BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Test Antrenament 9

BAC Tehnologic 2021 — Test de Antrenament 9

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați suma primilor patru termeni ai progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1} în care a2=5a_2 = 5 și a3=8a_3 = 8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rația progresiei aritmetice este diferența a doi termeni consecutivi:
r=a3−a2=8−5=3r = a_3 - a_2 = 8 - 5 = 3
  • Determinăm primul și al patrulea termen:
a1=a2−r=5−3=2,a4=a3+r=8+3=11a_1 = a_2 - r = 5 - 3 = 2, \quad a_4 = a_3 + r = 8 + 3 = 11

(3 puncte)

  • Calculăm suma primilor patru termeni:
S4=a1+a2+a3+a4=2+5+8+11=26S_4 = a_1 + a_2 + a_3 + a_4 = 2 + 5 + 8 + 11 = 26

(2 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−8f(x) = 3x - 8. Determinați numerele reale aa pentru care a⋅f(a)=f(1)a \cdot f(a) = f(1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției:
f(a)=3a−8,f(1)=3⋅1−8=−5f(a) = 3a - 8, \quad f(1) = 3 \cdot 1 - 8 = -5

(2 puncte)

  • Înlocuim în ecuația dată:
a(3a−8)=−5  ⟺  3a2−8a+5=0a(3a - 8) = -5 \iff 3a^2 - 8a + 5 = 0
  • Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:
Δ=(−8)2−4⋅3⋅5=64−60=4\Delta = (-8)^2 - 4 \cdot 3 \cdot 5 = 64 - 60 = 4
  • Soluțiile sunt:
a1=8−26=1,a2=8+26=106=53a_1 = \frac{8 - 2}{6} = 1, \quad a_2 = \frac{8 + 2}{6} = \frac{10}{6} = \frac{5}{3}

(3 puncte)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡5(25−x)=log⁡5(x+5)\log_5(25 - x) = \log_5(x + 5). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condițiile de existență ale logaritmilor:
25−x>0  ⟺  x<25șix+5>0  ⟺  x>−5  ⟹  x∈(−5,25)25 - x > 0 \iff x < 25 \quad \text{și} \quad x + 5 > 0 \iff x > -5 \implies x \in (-5, 25)
  • Datorită injectivității funcției logaritmice, egalăm argumentele:
25−x=x+525 - x = x + 5

(2 puncte)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
2x=20  ⟺  x=102x = 20 \iff x = 10
  • Deoarece 10∈(−5,25)10 \in (-5, 25), soluția este convenabilă.

(3 puncte)


4. Determinați câte numere naturale de două cifre distincte se pot forma cu cifre din mulțimea A={2,3,5,9}A = \{2, 3, 5, 9\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie ab‾\overline{ab} un număr de două cifre cu a,b∈Aa, b \in A și a≠ba \neq b.
  • Deoarece 0∉A0 \notin A, cifra zecilor aa poate fi aleasă în 44 moduri (oricare dintre cifrele 2,3,5,92, 3, 5, 9).

(2 puncte)

  • Pentru fiecare alegere a cifrei zecilor, cifra unităților bb poate fi aleasă în 33 moduri (din cele 33 cifre rămase, fiind distinctă de aa).
  • Numărul total de astfel de numere este:
4⋅3=12 numere (sau A42=4!2!=12)4 \cdot 3 = 12 \text{ numere (sau } A_4^2 = \frac{4!}{2!} = 12\text{)}

(3 puncte)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră dreapta dd de ecuație y=2x+ay = 2x + a, unde aa este număr real. Determinați numărul real aa știind că punctul A(2,3)A(2, 3) aparține dreptei dd. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(2,3)A(2, 3) aparține dreptei dd dacă și numai dacă coordonatele sale verifică ecuația dreptei:
3=2⋅2+a3 = 2 \cdot 2 + a

(3 puncte)

  • Rezolvăm ecuația:
3=4+a  ⟺  a=3−4  ⟺  a=−13 = 4 + a \iff a = 3 - 4 \iff a = -1

(2 puncte)


6. Arătați că 4sin⁡60∘(tg⁡60∘−cos⁡30∘)=34\sin 60^\circ (\operatorname{tg} 60^\circ - \cos 30^\circ) = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim valorile funcțiilor trigonometrice ale unghiurilor remarcabile:
sin⁡60∘=32,tg⁡60∘=3,cos⁡30∘=32\sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad \operatorname{tg} 60^\circ = \sqrt{3}, \quad \cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}

(3 puncte)

  • Calculăm membrul stâng:
4sin⁡60∘(tg⁡60∘−cos⁡30∘)=4⋅32(3−32)=23⋅32=34\sin 60^\circ (\operatorname{tg} 60^\circ - \cos 30^\circ) = 4 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} \left(\sqrt{3} - \frac{\sqrt{3}}{2}\right) = 2\sqrt{3} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 3

(2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(21−1−3)A = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -1 & -3 \end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și B(a)=(aa36)B(a) = \begin{pmatrix} a & a \\ 3 & 6 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡A=−5\det A = -5. (5p)

b) Determinați numărul real aa pentru care B(1)⋅B(−1)+3A=4B(a)B(1) \cdot B(-1) + 3A = 4B(a). (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) cu proprietatea că X⋅(A−2I2)=B(0)X \cdot (A - 2I_2) = B(0). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣21−1−3∣=2⋅(−3)−1⋅(−1)\det A = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ -1 & -3 \end{vmatrix} = 2 \cdot (-3) - 1 \cdot (-1)

(3 puncte)

det⁡A=−6+1=−5\det A = -6 + 1 = -5

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Scriem matricele B(1)B(1) și B(−1)B(-1):
B(1)=(1136),B(−1)=(−1−136)B(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 3 & 6 \end{pmatrix}, \quad B(-1) = \begin{pmatrix} -1 & -1 \\ 3 & 6 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul B(1)⋅B(−1)B(1) \cdot B(-1):
B(1)⋅B(−1)=(1⋅(−1)+1⋅31⋅(−1)+1⋅63⋅(−1)+6⋅33⋅(−1)+6⋅6)=(251533)B(1) \cdot B(-1) = \begin{pmatrix} 1 \cdot (-1) + 1 \cdot 3 & 1 \cdot (-1) + 1 \cdot 6 \\ 3 \cdot (-1) + 6 \cdot 3 & 3 \cdot (-1) + 6 \cdot 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 5 \\ 15 & 33 \end{pmatrix}
  • Înmulțim matricea AA cu 33:
3A=3(21−1−3)=(63−3−9)3A = 3 \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -1 & -3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 3 \\ -3 & -9 \end{pmatrix}
  • Adunăm cele două matrice:
B(1)⋅B(−1)+3A=(251533)+(63−3−9)=(881224)B(1) \cdot B(-1) + 3A = \begin{pmatrix} 2 & 5 \\ 15 & 33 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 6 & 3 \\ -3 & -9 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 & 8 \\ 12 & 24 \end{pmatrix}

(3 puncte)

  • Egalăm cu 4B(a)=(4a4a1224)4B(a) = \begin{pmatrix} 4a & 4a \\ 12 & 24 \end{pmatrix}:
(881224)=(4a4a1224)  ⟺  4a=8  ⟺  a=2\begin{pmatrix} 8 & 8 \\ 12 & 24 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4a & 4a \\ 12 & 24 \end{pmatrix} \iff 4a = 8 \iff a = 2

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm matricea A−2I2A - 2I_2:
A−2I2=(21−1−3)−(2002)=(01−1−5)A - 2I_2 = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -1 & -3 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & -5 \end{pmatrix}
  • Determinantul matricei A−2I2A - 2I_2 este:
det⁡(A−2I2)=∣01−1−5∣=0⋅(−5)−1⋅(−1)=1≠0\det(A - 2I_2) = \begin{vmatrix} 0 & 1 \\ -1 & -5 \end{vmatrix} = 0 \cdot (-5) - 1 \cdot (-1) = 1 \neq 0
  • Matricea A−2I2A - 2I_2 este inversabilă și inversa sa este:
(A−2I2)−1=11(−5−110)=(−5−110)(A - 2I_2)^{-1} = \frac{1}{1} \begin{pmatrix} -5 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -5 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

(3 puncte)

  • Determinăm matricea XX prin înmulțire la dreapta cu (A−2I2)−1(A - 2I_2)^{-1}:
X=B(0)⋅(A−2I2)−1=(0036)(−5−110)=(003⋅(−5)+6⋅13⋅(−1)+6⋅0)=(00−9−3)X = B(0) \cdot (A - 2I_2)^{-1} = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 3 & 6 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -5 & -1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 3 \cdot (-5) + 6 \cdot 1 & 3 \cdot (-1) + 6 \cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ -9 & -3 \end{pmatrix}

(2 puncte)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=(2x−y+1)(2y−x+1)x * y = (2x - y + 1)(2y - x + 1).

a) Arătați că 3∗4=183 * 4 = 18. (5p)

b) Demonstrați că legea de compoziție „∗*” este comutativă. (5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale pentru care m∗(2n)=13m * (2n) = 13. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=3x = 3 și y=4y = 4 în legea de compoziție:
3∗4=(2⋅3−4+1)(2⋅4−3+1)3 * 4 = (2 \cdot 3 - 4 + 1)(2 \cdot 4 - 3 + 1)

(3 puncte)

3∗4=(6−4+1)(8−3+1)=3⋅6=183 * 4 = (6 - 4 + 1)(8 - 3 + 1) = 3 \cdot 6 = 18

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}, calculăm y∗xy * x:
y∗x=(2y−x+1)(2x−y+1)y * x = (2y - x + 1)(2x - y + 1)
  • Datorită comutativității înmulțirii numerelor reale:
y∗x=(2x−y+1)(2y−x+1)=x∗y,∀x,y∈Ry * x = (2x - y + 1)(2y - x + 1) = x * y, \quad \forall x, y \in \mathbb{R}
  • Prin urmare, legea de compoziție „∗*” este comutativă.

(3 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Înlocuim x=mx = m și y=2ny = 2n în formula legii:
m∗(2n)=(2m−2n+1)(2(2n)−m+1)=(2m−2n+1)(4n−m+1)m * (2n) = (2m - 2n + 1)(2(2n) - m + 1) = (2m - 2n + 1)(4n - m + 1)

(2 puncte)

  • Egalăm cu 1313:
(2m−2n+1)(4n−m+1)=13(2m - 2n + 1)(4n - m + 1) = 13
  • Cum m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, factorii sunt numere întregi. Deoarece 1313 este număr prim, avem descompunerile în divizori întregi:
    • Cazul 1: {2m−2n+1=14n−m+1=13  ⟺  {2m−2n=0  ⟹  m=n4n−n=12  ⟹  3n=12  ⟹  n=4  ⟹  (m,n)=(4,4)\begin{cases} 2m - 2n + 1 = 1 \\ 4n - m + 1 = 13 \end{cases} \iff \begin{cases} 2m - 2n = 0 \implies m = n \\ 4n - n = 12 \implies 3n = 12 \implies n = 4 \end{cases} \implies (m, n) = (4, 4).
    • Cazul 2: {2m−2n+1=134n−m+1=1  ⟺  {2(m−n)=12  ⟹  m=n+64n−(n+6)=0  ⟹  3n=6  ⟹  n=2  ⟹  m=8  ⟹  (m,n)=(8,2)\begin{cases} 2m - 2n + 1 = 13 \\ 4n - m + 1 = 1 \end{cases} \iff \begin{cases} 2(m - n) = 12 \implies m = n + 6 \\ 4n - (n + 6) = 0 \implies 3n = 6 \implies n = 2 \end{cases} \implies m = 8 \implies (m, n) = (8, 2).
    • Divizorii negativi:
      • 2m−2n+1=−1  ⟹  2m−2n=−2  ⟹  n=m+12m - 2n + 1 = -1 \implies 2m - 2n = -2 \implies n = m + 1; apoi 4(m+1)−m+1=−13  ⟹  3m+5=−13  ⟹  3m=−18  ⟹  m=−6∉N4(m+1) - m + 1 = -13 \implies 3m + 5 = -13 \implies 3m = -18 \implies m = -6 \notin \mathbb{N}.
      • 2m−2n+1=−13  ⟹  n=m+72m - 2n + 1 = -13 \implies n = m + 7; apoi 4(m+7)−m+1=−1  ⟹  3m+29=−1  ⟹  m<0∉N4(m+7) - m + 1 = -1 \implies 3m + 29 = -1 \implies m < 0 \notin \mathbb{N}.
  • Perechile de numere naturale căutate sunt:
(4,4)și(8,2)(4, 4) \quad \text{și} \quad (8, 2)

(3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(−5,+∞)→Rf: (-5, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x+7x+5f(x) = \frac{2x + 7}{x + 5}.

a) Arătați că f′(x)=3(x+5)2f'(x) = \frac{3}{(x + 5)^2}, x∈(−5,+∞)x \in (-5, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Determinați abscisa punctului situat pe graficul funcției ff în care tangenta la graficul funcției ff este paralelă cu dreapta de ecuație y=3x+5y = 3x + 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe (−5,+∞)(-5, +\infty) ca raport de funcții derivabile:
f′(x)=(2x+7)′(x+5)−(2x+7)(x+5)′(x+5)2f'(x) = \frac{(2x + 7)'(x + 5) - (2x + 7)(x + 5)'}{(x + 5)^2}

(3 puncte)

f′(x)=2(x+5)−(2x+7)⋅1(x+5)2=2x+10−2x−7(x+5)2=3(x+5)2,∀x∈(−5,+∞)f'(x) = \frac{2(x + 5) - (2x + 7) \cdot 1}{(x + 5)^2} = \frac{2x + 10 - 2x - 7}{(x + 5)^2} = \frac{3}{(x + 5)^2}, \quad \forall x \in (-5, +\infty)

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm limita funcției la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞2x+7x+5=lim⁡x→+∞x(2+7x)x(1+5x)=2+01+0=2\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x + 7}{x + 5} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(2 + \frac{7}{x}\right)}{x\left(1 + \frac{5}{x}\right)} = \frac{2 + 0}{1 + 0} = 2

(2 puncte)

  • Deoarece limita este finită, dreapta de ecuație y=2y = 2 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(3 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă aa este mt=f′(a)m_t = f'(a).
  • Panta dreptei de ecuație y=3x+5y = 3x + 5 este md=3m_d = 3.
  • Tangenta este paralelă cu dreapta dată dacă și numai dacă pantele sunt egale:
f′(a)=3,a∈(−5,+∞)f'(a) = 3, \quad a \in (-5, +\infty)

(2 puncte)

3(a+5)2=3  ⟺  (a+5)2=1\frac{3}{(a + 5)^2} = 3 \iff (a + 5)^2 = 1
  • Rezultă a+5=1  ⟹  a=−4a + 5 = 1 \implies a = -4 sau a+5=−1  ⟹  a=−6a + 5 = -1 \implies a = -6.
  • Deoarece a∈(−5,+∞)a \in (-5, +\infty), doar a=−4a = -4 aparține domeniului.
  • Așadar, abscisa punctului căutat este x=−4x = -4.

(3 puncte)


2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x−2x+2f(x) = x - 2\sqrt{x} + 2.

a) Arătați că ∫13(f(x)+2x)dx=8\int_1^3 (f(x) + 2\sqrt{x}) dx = 8. (5p)

b) Arătați că funcția ff este o primitivă a funcției g:(0,+∞)→Rg: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=x−1xg(x) = \frac{\sqrt{x} - 1}{\sqrt{x}}. (5p)

c) Calculați ∫121f(x2)dx\int_1^2 \frac{1}{f(x^2)} dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Simplificăm integrandul:
f(x)+2x=x−2x+2+2x=x+2f(x) + 2\sqrt{x} = x - 2\sqrt{x} + 2 + 2\sqrt{x} = x + 2
  • Calculăm integrala definită:
∫13(x+2) dx=(x22+2x)∣13\int_1^3 (x + 2) \, dx = \left. \left(\frac{x^2}{2} + 2x\right) \right|_1^3

(3 puncte)

  • Evaluăm la capete:
(322+2⋅3)−(122+2⋅1)=(92+6)−(12+2)=212−52=162=8\left(\frac{3^2}{2} + 2 \cdot 3\right) - \left(\frac{1^2}{2} + 2 \cdot 1\right) = \left(\frac{9}{2} + 6\right) - \left(\frac{1}{2} + 2\right) = \frac{21}{2} - \frac{5}{2} = \frac{16}{2} = 8

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty). Calculăm derivata sa:
f′(x)=(x−2x+2)′=1−2⋅12x+0=1−1xf'(x) = (x - 2\sqrt{x} + 2)' = 1 - 2 \cdot \frac{1}{2\sqrt{x}} + 0 = 1 - \frac{1}{\sqrt{x}}

(3 puncte)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=x−1x=g(x),∀x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{\sqrt{x} - 1}{\sqrt{x}} = g(x), \quad \forall x \in (0, +\infty)
  • Deoarece f′(x)=g(x)f'(x) = g(x) pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), funcția ff este o primitivă a funcției gg.

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru x∈[1,2]x \in [1, 2], avem x>0x > 0, deci x2∈(0,+∞)x^2 \in (0, +\infty) și:
f(x2)=x2−2x2+2=x2−2x+2=(x−1)2+1f(x^2) = x^2 - 2\sqrt{x^2} + 2 = x^2 - 2x + 2 = (x - 1)^2 + 1
  • Integrala devine:
∫121f(x2) dx=∫121(x−1)2+1 dx=arctg⁡(x−1)∣12\int_1^2 \frac{1}{f(x^2)} \, dx = \int_1^2 \frac{1}{(x - 1)^2 + 1} \, dx = \left. \operatorname{arctg}(x - 1) \right|_1^2

(3 puncte)

  • Evaluăm la capete:
arctg⁡(2−1)−arctg⁡(1−1)=arctg⁡1−arctg⁡0=π4−0=π4\operatorname{arctg}(2 - 1) - \operatorname{arctg}(1 - 1) = \operatorname{arctg} 1 - \operatorname{arctg} 0 = \frac{\pi}{4} - 0 = \frac{\pi}{4}

(2 puncte)