BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Test Antrenament 11

BAC Tehnologic 2021 — Test de Antrenament 11

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (0,6+0,8):0,7−0,25⋅4=1(0{,}6 + 0{,}8) : 0{,}7 - 0{,}25 \cdot 4 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm adunarea din paranteză:
0,6+0,8=1,40{,}6 + 0{,}8 = 1{,}4
  • Efectuăm împărțirea și înmulțirea:
1,4:0,7=1,40,7=147=21{,}4 : 0{,}7 = \frac{1{,}4}{0{,}7} = \frac{14}{7} = 2 0,25⋅4=14⋅4=10{,}25 \cdot 4 = \frac{1}{4} \cdot 4 = 1

(3 puncte)

  • Calculăm valoarea expresiei:
(0,6+0,8):0,7−0,25⋅4=2−1=1(0{,}6 + 0{,}8) : 0{,}7 - 0{,}25 \cdot 4 = 2 - 1 = 1

(2 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−5f(x) = 2x - 5. Determinați numărul real aa pentru care f(a)−f(2)=2f(4)f(a) - f(2) = 2f(4). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției în punctele 22, 44 și aa:
f(2)=2⋅2−5=4−5=−1f(2) = 2 \cdot 2 - 5 = 4 - 5 = -1 f(4)=2⋅4−5=8−5=3f(4) = 2 \cdot 4 - 5 = 8 - 5 = 3 f(a)=2a−5f(a) = 2a - 5

(3 puncte)

  • Înlocuim în ecuația dată:
(2a−5)−(−1)=2⋅3  ⟺  2a−5+1=6  ⟺  2a−4=6(2a - 5) - (-1) = 2 \cdot 3 \iff 2a - 5 + 1 = 6 \iff 2a - 4 = 6 2a=10  ⟺  a=52a = 10 \iff a = 5

(2 puncte)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația log⁡3(x2−7)=2\log_3(x^2 - 7) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condiția de existență a logaritmului:
x2−7>0  ⟺  x2>7  ⟺  x∈(−∞,−7)∪(7,+∞)x^2 - 7 > 0 \iff x^2 > 7 \iff x \in (-\infty, -\sqrt{7}) \cup (\sqrt{7}, +\infty)
  • Aplicăm definiția logaritmului:
log⁡3(x2−7)=2  ⟺  x2−7=32=9\log_3(x^2 - 7) = 2 \iff x^2 - 7 = 3^2 = 9 x2=9+7=16x^2 = 9 + 7 = 16

(3 puncte)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
x=−4saux=4x = -4 \quad \text{sau} \quad x = 4

Deoarece (±4)2=16>7(\pm 4)^2 = 16 > 7, ambele soluții verifică condiția de existență.

(2 puncte)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un element nn din mulțimea A={1,2,3,…,20}A = \{1, 2, 3, \dots, 20\}, numărul 2n2n să fie multiplu de 1010. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul total de cazuri posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii AA:
Nposibile=20N_{\text{posibile}} = 20

(2 puncte)

  • Numărul 2n2n este multiplu de 1010 dacă și numai dacă 10∣2n10 \mid 2n, ceea ce este echivalent cu 5∣n5 \mid n (nn este divizibil cu 55).
  • Elementele din mulțimea AA divizibile cu 55 sunt:
{5,10,15,20}\{5, 10, 15, 20\}

Avem 44 cazuri favorabile.

(2 puncte)

  • Calculăm probabilitatea:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=420=15p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{4}{20} = \frac{1}{5}

(1 punct)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−8,6)A(-8, 6) și B(a,4)B(a, 4), unde aa este număr real. Determinați numerele reale aa pentru care MA=OBMA = OB, unde MM este mijlocul segmentului OAOA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimea segmentului OAOA, unde O(0,0)O(0, 0) și A(−8,6)A(-8, 6):
OA=(−8−0)2+(6−0)2=64+36=100=10OA = \sqrt{(-8 - 0)^2 + (6 - 0)^2} = \sqrt{64 + 36} = \sqrt{100} = 10
  • Deoarece MM este mijlocul segmentului OAOA, avem:
MA=OA2=102=5MA = \frac{OA}{2} = \frac{10}{2} = 5
  • Calculăm lungimea segmentului OBOB, unde B(a,4)B(a, 4):
OB=(a−0)2+(4−0)2=a2+16OB = \sqrt{(a - 0)^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{a^2 + 16}

(3 puncte)

  • Egalitatea MA=OBMA = OB devine:
a2+16=5  ⟺  a2+16=25  ⟺  a2=9\sqrt{a^2 + 16} = 5 \iff a^2 + 16 = 25 \iff a^2 = 9 a=−3saua=3a = -3 \quad \text{sau} \quad a = 3

(2 puncte)


6. Se consideră triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, cu AB=12AB = 12 și BC=13BC = 13. Determinați sin⁡B\sin B. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla cateta ACAC:
BC2=AB2+AC2  ⟺  132=122+AC2  ⟺  169=144+AC2BC^2 = AB^2 + AC^2 \iff 13^2 = 12^2 + AC^2 \iff 169 = 144 + AC^2 AC2=169−144=25  ⟹  AC=5AC^2 = 169 - 144 = 25 \implies AC = 5

(2 puncte)

  • Prin definiție, sinusul unghiului BB într-un triunghi dreptunghic este raportul dintre lungimea catetei opuse și lungimea ipotenuzei:
sin⁡B=cateta opusa˘ipotenuza˘=ACBC=513\sin B = \frac{\text{cateta opusă}}{\text{ipotenuză}} = \frac{AC}{BC} = \frac{5}{13}

(3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(4313)A = \begin{pmatrix} 4 & 3 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} și B(x)=(2x+1x1x+1)B(x) = \begin{pmatrix} 2x+1 & x \\ 1 & x+1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=9\det A = 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei AA după formula det⁡(abcd)=ad−bc\det \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} = ad - bc:
det⁡A=∣4313∣=4⋅3−3⋅1\det A = \begin{vmatrix} 4 & 3 \\ 1 & 3 \end{vmatrix} = 4 \cdot 3 - 3 \cdot 1

(3 puncte)

  • Efectuăm calculele:
det⁡A=12−3=9\det A = 12 - 3 = 9

(2 puncte)


b) Arătați că A+B(1)⋅B(−1)=2B(0)A + B(1) \cdot B(-1) = 2B(0). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm matricele B(1)B(1), B(−1)B(-1) și B(0)B(0):
B(1)=(2(1)+1111+1)=(3112)B(1) = \begin{pmatrix} 2(1)+1 & 1 \\ 1 & 1+1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} B(−1)=(2(−1)+1−11−1+1)=(−1−110)B(-1) = \begin{pmatrix} 2(-1)+1 & -1 \\ 1 & -1+1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} B(0)=(2(0)+1010+1)=(1011)B(0) = \begin{pmatrix} 2(0)+1 & 0 \\ 1 & 0+1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul B(1)⋅B(−1)B(1) \cdot B(-1):
B(1)⋅B(−1)=(3112)(−1−110)=(3(−1)+1⋅13(−1)+1⋅01(−1)+2⋅11(−1)+2⋅0)=(−2−31−1)B(1) \cdot B(-1) = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3(-1) + 1 \cdot 1 & 3(-1) + 1 \cdot 0 \\ 1(-1) + 2 \cdot 1 & 1(-1) + 2 \cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2 & -3 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}

(3 puncte)

  • Adunăm matricea AA:
A+B(1)⋅B(−1)=(4313)+(−2−31−1)=(4−23−31+13−1)=(2022)A + B(1) \cdot B(-1) = \begin{pmatrix} 4 & 3 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -2 & -3 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 - 2 & 3 - 3 \\ 1 + 1 & 3 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 2 & 2 \end{pmatrix}
  • Observăm că:
2B(0)=2(1011)=(2022)2B(0) = 2 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 2 & 2 \end{pmatrix}

Rezultă A+B(1)⋅B(−1)=2B(0)A + B(1) \cdot B(-1) = 2B(0).

(2 puncte)


c) Determinați numărul real xx pentru care B(1)+B(2)+B(3)+⋯+B(9)=9B(x)B(1) + B(2) + B(3) + \dots + B(9) = 9B(x). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm suma matricelor din membrul stâng adunând elementele corespunzătoare:
∑k=19B(k)=(∑k=19(2k+1)∑k=19k∑k=191∑k=19(k+1))\sum_{k=1}^9 B(k) = \begin{pmatrix} \sum_{k=1}^9 (2k+1) & \sum_{k=1}^9 k \\ \sum_{k=1}^9 1 & \sum_{k=1}^9 (k+1) \end{pmatrix}
  • Calculăm sumele componente:
∑k=19k=9⋅102=45\sum_{k=1}^9 k = \frac{9 \cdot 10}{2} = 45 ∑k=19(2k+1)=2⋅45+9⋅1=90+9=99\sum_{k=1}^9 (2k + 1) = 2 \cdot 45 + 9 \cdot 1 = 90 + 9 = 99 ∑k=191=9⋅1=9\sum_{k=1}^9 1 = 9 \cdot 1 = 9 ∑k=19(k+1)=45+9⋅1=54\sum_{k=1}^9 (k + 1) = 45 + 9 \cdot 1 = 54 B(1)+B(2)+⋯+B(9)=(9945954)=9(11516)B(1) + B(2) + \dots + B(9) = \begin{pmatrix} 99 & 45 \\ 9 & 54 \end{pmatrix} = 9 \begin{pmatrix} 11 & 5 \\ 1 & 6 \end{pmatrix}

(3 puncte)

  • Egalăm cu 9B(x)9B(x):
9(11516)=9(2x+1x1x+1)  ⟺  (2x+1x1x+1)=(11516)9 \begin{pmatrix} 11 & 5 \\ 1 & 6 \end{pmatrix} = 9 \begin{pmatrix} 2x+1 & x \\ 1 & x+1 \end{pmatrix} \iff \begin{pmatrix} 2x+1 & x \\ 1 & x+1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 11 & 5 \\ 1 & 6 \end{pmatrix}
  • Din egalitatea elementelor:
x=5x = 5

care verifică simultan 2(5)+1=112(5) + 1 = 11 și 5+1=65 + 1 = 6.

(2 puncte)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∘y=x+y2−xy3x \circ y = \frac{x+y}{2} - \frac{xy}{3}.

a) Arătați că 2∘6=02 \circ 6 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=2x = 2 și y=6y = 6 în definiția legii:
2∘6=2+62−2⋅632 \circ 6 = \frac{2 + 6}{2} - \frac{2 \cdot 6}{3}

(3 puncte)

  • Calculăm termenii:
2∘6=82−123=4−4=02 \circ 6 = \frac{8}{2} - \frac{12}{3} = 4 - 4 = 0

(2 puncte)


b) Determinați numărul real xx pentru care x∘6=6x \circ 6 = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm x∘6x \circ 6:
x∘6=x+62−6x3=x+62−2x=x+6−4x2=6−3x2x \circ 6 = \frac{x + 6}{2} - \frac{6x}{3} = \frac{x + 6}{2} - 2x = \frac{x + 6 - 4x}{2} = \frac{6 - 3x}{2}

(2 puncte)

  • Egalăm cu 66:
6−3x2=6  ⟺  6−3x=12  ⟺  −3x=6  ⟺  x=−2\frac{6 - 3x}{2} = 6 \iff 6 - 3x = 12 \iff -3x = 6 \iff x = -2

(3 puncte)


c) Determinați numerele întregi mm pentru care m∘(3m)≥2m−3m \circ (3m) \ge 2m - 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm compunerea m∘(3m)m \circ (3m):
m∘(3m)=m+3m2−m⋅3m3=4m2−m2=2m−m2m \circ (3m) = \frac{m + 3m}{2} - \frac{m \cdot 3m}{3} = \frac{4m}{2} - m^2 = 2m - m^2

(2 puncte)

  • Înlocuim în inecuație:
2m−m2≥2m−3  ⟺  −m2≥−3  ⟺  m2≤32m - m^2 \ge 2m - 3 \iff -m^2 \ge -3 \iff m^2 \le 3
  • Deoarece mm este număr întreg (m∈Zm \in \mathbb{Z}), soluțiile inecuației m2≤3m^2 \le 3 sunt:
m∈{−1,0,1}m \in \{-1, 0, 1\}

(3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x42−2x3+3f(x) = \frac{x^4}{2} - 2x^3 + 3.

a) Arătați că f′(x)=2x2(x−3)f'(x) = 2x^2(x - 3), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm regulile de derivare a funcțiilor polinomiale:
f′(x)=(x42)′−(2x3)′+(3)′=4x32−6x2+0=2x3−6x2f'(x) = \left(\frac{x^4}{2}\right)' - (2x^3)' + (3)' = \frac{4x^3}{2} - 6x^2 + 0 = 2x^3 - 6x^2

(3 puncte)

  • Dăm factor comun 2x22x^2:
f′(x)=2x2(x−3)f'(x) = 2x^2(x - 3)

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2 puncte)


b) Calculați lim⁡x→+∞f′(x)x2ex\lim_{x \to +\infty} \frac{f'(x)}{x^2 e^x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia derivatei f′(x)=2x2(x−3)f'(x) = 2x^2(x - 3) în limită:
lim⁡x→+∞f′(x)x2ex=lim⁡x→+∞2x2(x−3)x2ex=lim⁡x→+∞2(x−3)ex\lim_{x \to +\infty} \frac{f'(x)}{x^2 e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x^2(x - 3)}{x^2 e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2(x - 3)}{e^x}

(3 puncte)

  • Avem o nedeterminare de tipul [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right]. Aplicăm regula lui l’Hospital:
lim⁡x→+∞2(x−3)ex=lim⁡x→+∞(2x−6)′(ex)′=lim⁡x→+∞2ex=2+∞=0\lim_{x \to +\infty} \frac{2(x - 3)}{e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{(2x - 6)'}{(e^x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{e^x} = \frac{2}{+\infty} = 0

(2 puncte)


c) Arătați că f(x)≥−212f(x) \ge -\frac{21}{2}, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rezolvăm ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
2x2(x−3)=0  ⟺  x=0saux=32x^2(x - 3) = 0 \iff x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 3
  • Analizăm semnul derivatei f′(x)f'(x):
    • Termenul 2x2≥02x^2 \ge 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci semnul derivatei este dat exclusiv de factorul x−3x - 3.
    • Pentru x∈(−∞,3]x \in (-\infty, 3], avem x−3≤0  ⟹  f′(x)≤0x - 3 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe (−∞,3](-\infty, 3].
    • Pentru x∈[3,+∞)x \in [3, +\infty), avem x−3≥0  ⟹  f′(x)≥0x - 3 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe [3,+∞)[3, +\infty).

(3 puncte)

  • Rezultă că x=3x = 3 este punctul de minim absolut al funcției pe întreg domeniul R\mathbb{R}:
f(x)≥f(3),∀x∈Rf(x) \ge f(3), \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Calculăm valoarea minimă f(3)f(3):
f(3)=342−2⋅33+3=812−54+3=812−51=81−1022=−212f(3) = \frac{3^4}{2} - 2 \cdot 3^3 + 3 = \frac{81}{2} - 54 + 3 = \frac{81}{2} - 51 = \frac{81 - 102}{2} = -\frac{21}{2}
  • Așadar, f(x)≥−212f(x) \ge -\frac{21}{2}, pentru orice număr real xx.

(2 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1.

a) Arătați că ∫02f(x) dx=6\int_0^2 f(x) \, dx = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției în integrală:
∫02f(x) dx=∫02(2x+1) dx\int_0^2 f(x) \, dx = \int_0^2 (2x + 1) \, dx

(3 puncte)

  • Calculăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫02(2x+1) dx=(x2+x)∣02=(22+2)−(02+0)=4+2=6\int_0^2 (2x + 1) \, dx = \left( x^2 + x \right) \Big|_0^2 = (2^2 + 2) - (0^2 + 0) = 4 + 2 = 6

(2 puncte)


b) Calculați ∫011f(x) dx\int_0^1 \frac{1}{f(x)} \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
∫0112x+1 dx\int_0^1 \frac{1}{2x + 1} \, dx
  • Observăm că (2x+1)′=2(2x + 1)' = 2, deci înmulțim și împărțim cu 22:
∫0112x+1 dx=12∫01(2x+1)′2x+1 dx=12ln⁡(2x+1)∣01\int_0^1 \frac{1}{2x + 1} \, dx = \frac{1}{2} \int_0^1 \frac{(2x + 1)'}{2x + 1} \, dx = \frac{1}{2} \ln(2x + 1) \Big|_0^1

(3 puncte)

  • Calculăm valorile în capetele de integrare:
12(ln⁡(2⋅1+1)−ln⁡(2⋅0+1))=12(ln⁡3−ln⁡1)=12ln⁡3\frac{1}{2} (\ln(2 \cdot 1 + 1) - \ln(2 \cdot 0 + 1)) = \frac{1}{2} (\ln 3 - \ln 1) = \frac{1}{2} \ln 3

(2 puncte)


c) Determinați a∈(0,2)a \in (0, 2) pentru care ∫−aa1x2+2f(x)+2 dx=23\int_{-a}^a \frac{1}{x^2 + 2f(x) + 2} \, dx = \frac{2}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem numitorul integrantului:
x2+2f(x)+2=x2+2(2x+1)+2=x2+4x+2+2=x2+4x+4=(x+2)2x^2 + 2f(x) + 2 = x^2 + 2(2x + 1) + 2 = x^2 + 4x + 2 + 2 = x^2 + 4x + 4 = (x + 2)^2
  • Calculăm integrala definită:
∫−aa1(x+2)2 dx=−1x+2∣−aa=−1a+2−(−1−a+2)=12−a−12+a\int_{-a}^a \frac{1}{(x + 2)^2} \, dx = -\frac{1}{x + 2} \Big|_{-a}^a = -\frac{1}{a + 2} - \left( -\frac{1}{-a + 2} \right) = \frac{1}{2 - a} - \frac{1}{2 + a}
  • Aducem la numitor comun:
(2+a)−(2−a)(2−a)(2+a)=2a4−a2\frac{(2 + a) - (2 - a)}{(2 - a)(2 + a)} = \frac{2a}{4 - a^2}

(3 puncte)

  • Egalăm rezultatul cu 23\frac{2}{3}:
2a4−a2=23  ⟺  a4−a2=13  ⟺  3a=4−a2\frac{2a}{4 - a^2} = \frac{2}{3} \iff \frac{a}{4 - a^2} = \frac{1}{3} \iff 3a = 4 - a^2 a2+3a−4=0  ⟺  (a−1)(a+4)=0a^2 + 3a - 4 = 0 \iff (a - 1)(a + 4) = 0
  • Soluțiile ecuației de gradul al doilea sunt a=1a = 1 și a=−4a = -4.
  • Deoarece se cere a∈(0,2)a \in (0, 2), reținem unica soluție convenabilă:
a=1a = 1

(2 puncte)