BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Test Antrenament 7

BAC Tehnologic 2021 — Test de Antrenament 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că media aritmetică a numerelor a=2,4a = 2{,}4 și b=4−25b = 4 - \frac{2}{5} este egală cu 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul bb:
b=4−25=4−0,4=3,6b = 4 - \frac{2}{5} = 4 - 0{,}4 = 3{,}6

(2p)

  • Calculăm media aritmetică mam_a:
ma=a+b2=2,4+3,62=62=3m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{2{,}4 + 3{,}6}{2} = \frac{6}{2} = 3

(3p)


2. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+3xf(x) = x^2 + 3x cu axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Intersecția graficului funcției ff cu axa OxOx se obține rezolvând ecuația f(x)=0f(x) = 0:
x2+3x=0x^2 + 3x = 0

(2p)

  • Dăm factor comun pe xx:
x(x+3)=0  ⟺  x=0 sau x+3=0  ⟺  x=−3x(x + 3) = 0 \iff x = 0 \text{ sau } x + 3 = 0 \iff x = -3
  • Abscisele punctelor de intersecție sunt x=−3x = -3 și x=0x = 0.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 21−2x=322^{1 - 2x} = 32. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem numărul 3232 ca o putere cu baza 22:
32=2532 = 2^5
  • Ecuația devine:
21−2x=252^{1 - 2x} = 2^5

(3p)

  • Datorită injectivității funcției exponențiale, egalăm exponenții:
1−2x=5  ⟺  −2x=4  ⟺  x=−21 - 2x = 5 \iff -2x = 4 \iff x = -2

(2p)


4. În urma unei ieftiniri cu 20%20\%, prețul unui produs a scăzut cu 2727 de lei. Determinați prețul produsului înainte de ieftinire. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul produsului înainte de ieftinire (x>0x > 0).
  • Valoarea scăderii reprezintă 20%20\% din prețul inițial xx:
20100⋅x=27  ⟺  15⋅x=27\frac{20}{100} \cdot x = 27 \iff \frac{1}{5} \cdot x = 27

(3p)

  • Aflăm prețul inițial:
x=27⋅5=135 leix = 27 \cdot 5 = 135 \text{ lei}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,4)A(0, 4), B(6,4)B(6, 4) și C(0,−4)C(0, -4). Știind că punctul DD este mijlocul segmentului ABAB, arătați că BCOD=2\frac{BC}{OD} = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că originea O(0,0)O(0, 0) este mijlocul segmentului ACAC:
xA+xC2=0+02=0=xO,yA+yC2=4+(−4)2=0=yO\frac{x_A + x_C}{2} = \frac{0 + 0}{2} = 0 = x_O, \quad \frac{y_A + y_C}{2} = \frac{4 + (-4)}{2} = 0 = y_O

(2p)

  • În triunghiul ABCABC, punctul OO este mijlocul laturii ACAC, iar punctul DD este mijlocul laturii ABAB.
  • Rezultă că segmentul ODOD este linie mijlocie în triunghiul ABCABC, paralelă cu latura BCBC:
OD=BC2  ⟺  BCOD=2OD = \frac{BC}{2} \iff \frac{BC}{OD} = 2

(3p)


6. Se consideră numărul real x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) astfel încât cos⁡x=15\cos x = \frac{1}{5}. Arătați că tg⁡x=26\operatorname{tg} x = 2\sqrt{6}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula fundamentală a trigonometriei:
sin⁡2x=1−cos⁡2x=1−(15)2=1−125=2425\sin^2 x = 1 - \cos^2 x = 1 - \left(\frac{1}{5}\right)^2 = 1 - \frac{1}{25} = \frac{24}{25}
  • Cum x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), sin⁡x>0\sin x > 0:
sin⁡x=2425=4⋅65=265\sin x = \sqrt{\frac{24}{25}} = \frac{\sqrt{4 \cdot 6}}{5} = \frac{2\sqrt{6}}{5}

(3p)

  • Calculăm tangenta unghiului xx:
tg⁡x=sin⁡xcos⁡x=26515=26\operatorname{tg} x = \frac{\sin x}{\cos x} = \frac{\frac{2\sqrt{6}}{5}}{\frac{1}{5}} = 2\sqrt{6}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(x)=(x−1x1−1)A(x) = \begin{pmatrix} x-1 & x \\ 1 & -1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(4))=−7\det(A(4)) = -7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricea A(4)A(4) înlocuind x=4x = 4:
A(4)=(4−141−1)=(341−1)A(4) = \begin{pmatrix} 4-1 & 4 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 4 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(4))=3⋅(−1)−4⋅1=−3−4=−7\det(A(4)) = 3 \cdot (-1) - 4 \cdot 1 = -3 - 4 = -7

(2p)


b) Determinați numărul real xx pentru care det⁡(A(1)⋅A(1)+2A(x))=11\det(A(1) \cdot A(1) + 2A(x)) = 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru x=1x = 1, matricea devine A(1)=(011−1)A(1) = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}.
  • Calculăm A(1)⋅A(1)A(1) \cdot A(1):
A(1)⋅A(1)=(011−1)(011−1)=(0⋅0+1⋅10⋅1+1⋅(−1)1⋅0+(−1)⋅11⋅1+(−1)⋅(−1))=(1−1−12)A(1) \cdot A(1) = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 \cdot 0 + 1 \cdot 1 & 0 \cdot 1 + 1 \cdot (-1) \\ 1 \cdot 0 + (-1) \cdot 1 & 1 \cdot 1 + (-1) \cdot (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}
  • Calculăm 2A(x)=(2x−22x2−2)2A(x) = \begin{pmatrix} 2x-2 & 2x \\ 2 & -2 \end{pmatrix}.
  • Adunăm cele două matrice:
A(1)⋅A(1)+2A(x)=(1+2x−2−1+2x−1+22−2)=(2x−12x−110)A(1) \cdot A(1) + 2A(x) = \begin{pmatrix} 1 + 2x - 2 & -1 + 2x \\ -1 + 2 & 2 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x - 1 & 2x - 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(1)⋅A(1)+2A(x))=(2x−1)⋅0−(2x−1)⋅1=−(2x−1)=1−2x\det(A(1) \cdot A(1) + 2A(x)) = (2x - 1) \cdot 0 - (2x - 1) \cdot 1 = -(2x - 1) = 1 - 2x
  • Egalăm cu 1111:
1−2x=11  ⟺  −2x=10  ⟺  x=−51 - 2x = 11 \iff -2x = 10 \iff x = -5

(2p)


c) Determinați numerele reale xx și yy pentru care A(0)⋅A(x)⋅A(1)=3A(y)A(0) \cdot A(x) \cdot A(1) = 3A(y). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Avem A(0)=(−101−1)A(0) = \begin{pmatrix} -1 & 0 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} și A(x)=(x−1x1−1)A(x) = \begin{pmatrix} x-1 & x \\ 1 & -1 \end{pmatrix}.
  • Calculăm produsul A(0)⋅A(x)A(0) \cdot A(x):
A(0)⋅A(x)=(−101−1)(x−1x1−1)=(−(x−1)−xx−1−1x−(−1))=(1−x−xx−2x+1)A(0) \cdot A(x) = \begin{pmatrix} -1 & 0 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x-1 & x \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -(x-1) & -x \\ x-1-1 & x - (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1-x & -x \\ x-2 & x+1 \end{pmatrix}
  • Înmulțim la dreapta cu A(1)=(011−1)A(1) = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}:
(A(0)⋅A(x))⋅A(1)=(1−x−xx−2x+1)(011−1)=(−x(1−x)−(−x)x+1(x−2)−(x+1))=(−x1x+1−3)(A(0) \cdot A(x)) \cdot A(1) = \begin{pmatrix} 1-x & -x \\ x-2 & x+1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -x & (1-x) - (-x) \\ x+1 & (x-2) - (x+1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -x & 1 \\ x+1 & -3 \end{pmatrix}

(2p)

  • Pe de altă parte:
3A(y)=3(y−1y1−1)=(3y−33y3−3)3A(y) = 3 \begin{pmatrix} y-1 & y \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3y-3 & 3y \\ 3 & -3 \end{pmatrix}
  • Egalăm cele două matrice:
(−x1x+1−3)=(3y−33y3−3)\begin{pmatrix} -x & 1 \\ x+1 & -3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3y-3 & 3y \\ 3 & -3 \end{pmatrix}
  • Din egalitatea elementelor corespunzătoare:
    • Linia 2, coloana 1: x+1=3  ⟹  x=2x + 1 = 3 \implies x = 2
    • Linia 1, coloana 2: 3y=1  ⟹  y=133y = 1 \implies y = \frac{1}{3}
    • Verificare linia 1, coloana 1: −x=−2-x = -2 și 3y−3=3(13)−3=1−3=−23y - 3 = 3\left(\frac{1}{3}\right) - 3 = 1 - 3 = -2 (adevărat).
  • Obținem x=2x = 2 și y=13y = \frac{1}{3}.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=20x−21y+1x * y = 20x - 21y + 1

a) Arătați că 1∗2=−211 * 2 = -21. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii pentru x=1x = 1 și y=2y = 2:
1∗2=20⋅1−21⋅2+11 * 2 = 20 \cdot 1 - 21 \cdot 2 + 1

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗2=20−42+1=−22+1=−211 * 2 = 20 - 42 + 1 = -22 + 1 = -21

(2p)


b) Determinați numărul real xx pentru care (x−1)∗x=1(x - 1) * x = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm expresia (x−1)∗x(x - 1) * x:
(x−1)∗x=20(x−1)−21x+1=20x−20−21x+1=−x−19(x - 1) * x = 20(x - 1) - 21x + 1 = 20x - 20 - 21x + 1 = -x - 19

pentru orice număr real xx.

(2p)

  • Egalăm cu 11:
−x−19=1  ⟺  −x=20  ⟺  x=−20-x - 19 = 1 \iff -x = 20 \iff x = -20

(3p)


c) Determinați numerele reale xx pentru care x2∗x≤0x^2 * x \le 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm expresia x2∗xx^2 * x:
x2∗x=20x2−21x+1x^2 * x = 20x^2 - 21x + 1

pentru orice număr real xx.

(2p)

  • Rezolvăm inecuația 20x2−21x+1≤020x^2 - 21x + 1 \le 0:
    • Ecuația asociată este 20x2−21x+1=020x^2 - 21x + 1 = 0.
    • Calculăm discriminantul:
Δ=(−21)2−4⋅20⋅1=441−80=361=192\Delta = (-21)^2 - 4 \cdot 20 \cdot 1 = 441 - 80 = 361 = 19^2
  • Rădăcinile sunt:
x1=21−1940=240=120,x2=21+1940=4040=1x_1 = \frac{21 - 19}{40} = \frac{2}{40} = \frac{1}{20}, \quad x_2 = \frac{21 + 19}{40} = \frac{40}{40} = 1
  • Deoarece coeficientul lui x2x^2 este pozitiv (a=20>0a = 20 > 0), funcția de gradul al doilea ia valori mai mici sau egale cu zero între rădăcini:
x∈[120,1]x \in \left[ \frac{1}{20}, 1 \right]

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x−2)exf(x) = (x - 2)e^x.

a) Arătați că f′(x)=(x−1)exf'(x) = (x - 1)e^x, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x−2)′⋅ex+(x−2)⋅(ex)′=1⋅ex+(x−2)⋅exf'(x) = (x - 2)' \cdot e^x + (x - 2) \cdot (e^x)' = 1 \cdot e^x + (x - 2) \cdot e^x

(3p)

  • Dăm factor comun pe exe^x:
f′(x)=(1+x−2)ex=(x−1)exf'(x) = (1 + x - 2)e^x = (x - 1)e^x

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)


b) Calculați lim⁡x→1f′(x)ex−e\lim_{x \to 1} \frac{f'(x)}{e^x - e}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia derivatei f′(x)=(x−1)exf'(x) = (x - 1)e^x:
L=lim⁡x→1(x−1)exex−eL = \lim_{x \to 1} \frac{(x - 1)e^x}{e^x - e}
  • Observăm că suntem în cazul de nedeterminare [00]\left[\frac{0}{0}\right].
  • Dăm factor comun pe ee la numitor:
L=lim⁡x→1(x−1)exe(ex−1−1)=lim⁡x→1(x−1ex−1−1⋅exe)L = \lim_{x \to 1} \frac{(x - 1)e^x}{e(e^{x - 1} - 1)} = \lim_{x \to 1} \left( \frac{x - 1}{e^{x - 1} - 1} \cdot \frac{e^x}{e} \right)

(2p)

  • Folosim limita fundamentală lim⁡t→0et−1t=1\lim_{t \to 0} \frac{e^t - 1}{t} = 1 cu t=x−1t = x - 1:
lim⁡x→1x−1ex−1−1=1\lim_{x \to 1} \frac{x - 1}{e^{x - 1} - 1} = 1
  • Prin urmare:
L=1⋅e1e=1⋅1=1L = 1 \cdot \frac{e^1}{e} = 1 \cdot 1 = 1

(3p)

(Alternativ, aplicând regula lui l’Hôpital: lim⁡x→1((x−1)ex)′(ex−e)′=lim⁡x→1xexex=lim⁡x→1x=1\lim_{x \to 1} \frac{((x-1)e^x)'}{(e^x - e)'} = \lim_{x \to 1} \frac{xe^x}{e^x} = \lim_{x \to 1} x = 1).


c) Arătați că (2−x)ex−1≤1(2 - x)e^{x - 1} \le 1, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflăm punctele critice ale funcției ff:
f′(x)=0  ⟺  (x−1)ex=0  ⟺  x=1f'(x) = 0 \iff (x - 1)e^x = 0 \iff x = 1
  • Deoarece ex>0e^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
    • Pentru x∈(−∞,1]x \in (-\infty, 1], f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci ff este descrescătoare pe (−∞,1](-\infty, 1].
    • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci ff este crescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).
  • Rezultă că x=1x = 1 este punct de minim global al funcției ff pe R\mathbb{R}.

(2p)

  • Prin urmare, f(x)≥f(1)f(x) \ge f(1) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
(x−2)ex≥(1−2)e1  ⟺  (x−2)ex≥−e(x - 2)e^x \ge (1 - 2)e^1 \iff (x - 2)e^x \ge -e
  • Împărțind prin e>0e > 0:
(x−2)ex−1≥−1(x - 2)e^{x - 1} \ge -1
  • Înmulțind inegalitatea cu −1-1 (sensul inegalității se inversează):
−(x−2)ex−1≤1  ⟺  (2−x)ex−1≤1-(x - 2)e^{x - 1} \le 1 \iff (2 - x)e^{x - 1} \le 1

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x5+x2−1f(x) = 2x^5 + x^2 - 1.

a) Arătați că ∫−11(f(x)−x2) dx=−2\int_{-1}^1 (f(x) - x^2) \, dx = -2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm funcția de sub integrală:
f(x)−x2=2x5+x2−1−x2=2x5−1f(x) - x^2 = 2x^5 + x^2 - 1 - x^2 = 2x^5 - 1
  • Calculăm integrala definită:
∫−11(2x5−1) dx=[2⋅x66−x]−11=[x63−x]−11\int_{-1}^1 (2x^5 - 1) \, dx = \left[ 2 \cdot \frac{x^6}{6} - x \right]_{-1}^1 = \left[ \frac{x^6}{3} - x \right]_{-1}^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(163−1)−((−1)63−(−1))=(13−1)−(13+1)=−23−43=−63=−2= \left( \frac{1^6}{3} - 1 \right) - \left( \frac{(-1)^6}{3} - (-1) \right) = \left( \frac{1}{3} - 1 \right) - \left( \frac{1}{3} + 1 \right) = -\frac{2}{3} - \frac{4}{3} = -\frac{6}{3} = -2

(2p)


b) Arătați că ∫24f(x)−2x52x dx=6−ln⁡22\int_2^4 \frac{f(x) - 2x^5}{2x} \, dx = \frac{6 - \ln 2}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm funcția de sub integrală:
f(x)−2x52x=x2−12x=x2−12x\frac{f(x) - 2x^5}{2x} = \frac{x^2 - 1}{2x} = \frac{x}{2} - \frac{1}{2x}
  • Calculăm primitiva:
∫24(x2−12x) dx=[x24−12ln⁡x]24\int_2^4 \left( \frac{x}{2} - \frac{1}{2x} \right) \, dx = \left[ \frac{x^2}{4} - \frac{1}{2}\ln x \right]_2^4

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(164−12ln⁡4)−(44−12ln⁡2)=(4−ln⁡2)−(1−12ln⁡2)=3−12ln⁡2=6−ln⁡22= \left( \frac{16}{4} - \frac{1}{2}\ln 4 \right) - \left( \frac{4}{4} - \frac{1}{2}\ln 2 \right) = (4 - \ln 2) - \left( 1 - \frac{1}{2}\ln 2 \right) = 3 - \frac{1}{2}\ln 2 = \frac{6 - \ln 2}{2}

(2p)


c) Calculați ∫01x4(f(x)−x2)2 dx\int_0^1 x^4 (f(x) - x^2)^2 \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Avem f(x)−x2=2x5−1f(x) - x^2 = 2x^5 - 1, deci integrala este:
I=∫01x4(2x5−1)2 dxI = \int_0^1 x^4 (2x^5 - 1)^2 \, dx
  • Observăm că (2x5−1)′=10x4(2x^5 - 1)' = 10x^4, deci x4 dx=110(2x5−1)′ dxx^4 \, dx = \frac{1}{10}(2x^5 - 1)' \, dx:
I=110∫01(2x5−1)′(2x5−1)2 dx=110[(2x5−1)33]01I = \frac{1}{10} \int_0^1 (2x^5 - 1)' (2x^5 - 1)^2 \, dx = \frac{1}{10} \left[ \frac{(2x^5 - 1)^3}{3} \right]_0^1

(3p)

  • Calculăm valoarea integralei:
=130[(2⋅15−1)3−(2⋅05−1)3]=130[13−(−1)3]=130(1−(−1))=230=115= \frac{1}{30} \left[ (2 \cdot 1^5 - 1)^3 - (2 \cdot 0^5 - 1)^3 \right] = \frac{1}{30} \left[ 1^3 - (-1)^3 \right] = \frac{1}{30} (1 - (-1)) = \frac{2}{30} = \frac{1}{15}

(2p)