2} = 3 \cdot \sqrt[3]{x^2} \cdot \sqrt[3]{x^2} - (\sqrt[3]{x^2})^2 - (\sqrt[3]{x^2})^2 = 3\sqrt[3]{x^4} - 2\sqrt[3]{x^4} = \sqrt[3]{x^4} (2p)
  • Ecuația devine: x43=1  ⟺  x4=1\sqrt[3]{x^4} = 1 \iff x^4 = 1
  • Rezolvăm ecuația bipătrată în R\mathbb{R}: (x2−1)(x2+1)=0  ⟹  x2=1  ⟹  x=−1saux=1(x^2 - 1)(x^2 + 1) = 0 \implies x^2 = 1 \implies x = -1 \quad \text{sau} \quad x = 1 (3p)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


1. Se consideră funcția f:(−2,+∞)→Rf: (-2, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x−xx+2f(x) = 2x - \frac{x}{x+2}.

a) Arătați că f′(x)=2(x+1)(x+3)(x+2)2f'(x) = \frac{2(x+1)(x+3)}{(x+2)^2}, x∈(−2,+∞)x \in (-2, +\infty). (5p)

b) Determinați intervalele de monotonie a funcției ff. (5p)

c) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Derivăm funcția f(x)f(x) folosind regulile de derivare a sumei și a câtului: f′(x)=(2x)′−(xx+2)′=2−(x)′(x+2)−x(x+2)′(x+2)2f'(x) = (2x)' - \left( \frac{x}{x+2} \right)' = 2 - \frac{(x)'(x+2) - x(x+2)'}{(x+2)^2} f′(x)=2−1⋅(x+2)−x⋅1(x+2)2=2−2(x+2)2f'(x) = 2 - \frac{1 \cdot (x+2) - x \cdot 1}{(x+2)^2} = 2 - \frac{2}{(x+2)^2} (3p)
  • Aducem la același numitor: f′(x)=2(x+2)2−2(x+2)2=2(x2+4x+4)−2(x+2)2=2x2+8x+8−2(x+2)2=2x2+8x+6(x+2)2f'(x) = \frac{2(x+2)^2 - 2}{(x+2)^2} = \frac{2(x^2 + 4x + 4) - 2}{(x+2)^2} = \frac{2x^2 + 8x + 8 - 2}{(x+2)^2} = \frac{2x^2 + 8x + 6}{(x+2)^2}
  • Dăm factor comun 22 și descompunem trinomul x2+4x+3=(x+1)(x+3)x^2 + 4x + 3 = (x+1)(x+3): f′(x)=2(x2+4x+3)(x+2)2=2(x+1)(x+3)(x+2)2f'(x) = \frac{2(x^2 + 4x + 3)}{(x+2)^2} = \frac{2(x+1)(x+3)}{(x+2)^2} pentru orice x∈(−2,+∞)x \in (-2, +\infty). (2p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Determinăm punctele critice rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0: 2(x+1)(x+3)=0  ⟺  x=−1saux=−32(x+1)(x+3) = 0 \iff x = -1 \quad \text{sau} \quad x = -3
    • Deoarece domeniul de definiție este (−2,+∞)(-2, +\infty), doar x=−1x = -1 aparține domeniului (x=−3∉(−2,+∞)x = -3 \notin (-2, +\infty)). (2p)
  • Stabilim semnul derivatei pe (−2,+∞)(-2, +\infty):
    • Numitorul (x+2)2>0(x+2)^2 > 0 pentru orice x∈(−2,+∞)x \in (-2, +\infty).
    • Pentru x>−2x > -2, factorul x+3>1>0x + 3 > 1 > 0, deci semnul este dat exclusiv de x+1x + 1:
      • Pentru x∈(−2,−1]x \in (-2, -1], avem x+1≤0  ⟹  f′(x)≤0x + 1 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (−2,−1](-2, -1].
      • Pentru x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty), avem x+1≥0  ⟹  f′(x)≥0x + 1 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe intervalul [−1,+∞)[-1, +\infty).
  • Punctul x=−1x = -1 este punctul de minim al funcției pe (−2,+∞)(-2, +\infty). (3p)

Rezolvare Subpunctul c):

  • Căutăm ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty, de forma y=mx+ny = mx + n: m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞(2xx−xx(x+2))=lim⁡x→+∞(2−1x+2)=2−0=2m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left( \frac{2x}{x} - \frac{x}{x(x+2)} \right) = \lim_{x \to +\infty} \left( 2 - \frac{1}{x+2} \right) = 2 - 0 = 2 (2p)
  • Calculăm termenul liber nn: n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞(2x−xx+2−2x)=lim⁡x→+∞(−xx+2)=−1n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} \left( 2x - \frac{x}{x+2} - 2x \right) = \lim_{x \to +\infty} \left( -\frac{x}{x+2} \right) = -1
  • Prin urmare, dreapta de ecuație y=2x−1y = 2x - 1 este asimptotă oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (3p)

2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+5x2+1f(x) = \frac{x^2 + 5}{x^2 + 1}.

a) Arătați că ∫03(x2+1)f(x) dx=24\int_0^3 (x^2 + 1) f(x) \, dx = 24. (5p)

b) Calculați ∫01(f(x)−1) dx\int_0^1 (f(x) - 1) \, dx. (5p)

c) Arătați că orice primitivă FF a funcției ff este concavă pe [0,+∞)[0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în integrala dată: ∫03(x2+1)f(x) dx=∫03(x2+1)⋅x2+5x2+1 dx=∫03(x2+5) dx\int_0^3 (x^2 + 1) f(x) \, dx = \int_0^3 (x^2 + 1) \cdot \frac{x^2 + 5}{x^2 + 1} \, dx = \int_0^3 (x^2 + 5) \, dx (3p)
  • Calculăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton: ∫03(x2+5) dx=(x33+5x)∣03=(333+5⋅3)−(0+0)=273+15=9+15=24\int_0^3 (x^2 + 5) \, dx = \left( \frac{x^3}{3} + 5x \right) \Bigg|_0^3 = \left( \frac{3^3}{3} + 5 \cdot 3 \right) - (0 + 0) = \frac{27}{3} + 15 = 9 + 15 = 24 ceea ce confirmă rezultatul. (2p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm diferența f(x)−1f(x) - 1: f(x)−1=x2+5x2+1−1=x2+5−(x2+1)x2+1=4x2+1f(x) - 1 = \frac{x^2 + 5}{x^2 + 1} - 1 = \frac{x^2 + 5 - (x^2 + 1)}{x^2 + 1} = \frac{4}{x^2 + 1}
  • Integrala devine: ∫01(f(x)−1) dx=∫014x2+1 dx=4∫011x2+1 dx\int_0^1 (f(x) - 1) \, dx = \int_0^1 \frac{4}{x^2 + 1} \, dx = 4 \int_0^1 \frac{1}{x^2 + 1} \, dx (3p)
  • Primitiva este 4arctg⁡x4 \operatorname{arctg} x: 4arctg⁡x∣01=4(arctg⁡1−arctg⁡0)=4(π4−0)=π4 \operatorname{arctg} x \Bigg|_0^1 = 4(\operatorname{arctg} 1 - \operatorname{arctg} 0) = 4\left( \frac{\pi}{4} - 0 \right) = \pi (2p)

Rezolvare Subpunctul c):

  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff. Conform definiției primitivei: F′(x)=f(x),∀x∈RF'(x) = f(x), \quad \forall x \in \mathbb{R} (2p)
  • Concavitatea funcției FF este determinată de semnul celei de-a doua derivate, F′′(x)F''(x): F′′(x)=(F′(x))′=f′(x)F''(x) = (F'(x))' = f'(x)
  • Derivăm funcția f(x)=x2+5x2+1f(x) = \frac{x^2 + 5}{x^2 + 1} cu formula câtului: f′(x)=(x2+5)′(x2+1)−(x2+5)(x2+1)′(x2+1)2=2x(x2+1)−2x(x2+5)(x2+1)2f'(x) = \frac{(x^2 + 5)'(x^2 + 1) - (x^2 + 5)(x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2} = \frac{2x(x^2 + 1) - 2x(x^2 + 5)}{(x^2 + 1)^2} f′(x)=2x3+2x−2x3−10x(x2+1)2=−8x(x2+1)2f'(x) = \frac{2x^3 + 2x - 2x^3 - 10x}{(x^2 + 1)^2} = \frac{-8x}{(x^2 + 1)^2}
  • Pentru orice x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty):
    • −8x≤0-8x \le 0
    • (x2+1)2>0(x^2 + 1)^2 > 0 rezultă: F′′(x)=f′(x)=−8x(x2+1)2≤0,∀x∈[0,+∞)F''(x) = f'(x) = \frac{-8x}{(x^2 + 1)^2} \le 0, \quad \forall x \in [0, +\infty)
  • Deoarece F′′(x)≤0F''(x) \le 0 pe intervalul [0,+∞)[0, +\infty), rezultă că funcția FF este concavă pe [0,+∞)[0, +\infty). (3p)