BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Test Antrenament 8

BAC Tehnologic 2021 — Test de Antrenament 8

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 23⋅0,3+3,2:4=1\frac{2}{3} \cdot 0{,}3 + 3{,}2 : 4 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Transformăm fracțiile zecimale în fracții ordinare și efectuăm operațiile:
23⋅0,3=23⋅310=210=15\frac{2}{3} \cdot 0{,}3 = \frac{2}{3} \cdot \frac{3}{10} = \frac{2}{10} = \frac{1}{5} 3,2:4=3210⋅14=810=453{,}2 : 4 = \frac{32}{10} \cdot \frac{1}{4} = \frac{8}{10} = \frac{4}{5}

(3 puncte)

  • Adunăm rezultatele:
15+45=55=1\frac{1}{5} + \frac{4}{5} = \frac{5}{5} = 1

(2 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=6x−4f(x) = 6x - 4. Determinați numărul real aa, știind că punctul A(a,2a)A(a, 2a) aparține graficului funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(a,2a)A(a, 2a) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(a)=2af(a) = 2a:
6a−4=2a6a - 4 = 2a

(3 puncte)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
6a−2a=4  ⟺  4a=4  ⟺  a=16a - 2a = 4 \iff 4a = 4 \iff a = 1

(2 puncte)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația x2−2x+16=4\sqrt{x^2 - 2x + 16} = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
x2−2x+16=42  ⟺  x2−2x+16=16x^2 - 2x + 16 = 4^2 \iff x^2 - 2x + 16 = 16 x2−2x=0x^2 - 2x = 0

(2 puncte)

  • Dăm factor comun pe xx:
x(x−2)=0  ⟹  x1=0saux2=2x(x - 2) = 0 \implies x_1 = 0 \quad \text{sau} \quad x_2 = 2
  • Verificăm soluțiile în ecuația inițială:
    • Pentru x=0x = 0: 02−2⋅0+16=16=4\sqrt{0^2 - 2 \cdot 0 + 16} = \sqrt{16} = 4 (adevărat).
    • Pentru x=2x = 2: 22−2⋅2+16=16=4\sqrt{2^2 - 2 \cdot 2 + 16} = \sqrt{16} = 4 (adevărat).
  • Ambele soluții convin: x∈{0,2}x \in \{0, 2\}.

(3 puncte)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea A={1,2,3,…,9}A = \{1, 2, 3, \ldots, 9\}, acesta să verifice inegalitatea (n−2)(n−6)≥0(n - 2)(n - 6) \ge 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Cardinalul mulțimii AA dă numărul cazurilor posibile:
Nposibile=9N_{\text{posibile}} = 9

(2 puncte)

  • Inegalitatea (n−2)(n−6)≥0(n - 2)(n - 6) \ge 0 este verificată pentru valori exterioare rădăcinilor 22 și 66, adică:
n≤2saun≥6n \le 2 \quad \text{sau} \quad n \ge 6
  • Numerele din mulțimea AA care satisfac această condiție sunt:
n∈{1,2,6,7,8,9}n \in \{1, 2, 6, 7, 8, 9\}
  • Numărul cazurilor favorabile este Nfavorabile=6N_{\text{favorabile}} = 6.

(2 puncte)

  • Calculăm probabilitatea:
p=NfavorabileNposibile=69=23p = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{6}{9} = \frac{2}{3}

(1 punct)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−5,0)A(-5, 0) și B(−1,8)B(-1, 8). Arătați că triunghiul OAMOAM este isoscel, știind că MM este mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele punctului MM, mijlocul segmentului ABAB, sunt:
xM=xA+xB2=−5+(−1)2=−3x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-5 + (-1)}{2} = -3 yM=yA+yB2=0+82=4  ⟹  M(−3,4)y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{0 + 8}{2} = 4 \implies M(-3, 4)

(2 puncte)

  • Calculăm lungimile laturilor OAOA și OMOM:
OA=(−5−0)2+(0−0)2=25=5OA = \sqrt{(-5 - 0)^2 + (0 - 0)^2} = \sqrt{25} = 5 OM=(−3−0)2+(4−0)2=9+16=25=5OM = \sqrt{(-3 - 0)^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5
  • Deoarece OA=OM=5OA = OM = 5, triunghiul OAMOAM are două laturi congruente, deci este isoscel.

(3 puncte)


6. Se consideră pătratul ABCDABCD astfel încât aria triunghiului ABCABC este egală cu 22. Calculați perimetrul pătratului ABCDABCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un pătrat ABCDABCD, unghiul ∠B\angle B este drept, iar laturile ABAB și BCBC sunt egale cu latura pătratului, AB=BC=lAB = BC = l.
  • Triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB, deci aria sa este:
A△ABC=AB⋅BC2=l22=2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot BC}{2} = \frac{l^2}{2} = 2 l2=4  ⟹  l=2l^2 = 4 \implies l = 2

(3 puncte)

  • Calculăm perimetrul pătratului ABCDABCD:
PABCD=4⋅l=4⋅2=8P_{ABCD} = 4 \cdot l = 4 \cdot 2 = 8

(2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(−32−64)A = \begin{pmatrix} -3 & 2 \\ -6 & 4 \end{pmatrix} și B(x)=(x2−7x−4)B(x) = \begin{pmatrix} x & 2 \\ -7 & x-4 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=0\det A = 0. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care det⁡(B(x))+det⁡(B(7)−A)=0\det(B(x)) + \det(B(7) - A) = 0. (5p)

c) Determinați matricea C∈M2(R)C \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) cu proprietatea că xA−A⋅B(x)=14CxA - A \cdot B(x) = 14C, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣−32−64∣=(−3)⋅4−2⋅(−6)\det A = \begin{vmatrix} -3 & 2 \\ -6 & 4 \end{vmatrix} = (-3) \cdot 4 - 2 \cdot (-6)

(3 puncte)

=−12−(−12)=−12+12=0= -12 - (-12) = -12 + 12 = 0

(2 puncte)


b)

  • Calculăm determinantul matricei B(x)B(x):
det⁡(B(x))=∣x2−7x−4∣=x(x−4)−2⋅(−7)=x2−4x+14\det(B(x)) = \begin{vmatrix} x & 2 \\ -7 & x-4 \end{vmatrix} = x(x-4) - 2 \cdot (-7) = x^2 - 4x + 14

(2 puncte)

  • Pentru x=7x = 7, matricea B(7)B(7) este:
B(7)=(72−73)B(7) = \begin{pmatrix} 7 & 2 \\ -7 & 3 \end{pmatrix}
  • Calculăm diferența B(7)−AB(7) - A:
B(7)−A=(7−(−3)2−2−7−(−6)3−4)=(100−1−1)B(7) - A = \begin{pmatrix} 7 - (-3) & 2 - 2 \\ -7 - (-6) & 3 - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 0 \\ -1 & -1 \end{pmatrix}
  • Determinantul acesteia este:
det⁡(B(7)−A)=10⋅(−1)−0⋅(−1)=−10\det(B(7) - A) = 10 \cdot (-1) - 0 \cdot (-1) = -10
  • Înlocuim în ecuația dată:
(x2−4x+14)+(−10)=0  ⟺  x2−4x+4=0  ⟺  (x−2)2=0  ⟺  x=2(x^2 - 4x + 14) + (-10) = 0 \iff x^2 - 4x + 4 = 0 \iff (x - 2)^2 = 0 \iff x = 2

(3 puncte)


c)

  • Calculăm produsul scalar xAxA:
xA=x(−32−64)=(−3x2x−6x4x)xA = x \begin{pmatrix} -3 & 2 \\ -6 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3x & 2x \\ -6x & 4x \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul de matrice A⋅B(x)A \cdot B(x):
A⋅B(x)=(−32−64)(x2−7x−4)A \cdot B(x) = \begin{pmatrix} -3 & 2 \\ -6 & 4 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & 2 \\ -7 & x-4 \end{pmatrix} =((−3)⋅x+2⋅(−7)(−3)⋅2+2⋅(x−4)(−6)⋅x+4⋅(−7)(−6)⋅2+4⋅(x−4))= \begin{pmatrix} (-3) \cdot x + 2 \cdot (-7) & (-3) \cdot 2 + 2 \cdot (x-4) \\ (-6) \cdot x + 4 \cdot (-7) & (-6) \cdot 2 + 4 \cdot (x-4) \end{pmatrix} =(−3x−14−6+2x−8−6x−28−12+4x−16)=(−3x−142x−14−6x−284x−28)= \begin{pmatrix} -3x - 14 & -6 + 2x - 8 \\ -6x - 28 & -12 + 4x - 16 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3x - 14 & 2x - 14 \\ -6x - 28 & 4x - 28 \end{pmatrix}
  • Efectuăm diferența xA−A⋅B(x)xA - A \cdot B(x):
xA−A⋅B(x)=(−3x−(−3x−14)2x−(2x−14)−6x−(−6x−28)4x−(4x−28))=(14142828)xA - A \cdot B(x) = \begin{pmatrix} -3x - (-3x - 14) & 2x - (2x - 14) \\ -6x - (-6x - 28) & 4x - (4x - 28) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 14 & 14 \\ 28 & 28 \end{pmatrix}

(3 puncte)

  • Egalitatea din enunț devine:
14C=(14142828)  ⟹  C=114(14142828)=(1122)∈M2(R)14C = \begin{pmatrix} 14 & 14 \\ 28 & 28 \end{pmatrix} \implies C = \frac{1}{14} \begin{pmatrix} 14 & 14 \\ 28 & 28 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R})

(2 puncte)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=6xy−6x−6y+7x * y = 6xy - 6x - 6y + 7

a) Arătați că 1∗3=11 * 3 = 1. (5p)

b) Demonstrați că e=76e = \frac{7}{6} este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Determinați suma numerelor întregi mm care verifică inegalitatea m2∗(−m3)≥1\frac{m}{2} * \left(-\frac{m}{3}\right) \ge 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=3y = 3 în legea de compoziție:
1∗3=6⋅1⋅3−6⋅1−6⋅3+71 * 3 = 6 \cdot 1 \cdot 3 - 6 \cdot 1 - 6 \cdot 3 + 7

(3 puncte)

=18−6−18+7=1= 18 - 6 - 18 + 7 = 1

(2 puncte)


b)

  • Verificăm dacă x∗76=xx * \frac{7}{6} = x pentru orice număr real xx:
x∗76=6x⋅76−6x−6⋅76+7=7x−6x−7+7=xx * \frac{7}{6} = 6x \cdot \frac{7}{6} - 6x - 6 \cdot \frac{7}{6} + 7 = 7x - 6x - 7 + 7 = x

(2 puncte)

  • Deoarece legea este comutativă (expresia este simetrică în xx și yy):
76∗x=6⋅76⋅x−6⋅76−6x+7=7x−7−6x+7=x\frac{7}{6} * x = 6 \cdot \frac{7}{6} \cdot x - 6 \cdot \frac{7}{6} - 6x + 7 = 7x - 7 - 6x + 7 = x
  • Cum x∗76=76∗x=xx * \frac{7}{6} = \frac{7}{6} * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că e=76e = \frac{7}{6} este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3 puncte)


c)

  • Calculăm m2∗(−m3)\frac{m}{2} * \left(-\frac{m}{3}\right):
m2∗(−m3)=6⋅(m2)(−m3)−6⋅(m2)−6⋅(−m3)+7\frac{m}{2} * \left(-\frac{m}{3}\right) = 6 \cdot \left(\frac{m}{2}\right) \left(-\frac{m}{3}\right) - 6 \cdot \left(\frac{m}{2}\right) - 6 \cdot \left(-\frac{m}{3}\right) + 7 =6⋅(−m26)−3m+2m+7=−m2−m+7= 6 \cdot \left(-\frac{m^2}{6}\right) - 3m + 2m + 7 = -m^2 - m + 7

(2 puncte)

  • Inegalitatea dată devine:
−m2−m+7≥1  ⟺  −m2−m+6≥0  ⟺  m2+m−6≤0-m^2 - m + 7 \ge 1 \iff -m^2 - m + 6 \ge 0 \iff m^2 + m - 6 \le 0
  • Rădăcinile ecuației atașate m2+m−6=0m^2 + m - 6 = 0 sunt:
(m+3)(m−2)=0  ⟹  m1=−3,m2=2(m + 3)(m - 2) = 0 \implies m_1 = -3, \quad m_2 = 2
  • Soluția inecuației în mulțimea numerelor reale este m∈[−3,2]m \in [-3, 2].
  • Deoarece m∈Zm \in \mathbb{Z}, valorile posibile sunt:
m∈{−3,−2,−1,0,1,2}m \in \{-3, -2, -1, 0, 1, 2\}
  • Calculăm suma acestor numere întregi:
S=(−3)+(−2)+(−1)+0+1+2=−3S = (-3) + (-2) + (-1) + 0 + 1 + 2 = -3

(3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x3+3x+4f(x) = x^3 + \frac{3}{x} + 4.

a) Arătați că f′(x)=3(x2−1)(x2+1)x2f'(x) = \frac{3(x^2 - 1)(x^2 + 1)}{x^2}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați intervalele de monotonie a funcției ff. (5p)

c) Arătați că funcția ff este convexă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty). Derivăm termen cu termen:
f′(x)=(x3)′+(3x)′+(4)′=3x2−3x2+0f'(x) = (x^3)' + \left(\frac{3}{x}\right)' + (4)' = 3x^2 - \frac{3}{x^2} + 0

(3 puncte)

  • Aducem la numitor comun și descompunem diferența de pătrate:
f′(x)=3x4−3x2=3(x4−1)x2=3(x2−1)(x2+1)x2,∀x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{3x^4 - 3}{x^2} = \frac{3(x^4 - 1)}{x^2} = \frac{3(x^2 - 1)(x^2 + 1)}{x^2}, \quad \forall x \in (0, +\infty)

(2 puncte)


b)

  • Egalăm derivata cu zero pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty):
f′(x)=0  ⟺  3(x2−1)(x2+1)=0  ⟺  x2−1=0  ⟺  x=1(deoarece x>0)f'(x) = 0 \iff 3(x^2 - 1)(x^2 + 1) = 0 \iff x^2 - 1 = 0 \iff x = 1 \quad (\text{deoarece } x > 0)

(2 puncte)

  • Stabilim semnul derivatei pe (0,+∞)(0, +\infty):
    • Pentru orice x∈(0,1]x \in (0, 1], avem x2−1≤0x^2 - 1 \le 0, deci f′(x)≤0f'(x) \le 0, ceea ce înseamnă că funcția ff este descrescătoare pe intervalul (0,1](0, 1].
    • Pentru orice x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem x2−1≥0x^2 - 1 \ge 0, deci f′(x)≥0f'(x) \ge 0, ceea ce înseamnă că funcția ff este crescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

(3 puncte)


c)

  • Calculăm derivata a doua f′′(x)f''(x) pe (0,+∞)(0, +\infty):
f′′(x)=(f′(x))′=(3x2−3x−2)′=6x−3⋅(−2)x−3=6x+6x3f''(x) = (f'(x))' = \left( 3x^2 - 3x^{-2} \right)' = 6x - 3 \cdot (-2)x^{-3} = 6x + \frac{6}{x^3}

(2 puncte)

  • Deoarece x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem 6x>06x > 0 și 6x3>0\frac{6}{x^3} > 0, deci:
f′′(x)=6(x4+1)x3>0,∀x∈(0,+∞)f''(x) = \frac{6(x^4 + 1)}{x^3} > 0, \quad \forall x \in (0, +\infty)
  • Cum derivata a doua este strict pozitivă pe întreg domeniul de definiție, rezultă că funcția ff este convexă pe (0,+∞)(0, +\infty).

(3 puncte)


2. Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2xx+1f(x) = \frac{2x}{x+1}.

a) Arătați că ∫02(x+1)f(x) dx=4\int_0^2 (x+1)f(x)\,dx = 4. (5p)

b) Calculați ∫13f(x)x dx\int_1^3 \frac{f(x)}{x}\,dx. (5p)

c) Arătați că ∫−1212f(x)⋅f(−x) dx=4(1−ln⁡3)\int_{-\frac{1}{2}}^{\frac{1}{2}} f(x) \cdot f(-x)\,dx = 4(1 - \ln 3). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în integrala dată:
(x+1)f(x)=(x+1)⋅2xx+1=2x(x+1)f(x) = (x+1) \cdot \frac{2x}{x+1} = 2x
  • Calculăm integrala definită:
∫02(x+1)f(x) dx=∫022x dx=x2∣02\int_0^2 (x+1)f(x)\,dx = \int_0^2 2x\,dx = \left. x^2 \right|_0^2

(3 puncte)

=22−02=4= 2^2 - 0^2 = 4

(2 puncte)


b)

  • Simplificăm expresia de sub integrală pentru x∈[1,3]x \in [1, 3]:
f(x)x=2xx+1x=2x+1\frac{f(x)}{x} = \frac{\frac{2x}{x+1}}{x} = \frac{2}{x+1}
  • Calculăm integrala:
∫13f(x)x dx=∫132x+1 dx=2ln⁡(x+1)∣13\int_1^3 \frac{f(x)}{x}\,dx = \int_1^3 \frac{2}{x+1}\,dx = \left. 2\ln(x+1) \right|_1^3

(3 puncte)

=2ln⁡(3+1)−2ln⁡(1+1)=2ln⁡4−2ln⁡2=2(ln⁡4−ln⁡2)=2ln⁡42=2ln⁡2= 2\ln(3+1) - 2\ln(1+1) = 2\ln 4 - 2\ln 2 = 2(\ln 4 - \ln 2) = 2\ln\frac{4}{2} = 2\ln 2

(2 puncte)


c)

  • Determinăm expresia produsului f(x)⋅f(−x)f(x) \cdot f(-x) pentru x∈[−12,12]x \in \left[-\frac{1}{2}, \frac{1}{2}\right]:
f(−x)=2(−x)−x+1=−2x−(x−1)=2xx−1f(-x) = \frac{2(-x)}{-x+1} = \frac{-2x}{-(x-1)} = \frac{2x}{x-1} f(x)⋅f(−x)=2xx+1⋅2xx−1=4x2x2−1f(x) \cdot f(-x) = \frac{2x}{x+1} \cdot \frac{2x}{x-1} = \frac{4x^2}{x^2 - 1}

(2 puncte)

  • Descompunem fracția rațională:
4x2x2−1=4(x2−1+1)x2−1=4+4x2−1\frac{4x^2}{x^2 - 1} = \frac{4(x^2 - 1 + 1)}{x^2 - 1} = 4 + \frac{4}{x^2 - 1}
  • Folosind descompunerea în fracții simple 1x2−1=12(1x−1−1x+1)\frac{1}{x^2 - 1} = \frac{1}{2}\left(\frac{1}{x-1} - \frac{1}{x+1}\right), primitiva este:
∫(4+4x2−1)dx=4x+2ln⁡∣x−1x+1∣\int \left( 4 + \frac{4}{x^2 - 1} \right) dx = 4x + 2\ln\left|\frac{x-1}{x+1}\right|
  • Observăm și că funcția g(x)=4x2x2−1g(x) = \frac{4x^2}{x^2 - 1} este pară (g(−x)=g(x)g(-x) = g(x)), deci integrala pe [−12,12]\left[-\frac{1}{2}, \frac{1}{2}\right] este dublul integralei pe [0,12]\left[0, \frac{1}{2}\right]:
∫−12124x2x2−1 dx=2∫012(4+4x2−1)dx=2(4x+2ln⁡∣x−1x+1∣)∣012\int_{-\frac{1}{2}}^{\frac{1}{2}} \frac{4x^2}{x^2 - 1}\,dx = 2 \int_0^{\frac{1}{2}} \left( 4 + \frac{4}{x^2 - 1} \right) dx = 2 \left. \left( 4x + 2\ln\left|\frac{x-1}{x+1}\right| \right) \right|_0^{\frac{1}{2}}
  • În x=12x = \frac{1}{2}:
4⋅12+2ln⁡∣12−112+1∣=2+2ln⁡∣−1232∣=2+2ln⁡13=2−2ln⁡34 \cdot \frac{1}{2} + 2\ln\left|\frac{\frac{1}{2}-1}{\frac{1}{2}+1}\right| = 2 + 2\ln\left|\frac{-\frac{1}{2}}{\frac{3}{2}}\right| = 2 + 2\ln\frac{1}{3} = 2 - 2\ln 3
  • În x=0x = 0:
4⋅0+2ln⁡∣−11∣=0+2ln⁡1=04 \cdot 0 + 2\ln\left|\frac{-1}{1}\right| = 0 + 2\ln 1 = 0
  • Înmulțim cu 22:
∫−1212f(x)⋅f(−x) dx=2(2−2ln⁡3)=4(1−ln⁡3)\int_{-\frac{1}{2}}^{\frac{1}{2}} f(x) \cdot f(-x)\,dx = 2(2 - 2\ln 3) = 4(1 - \ln 3)

(3 puncte)