BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Test Antrenament 10

BAC Tehnologic 2021 — Test de Antrenament 10

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (3+5)2−5(6+25)=4(3 + \sqrt{5})^2 - \sqrt{5}(6 + 2\sqrt{5}) = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratul binomului (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2 și desfacem paranteza:
(3+5)2=32+2⋅3⋅5+(5)2=9+65+5=14+65(3 + \sqrt{5})^2 = 3^2 + 2 \cdot 3 \cdot \sqrt{5} + (\sqrt{5})^2 = 9 + 6\sqrt{5} + 5 = 14 + 6\sqrt{5} 5(6+25)=65+2(5)2=65+2⋅5=65+10\sqrt{5}(6 + 2\sqrt{5}) = 6\sqrt{5} + 2(\sqrt{5})^2 = 6\sqrt{5} + 2 \cdot 5 = 6\sqrt{5} + 10

(3 puncte)

  • Calculăm diferența:
(3+5)2−5(6+25)=(14+65)−(65+10)=14+65−65−10=14−10=4(3 + \sqrt{5})^2 - \sqrt{5}(6 + 2\sqrt{5}) = (14 + 6\sqrt{5}) - (6\sqrt{5} + 10) = 14 + 6\sqrt{5} - 6\sqrt{5} - 10 = 14 - 10 = 4

(2 puncte)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=5x+1f(x) = 5x + 1 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=3x−1g(x) = 3x - 1. Determinați abscisa punctului de intersecție a graficelor celor două funcții. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a găsi abscisa punctului de intersecție a graficelor celor două funcții, rezolvăm ecuația f(x)=g(x)f(x) = g(x):
5x+1=3x−15x + 1 = 3x - 1
  • Trecem termenii cu necunoscuta xx în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:
5x−3x=−1−1  ⟺  2x=−25x - 3x = -1 - 1 \iff 2x = -2

(3 puncte)

  • Împărțind prin 22, găsim abscisa căutată:
x=−1x = -1

(2 puncte)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația 2x+4=4x+32^{x+4} = 4^{x+3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem membrul drept ca putere cu baza 22, observând că 4=224 = 2^2:
4x+3=(22)x+3=22(x+3)=22x+64^{x+3} = \left(2^2\right)^{x+3} = 2^{2(x+3)} = 2^{2x+6}
  • Ecuația devine:
2x+4=22x+62^{x+4} = 2^{2x+6}

(3 puncte)

  • Egalăm exponenții datorită injectivității funcției exponențiale cu baza 2>12 > 1:
x+4=2x+6  ⟺  2x−x=4−6  ⟺  x=−2x + 4 = 2x + 6 \iff 2x - x = 4 - 6 \iff x = -2

(2 puncte)


4. Un produs costă 360360 de lei. Determinați prețul produsului după o scumpire cu 15%15\%. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea scumpirii:
15% din 360=15100⋅360=15⋅3610=54010=54 lei15\% \text{ din } 360 = \frac{15}{100} \cdot 360 = \frac{15 \cdot 36}{10} = \frac{540}{10} = 54 \text{ lei}

(2 puncte)

  • Adăugăm scumpirea la prețul inițial:
pfinal=360+54=414 leip_{\text{final}} = 360 + 54 = 414 \text{ lei}

(3 puncte)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−2,3)A(-2, 3), B(−1,−4)B(-1, -4) și C(5,4)C(5, 4). Arătați că triunghiul AMCAMC este dreptunghic, unde MM este mijlocul segmentului BCBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm coordonatele mijlocului MM al segmentului BCBC:
xM=xB+xC2=−1+52=42=2x_M = \frac{x_B + x_C}{2} = \frac{-1 + 5}{2} = \frac{4}{2} = 2 yM=yB+yC2=−4+42=02=0y_M = \frac{y_B + y_C}{2} = \frac{-4 + 4}{2} = \frac{0}{2} = 0

deci M(2,0)M(2, 0).

(2 puncte)

  • Metoda pantelor: calculăm panta dreptei AMAM și panta dreptei MCMC:
mAM=yM−yAxM−xA=0−32−(−2)=−34m_{AM} = \frac{y_M - y_A}{x_M - x_A} = \frac{0 - 3}{2 - (-2)} = -\frac{3}{4} mMC=yC−yMxC−xM=4−05−2=43m_{MC} = \frac{y_C - y_M}{x_C - x_M} = \frac{4 - 0}{5 - 2} = \frac{4}{3}
  • Verificăm condiția de perpendicularitate:
mAM⋅mMC=(−34)⋅43=−1  ⟹  AM⊥MCm_{AM} \cdot m_{MC} = \left(-\frac{3}{4}\right) \cdot \frac{4}{3} = -1 \implies AM \perp MC
  • Prin urmare, unghiul ∢AMC\sphericalangle AMC este drept, adică triunghiul AMCAMC este dreptunghic în MM.

(3 puncte)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, în care unghiurile AA și BB au măsurile egale cu 30∘30^\circ, respectiv 45∘45^\circ și BC=4BC = 4. Determinați lungimea laturii ACAC a triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Valorile funcției sinus pentru unghiurile date sunt:
sin⁡A=sin⁡30∘=12,sin⁡B=sin⁡45∘=22\sin A = \sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \sin B = \sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}

(2 puncte)

  • Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABCABC:
BCsin⁡A=ACsin⁡B\frac{BC}{\sin A} = \frac{AC}{\sin B}
  • Înlocuind valorile cunoscute:
412=AC22  ⟺  4⋅2=2AC2  ⟺  8=AC2\frac{4}{\frac{1}{2}} = \frac{AC}{\frac{\sqrt{2}}{2}} \iff 4 \cdot 2 = \frac{2AC}{\sqrt{2}} \iff 8 = AC \sqrt{2} AC=82=822=42AC = \frac{8}{\sqrt{2}} = \frac{8\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2}

(3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(3−4−23)A = \begin{pmatrix} 3 & -4 \\ -2 & 3 \end{pmatrix} și B=(−1x1−1)B = \begin{pmatrix} -1 & x \\ 1 & -1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=1\det A = 1. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care B⋅B=AB \cdot B = A. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care det⁡(B+(det⁡B)A)=0\det(B + (\det B)A) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣3−4−23∣=3⋅3−(−4)⋅(−2)\det A = \begin{vmatrix} 3 & -4 \\ -2 & 3 \end{vmatrix} = 3 \cdot 3 - (-4) \cdot (-2)

(3 puncte)

  • Efectuăm calculele:
det⁡A=9−8=1\det A = 9 - 8 = 1

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm produsul matricial B⋅BB \cdot B:
B⋅B=(−1x1−1)(−1x1−1)=((−1)(−1)+x⋅1(−1)⋅x+x⋅(−1)1⋅(−1)+(−1)⋅11⋅x+(−1)(−1))B \cdot B = \begin{pmatrix} -1 & x \\ 1 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & x \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (-1)(-1) + x \cdot 1 & (-1) \cdot x + x \cdot (-1) \\ 1 \cdot (-1) + (-1) \cdot 1 & 1 \cdot x + (-1)(-1) \end{pmatrix} B⋅B=(1+x−2x−2x+1)B \cdot B = \begin{pmatrix} 1 + x & -2x \\ -2 & x + 1 \end{pmatrix}

(3 puncte)

  • Egalăm matricea obținută cu matricea AA:
(x+1−2x−2x+1)=(3−4−23)\begin{pmatrix} x + 1 & -2x \\ -2 & x + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & -4 \\ -2 & 3 \end{pmatrix}
  • Identificând elementele corespunzătoare:
x+1=3  ⟹  x=2x + 1 = 3 \implies x = 2 −2x=−4  ⟹  x=2-2x = -4 \implies x = 2
  • Așadar, numărul căutat este x=2x = 2.

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm determinantul matricei BB:
det⁡B=∣−1x1−1∣=(−1)(−1)−x⋅1=1−x\det B = \begin{vmatrix} -1 & x \\ 1 & -1 \end{vmatrix} = (-1)(-1) - x \cdot 1 = 1 - x
  • Construim matricea B+(det⁡B)AB + (\det B)A:
B+(det⁡B)A=(−1x1−1)+(1−x)(3−4−23)B + (\det B)A = \begin{pmatrix} -1 & x \\ 1 & -1 \end{pmatrix} + (1 - x)\begin{pmatrix} 3 & -4 \\ -2 & 3 \end{pmatrix} =(−1+3(1−x)x−4(1−x)1−2(1−x)−1+3(1−x))=(2−3x5x−42x−12−3x)= \begin{pmatrix} -1 + 3(1 - x) & x - 4(1 - x) \\ 1 - 2(1 - x) & -1 + 3(1 - x) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - 3x & 5x - 4 \\ 2x - 1 & 2 - 3x \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul acestei matrice:
det⁡(B+(det⁡B)A)=(2−3x)2−(5x−4)(2x−1)\det(B + (\det B)A) = (2 - 3x)^2 - (5x - 4)(2x - 1) =(4−12x+9x2)−(10x2−5x−8x+4)=9x2−12x+4−(10x2−13x+4)=−x2+x= (4 - 12x + 9x^2) - (10x^2 - 5x - 8x + 4) = 9x^2 - 12x + 4 - (10x^2 - 13x + 4) = -x^2 + x

(3 puncte)

  • Ecuația det⁡(B+(det⁡B)A)=0\det(B + (\det B)A) = 0 devine:
−x2+x=0  ⟺  x(1−x)=0-x^2 + x = 0 \iff x(1 - x) = 0

de unde obținem soluțiile reale:

x=0saux=1x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 1

(2 puncte)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∘y=x+y+16x \circ y = x + y + 16.

a) Arătați că (−8)∘2=10(-8) \circ 2 = 10. (5p)

b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „∘\circ”. (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care x∘(x2+3)∘x=2xx \circ \left(\frac{x}{2} + 3\right) \circ x = 2x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=−8x = -8 și y=2y = 2:
(−8)∘2=−8+2+16(-8) \circ 2 = -8 + 2 + 16

(3 puncte)

  • Calculăm suma:
−8+2+16=−6+16=10-8 + 2 + 16 = -6 + 16 = 10

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Fie e∈Re \in \mathbb{R} elementul neutru. Condiția x∘e=xx \circ e = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R} înseamnă:
x+e+16=x  ⟺  e+16=0  ⟺  e=−16x + e + 16 = x \iff e + 16 = 0 \iff e = -16

(2 puncte)

  • Verificăm și comutativitatea e∘x=−16+x+16=xe \circ x = -16 + x + 16 = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Prin urmare, e=−16e = -16 este elementul neutru al legii de compoziție „∘\circ”.

(3 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Folosind asociativitatea legii, calculăm mai întâi prima compunere:
x∘(x2+3)=x+(x2+3)+16=3x2+19x \circ \left(\frac{x}{2} + 3\right) = x + \left(\frac{x}{2} + 3\right) + 16 = \frac{3x}{2} + 19
  • Compunem rezultatul cu al treilea termen, xx:
(3x2+19)∘x=(3x2+19)+x+16=5x2+35\left(\frac{3x}{2} + 19\right) \circ x = \left(\frac{3x}{2} + 19\right) + x + 16 = \frac{5x}{2} + 35

(3 puncte)

  • Ecuația devine:
5x2+35=2x  ⟺  5x2−2x=−35  ⟺  x2=−35  ⟺  x=−70\frac{5x}{2} + 35 = 2x \iff \frac{5x}{2} - 2x = -35 \iff \frac{x}{2} = -35 \iff x = -70

(2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x2+ln⁡x−2f(x) = \frac{2}{x^2} + \ln x - 2.

a) Arătați că f′(x)=(x−2)(x+2)x3f'(x) = \frac{(x - 2)(x + 2)}{x^3}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Arătați că lim⁡x→1x2f(x)x3−1=−1\lim_{x \to 1} \frac{x^2 f(x)}{x^3 - 1} = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Scriem f(x)=2x−2+ln⁡x−2f(x) = 2x^{-2} + \ln x - 2 și derivăm termen cu termen pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty):
f′(x)=2⋅(−2)x−3+1x−0=−4x3+1xf'(x) = 2 \cdot (-2) x^{-3} + \frac{1}{x} - 0 = -\frac{4}{x^3} + \frac{1}{x}

(3 puncte)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=−4+x2x3=x2−4x3=(x−2)(x+2)x3,x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{-4 + x^2}{x^3} = \frac{x^2 - 4}{x^3} = \frac{(x - 2)(x + 2)}{x^3}, \quad x \in (0, +\infty)

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm valoarea funcției și valoarea derivatei în punctul x=1x = 1:
f(1)=212+ln⁡1−2=2+0−2=0f(1) = \frac{2}{1^2} + \ln 1 - 2 = 2 + 0 - 2 = 0 f′(1)=(1−2)(1+2)13=(−1)⋅31=−3f'(1) = \frac{(1 - 2)(1 + 2)}{1^3} = \frac{(-1) \cdot 3}{1} = -3

(2 puncte)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul (1,f(1))(1, f(1)) este dată de formula y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(1) = f'(1)(x - 1):
y−0=−3(x−1)  ⟺  y=−3x+3y - 0 = -3(x - 1) \iff y = -3x + 3

(3 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Observăm că:
x2f(x)=x2(2x2+ln⁡x−2)=2+x2ln⁡x−2x2x^2 f(x) = x^2 \left(\frac{2}{x^2} + \ln x - 2\right) = 2 + x^2 \ln x - 2x^2
  • Când x→1x \to 1, avem x2f(x)→2+0−2=0x^2 f(x) \to 2 + 0 - 2 = 0 și x3−1→0x^3 - 1 \to 0, fiind o limită de tipul [00]\left[\frac{0}{0}\right].
  • Metoda 1 (descompunere didactică): Observăm că x2f(x)=x2(f(x)−f(1))x^2 f(x) = x^2(f(x) - f(1)) și x3−1=(x−1)(x2+x+1)x^3 - 1 = (x - 1)(x^2 + x + 1):
lim⁡x→1x2f(x)x3−1=lim⁡x→1(x2x2+x+1⋅f(x)−f(1)x−1)\lim_{x \to 1} \frac{x^2 f(x)}{x^3 - 1} = \lim_{x \to 1} \left( \frac{x^2}{x^2 + x + 1} \cdot \frac{f(x) - f(1)}{x - 1} \right)

(2 puncte)

  • Aplicăm definiția derivatei în x=1x = 1:
lim⁡x→1f(x)−f(1)x−1=f′(1)=−3\lim_{x \to 1} \frac{f(x) - f(1)}{x - 1} = f'(1) = -3
  • Limita celuilalt factor este:
lim⁡x→1x2x2+x+1=1212+1+1=13\lim_{x \to 1} \frac{x^2}{x^2 + x + 1} = \frac{1^2}{1^2 + 1 + 1} = \frac{1}{3}
  • Rezultă:
lim⁡x→1x2f(x)x3−1=13⋅(−3)=−1\lim_{x \to 1} \frac{x^2 f(x)}{x^3 - 1} = \frac{1}{3} \cdot (-3) = -1

(3 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−1f(x) = x^2 - 1.

a) Arătați că ∫01f(x) dx=−23\int_0^1 f(x) \, dx = -\frac{2}{3}. (5p)

b) Arătați că ∫1e(f(x)+1)ln⁡x dx=2e3+19\int_1^e (f(x) + 1)\ln x \, dx = \frac{2e^3 + 1}{9}. (5p)

c) Determinați numărul real aa, a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty), pentru care ∫0π/3(f(sin⁡x)+f(cos⁡x))tg⁡x dx=ln⁡a\int_0^{\pi/3} (f(\sin x) + f(\cos x))\operatorname{tg} x \, dx = \ln a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm primitiva funcției ff:
∫01f(x) dx=∫01(x2−1) dx=(x33−x)∣01\int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 (x^2 - 1) \, dx = \left( \frac{x^3}{3} - x \right) \Big|_0^1

(3 puncte)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(133−1)−(0−0)=13−1=−23\left( \frac{1^3}{3} - 1 \right) - (0 - 0) = \frac{1}{3} - 1 = -\frac{2}{3}

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm integrandul: f(x)+1=(x2−1)+1=x2f(x) + 1 = (x^2 - 1) + 1 = x^2, deci integrala devine:
∫1e(f(x)+1)ln⁡x dx=∫1ex2ln⁡x dx\int_1^e (f(x) + 1)\ln x \, dx = \int_1^e x^2 \ln x \, dx
  • Aplicăm formula de integrare prin părți, alegând u(x)=ln⁡x  ⟹  u′(x)=1xu(x) = \ln x \implies u'(x) = \frac{1}{x} și v′(x)=x2  ⟹  v(x)=x33v'(x) = x^2 \implies v(x) = \frac{x^3}{3}:
∫1ex2ln⁡x dx=x33ln⁡x∣1e−∫1ex33⋅1x dx=(e33ln⁡e−133ln⁡1)−13∫1ex2 dx\int_1^e x^2 \ln x \, dx = \frac{x^3}{3} \ln x \Big|_1^e - \int_1^e \frac{x^3}{3} \cdot \frac{1}{x} \, dx = \left( \frac{e^3}{3} \ln e - \frac{1^3}{3}\ln 1 \right) - \frac{1}{3}\int_1^e x^2 \, dx

(3 puncte)

  • Calculăm integrala rămasă:
e33−13[x33]1e=e33−19(e3−1)=3e3−e3+19=2e3+19\frac{e^3}{3} - \frac{1}{3} \left[ \frac{x^3}{3} \right]_1^e = \frac{e^3}{3} - \frac{1}{9}(e^3 - 1) = \frac{3e^3 - e^3 + 1}{9} = \frac{2e^3 + 1}{9}

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Exprimăm suma f(sin⁡x)+f(cos⁡x)f(\sin x) + f(\cos x), folosind identitatea trigonometrică fundamentală sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1:
f(sin⁡x)+f(cos⁡x)=(sin⁡2x−1)+(cos⁡2x−1)=(sin⁡2x+cos⁡2x)−2=1−2=−1f(\sin x) + f(\cos x) = (\sin^2 x - 1) + (\cos^2 x - 1) = (\sin^2 x + \cos^2 x) - 2 = 1 - 2 = -1

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

  • Integrala devine:
∫0π/3(f(sin⁡x)+f(cos⁡x))tg⁡x dx=∫0π/3(−1)⋅sin⁡xcos⁡x dx=∫0π/3(cos⁡x)′cos⁡x dx\int_0^{\pi/3} (f(\sin x) + f(\cos x))\operatorname{tg} x \, dx = \int_0^{\pi/3} (-1) \cdot \frac{\sin x}{\cos x} \, dx = \int_0^{\pi/3} \frac{(\cos x)'}{\cos x} \, dx =ln⁡∣cos⁡x∣∣0π/3=ln⁡(cos⁡π3)−ln⁡(cos⁡0)= \ln|\cos x| \Big|_0^{\pi/3} = \ln\left(\cos\frac{\pi}{3}\right) - \ln(\cos 0)

(3 puncte)

  • Știind că cos⁡π3=12\cos\frac{\pi}{3} = \frac{1}{2} și cos⁡0=1\cos 0 = 1:
ln⁡(12)−ln⁡1=ln⁡(12)−0=ln⁡(12)\ln\left(\frac{1}{2}\right) - \ln 1 = \ln\left(\frac{1}{2}\right) - 0 = \ln\left(\frac{1}{2}\right)
  • Egalăm cu membrul drept din enunț:
ln⁡(12)=ln⁡a  ⟹  a=12\ln\left(\frac{1}{2}\right) = \ln a \implies a = \frac{1}{2}
  • Deoarece a=12∈(0,+∞)a = \frac{1}{2} \in (0, +\infty), valoarea convine.

(2 puncte)