BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Test Antrenament 6

BAC Tehnologic 2021 — Test de Antrenament 6

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 15−2−5=2\frac{1}{\sqrt{5} - 2} - \sqrt{5} = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Raționalizăm numitorul primei fracții prin amplificare cu conjugatul 5+2\sqrt{5} + 2:
15−2=5+2(5−2)(5+2)=5+25−4=5+2\frac{1}{\sqrt{5} - 2} = \frac{\sqrt{5} + 2}{(\sqrt{5} - 2)(\sqrt{5} + 2)} = \frac{\sqrt{5} + 2}{5 - 4} = \sqrt{5} + 2

(3p)

  • Înlocuim în expresia dată:
15−2−5=(5+2)−5=2\frac{1}{\sqrt{5} - 2} - \sqrt{5} = (\sqrt{5} + 2) - \sqrt{5} = 2

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x2+5x+2f(x) = 2x^2 + 5x + 2. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=af(a) = a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem ecuația f(a)=af(a) = a:
2a2+5a+2=a2a^2 + 5a + 2 = a

(2p)

  • Trecem toți termenii în membrul stâng:
2a2+4a+2=0  ⟺  2(a2+2a+1)=0  ⟺  2(a+1)2=02a^2 + 4a + 2 = 0 \iff 2(a^2 + 2a + 1) = 0 \iff 2(a + 1)^2 = 0
  • Rezultă:
a+1=0  ⟹  a=−1a + 1 = 0 \implies a = -1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3log⁡4(3x+1)=63\log_4(3x + 1) = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condiția de existență a logaritmului:
3x+1>0  ⟺  3x>−1  ⟺  x>−133x + 1 > 0 \iff 3x > -1 \iff x > -\frac{1}{3}
  • Împărțim ambii membri ai ecuației cu 33:
log⁡4(3x+1)=2\log_4(3x + 1) = 2

(3p)

  • Conform definiției logaritmului:
3x+1=42  ⟺  3x+1=16  ⟺  3x=15  ⟺  x=53x + 1 = 4^2 \iff 3x + 1 = 16 \iff 3x = 15 \iff x = 5
  • Verificăm condiția de existență: 5>−135 > -\frac{1}{3} (adevărat), deci soluția este x=5x = 5.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr xx din mulțimea A={4,5,6,7,8,9}A = \{4, 5, 6, 7, 8, 9\}, numărul x2x^2 să fie număr impar. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul total de cazuri posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii AA:
nposibile=6n_{\text{posibile}} = 6

(2p)

  • Pătratul unui număr întreg xx este impar dacă și numai dacă numărul xx este impar.
  • Numerele impare din mulțimea AA sunt 5,75, 7 și 99, deci avem 33 cazuri favorabile:
nfavorabile=3n_{\text{favorabile}} = 3

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=nfavorabilenposibile=36=12p = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{3}{6} = \frac{1}{2}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,−1)A(2, -1), B(4,3)B(4, 3) și C(a,b)C(a, b), unde aa și bb sunt numere reale. Determinați numerele reale a,ba, b, știind că punctul AA este mijlocul segmentului BCBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele mijlocului segmentului BCBC sunt date de formulele:
xA=xB+xC2șiyA=yB+yC2x_A = \frac{x_B + x_C}{2} \quad \text{și} \quad y_A = \frac{y_B + y_C}{2}
  • Înlocuim coordonatele cunoscute:
2=4+a2  ⟺  4+a=4  ⟹  a=02 = \frac{4 + a}{2} \iff 4 + a = 4 \implies a = 0

(3p)

−1=3+b2  ⟺  3+b=−2  ⟹  b=−5-1 = \frac{3 + b}{2} \iff 3 + b = -2 \implies b = -5
  • Numerele căutate sunt a=0a = 0 și b=−5b = -5.

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=9AB = 9 și AC=12AC = 12. Determinați lungimea înălțimii din AA a triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimea ipotenuzei BCBC aplicând teorema lui Pitagora:
BC=AB2+AC2=92+122=81+144=225=15BC = \sqrt{AB^2 + AC^2} = \sqrt{9^2 + 12^2} = \sqrt{81 + 144} = \sqrt{225} = 15

(2p)

  • Lungimea înălțimii corespunzătoare ipotenuzei într-un triunghi dreptunghic este dată de formula hA=c1⋅c2iph_A = \frac{c_1 \cdot c_2}{ip}:
hA=AB⋅ACBC=9⋅1215=10815=365=7,2h_A = \frac{AB \cdot AC}{BC} = \frac{9 \cdot 12}{15} = \frac{108}{15} = \frac{36}{5} = 7,2

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(4232)A = \begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} și I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=2\det A = 2. (5p)

b) Arătați că (A−2I2)(A−4I2)=6I2(A - 2I_2)(A - 4I_2) = 6I_2. (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) pentru care A⋅X=3A+4XA \cdot X = 3A + 4X. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣4232∣=4⋅2−2⋅3\det A = \begin{vmatrix} 4 & 2 \\ 3 & 2 \end{vmatrix} = 4 \cdot 2 - 2 \cdot 3

(3p)

det⁡A=8−6=2\det A = 8 - 6 = 2

(2p)


b)

  • Calculăm matricele A−2I2A - 2I_2 și A−4I2A - 4I_2:
A−2I2=(4232)−(2002)=(2230)A - 2I_2 = \begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 3 & 0 \end{pmatrix} A−4I2=(4232)−(4004)=(023−2)A - 4I_2 = \begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 3 & -2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Efectuăm produsul matricelor:
(A−2I2)(A−4I2)=(2230)(023−2)=(2⋅0+2⋅32⋅2+2⋅(−2)3⋅0+0⋅33⋅2+0⋅(−2))(A - 2I_2)(A - 4I_2) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 3 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 3 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 0 + 2 \cdot 3 & 2 \cdot 2 + 2 \cdot (-2) \\ 3 \cdot 0 + 0 \cdot 3 & 3 \cdot 2 + 0 \cdot (-2) \end{pmatrix} =(6006)=6(1001)=6I2= \begin{pmatrix} 6 & 0 \\ 0 & 6 \end{pmatrix} = 6 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = 6I_2

(3p)


c)

  • Fie X=(abcd)∈M2(R)X = \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}).
  • Calculăm membrul stâng, A⋅XA \cdot X:
A⋅X=(4232)(abcd)=(4a+2c4b+2d3a+2c3b+2d)A \cdot X = \begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4a + 2c & 4b + 2d \\ 3a + 2c & 3b + 2d \end{pmatrix}
  • Calculăm membrul drept, 3A+4X3A + 4X:
3A+4X=(12696)+(4a4b4c4d)=(12+4a6+4b9+4c6+4d)3A + 4X = \begin{pmatrix} 12 & 6 \\ 9 & 6 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 4a & 4b \\ 4c & 4d \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 12 + 4a & 6 + 4b \\ 9 + 4c & 6 + 4d \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm componentele corespunzătoare:
{4a+2c=12+4a  ⟹  2c=12  ⟹  c=64b+2d=6+4b  ⟹  2d=6  ⟹  d=33a+2c=9+4c  ⟹  3a=9+2c=9+12=21  ⟹  a=73b+2d=6+4d  ⟹  3b=6+2d=6+6=12  ⟹  b=4\begin{cases} 4a + 2c = 12 + 4a \implies 2c = 12 \implies c = 6 \\ 4b + 2d = 6 + 4b \implies 2d = 6 \implies d = 3 \\ 3a + 2c = 9 + 4c \implies 3a = 9 + 2c = 9 + 12 = 21 \implies a = 7 \\ 3b + 2d = 6 + 4d \implies 3b = 6 + 2d = 6 + 6 = 12 \implies b = 4 \end{cases}
  • Matricea căutată este:
X=(7463)X = \begin{pmatrix} 7 & 4 \\ 6 & 3 \end{pmatrix}

(2p)


2. Pe mulțimea M=(0,+∞)M = (0, +\infty) se definește legea de compoziție x∗y=xy−12x+y+3x+3yx * y = xy - \frac{12}{x + y} + \frac{3}{x} + \frac{3}{y}.

a) Arătați că 1∗3=41 * 3 = 4. (5p)

b) Arătați că x∗x=x2x * x = x^2, pentru orice x∈Mx \in M. (5p)

c) Determinați numărul natural nenul nn pentru care (n∗n)∗(n∗n)=1(n * n) * (n * n) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=3y = 3 în legea de compoziție:
1∗3=1⋅3−121+3+31+331 * 3 = 1 \cdot 3 - \frac{12}{1 + 3} + \frac{3}{1} + \frac{3}{3}

(3p)

  • Calculăm termenii:
1∗3=3−124+3+1=3−3+3+1=41 * 3 = 3 - \frac{12}{4} + 3 + 1 = 3 - 3 + 3 + 1 = 4

(2p)


b)

  • Pentru orice x∈M=(0,+∞)x \in M = (0, +\infty), calculăm x∗xx * x:
x∗x=x⋅x−12x+x+3x+3xx * x = x \cdot x - \frac{12}{x + x} + \frac{3}{x} + \frac{3}{x}

(2p)

  • Efectuăm simplificările:
x∗x=x2−122x+6x=x2−6x+6x=x2x * x = x^2 - \frac{12}{2x} + \frac{6}{x} = x^2 - \frac{6}{x} + \frac{6}{x} = x^2

pentru orice x∈Mx \in M.

(3p)


c)

  • Folosind identitatea demonstrată la subpunctul anterior, avem n∗n=n2n * n = n^2 pentru orice n∈N∗⊂Mn \in \mathbb{N}^* \subset M.
  • Atunci compoziția devine:
(n∗n)∗(n∗n)=n2∗n2=(n2)2=n4(n * n) * (n * n) = n^2 * n^2 = (n^2)^2 = n^4

(3p)

  • Ecuația (n∗n)∗(n∗n)=1(n * n) * (n * n) = 1 se rescrie:
n4=1  ⟹  n2=1  ⟹  n=1n^4 = 1 \implies n^2 = 1 \implies n = 1

deoarece nn este număr natural nenul.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x2−2x+2f(x) = \frac{2}{x^2 - 2x + 2}.

a) Arătați că f′(x)=4(1−x)(x2−2x+2)2f'(x) = \frac{4(1 - x)}{(x^2 - 2x + 2)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=2x = 2, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care lim⁡x→af(x)−f(a)x−a=0\lim_{x \to a} \frac{f(x) - f(a)}{x - a} = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Trinomul de la numitor are Δ=(−2)2−4⋅1⋅2=4−8=−4<0\Delta = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 2 = 4 - 8 = -4 < 0, deci x2−2x+2>0x^2 - 2x + 2 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}.
  • Aplicăm formula de derivare (cu)′=−c⋅u′u2\left(\frac{c}{u}\right)' = -\frac{c \cdot u'}{u^2}:
f′(x)=−2⋅(x2−2x+2)′(x2−2x+2)2=−2(2x−2)(x2−2x+2)2f'(x) = -\frac{2 \cdot (x^2 - 2x + 2)'}{(x^2 - 2x + 2)^2} = -\frac{2(2x - 2)}{(x^2 - 2x + 2)^2}

(3p)

  • Dăm factor comun −2-2 la numărător:
f′(x)=−4(x−1)(x2−2x+2)2=4(1−x)(x2−2x+2)2,x∈Rf'(x) = \frac{-4(x - 1)}{(x^2 - 2x + 2)^2} = \frac{4(1 - x)}{(x^2 - 2x + 2)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b)

  • Calculăm valoarea funcției și a derivatei în punctul de abscisă x=2x = 2:
f(2)=222−2⋅2+2=24−4+2=22=1f(2) = \frac{2}{2^2 - 2 \cdot 2 + 2} = \frac{2}{4 - 4 + 2} = \frac{2}{2} = 1 f′(2)=4(1−2)(22−2⋅2+2)2=4(−1)22=−44=−1f'(2) = \frac{4(1 - 2)}{(2^2 - 2 \cdot 2 + 2)^2} = \frac{4(-1)}{2^2} = -\frac{4}{4} = -1

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul (2,f(2))(2, f(2)) este:
y−f(2)=f′(2)(x−2)y - f(2) = f'(2)(x - 2) y−1=−1(x−2)  ⟺  y−1=−x+2  ⟺  y=−x+3y - 1 = -1(x - 2) \iff y - 1 = -x + 2 \iff y = -x + 3

(3p)


c)

  • Conform definiției derivatei unei funcții într-un punct:
lim⁡x→af(x)−f(a)x−a=f′(a),pentru orice a∈R\lim_{x \to a} \frac{f(x) - f(a)}{x - a} = f'(a), \quad \text{pentru orice } a \in \mathbb{R}

(2p)

  • Ecuația devine f′(a)=0f'(a) = 0:
4(1−a)(a2−2a+2)2=0  ⟺  1−a=0  ⟹  a=1\frac{4(1 - a)}{(a^2 - 2a + 2)^2} = 0 \iff 1 - a = 0 \implies a = 1

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)={2xx2+1+1,x∈(−∞,0]ex,x∈(0,+∞)f(x) = \begin{cases} \frac{2x}{x^2 + 1} + 1, & x \in (-\infty, 0] \\ e^x, & x \in (0, +\infty) \end{cases}.

a) Arătați că ∫14f(x) dx=e(e3−1)\int_1^4 f(x) \, dx = e(e^3 - 1). (5p)

b) Calculați ∫12xf(x) dx\int_1^2 x f(x) \, dx. (5p)

c) Determinați numărul real aa, a>0a > 0, știind că ∫−a0f(x) dx=a−ln⁡(a+1)\int_{-a}^0 f(x) \, dx = a - \ln(a + 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru x∈[1,4]⊂(0,+∞)x \in [1, 4] \subset (0, +\infty), avem f(x)=exf(x) = e^x:
∫14f(x) dx=∫14ex dx=[ex]14\int_1^4 f(x) \, dx = \int_1^4 e^x \, dx = \left[ e^x \right]_1^4

(3p)

  • Calculăm valoarea integralei:
e4−e1=e(e3−1)e^4 - e^1 = e(e^3 - 1)

(2p)


b)

  • Pentru x∈[1,2]⊂(0,+∞)x \in [1, 2] \subset (0, +\infty), avem f(x)=exf(x) = e^x, deci integrala devine:
∫12xf(x) dx=∫12xex dx\int_1^2 x f(x) \, dx = \int_1^2 x e^x \, dx
  • Aplicăm metoda integrării prin părți, cu u=x  ⟹  u′=1u = x \implies u' = 1 și v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x:
∫12xex dx=[xex]12−∫12ex dx=[xex−ex]12\int_1^2 x e^x \, dx = \left[ x e^x \right]_1^2 - \int_1^2 e^x \, dx = \left[ x e^x - e^x \right]_1^2

(3p)

  • Înlocuim limitele:
(2e2−e2)−(1e1−e1)=e2−0=e2(2e^2 - e^2) - (1e^1 - e^1) = e^2 - 0 = e^2

(2p)


c)

  • Deoarece a>0a > 0, intervalul de integrare [−a,0][-a, 0] este inclus în (−∞,0](-\infty, 0], unde f(x)=2xx2+1+1f(x) = \frac{2x}{x^2 + 1} + 1:
∫−a0f(x) dx=∫−a0(2xx2+1+1)dx\int_{-a}^0 f(x) \, dx = \int_{-a}^0 \left(\frac{2x}{x^2 + 1} + 1\right) dx
  • Integrăm termen cu termen, observând că 2xx2+1=(x2+1)′x2+1\frac{2x}{x^2 + 1} = \frac{(x^2 + 1)'}{x^2 + 1}:
∫−a0f(x) dx=[ln⁡(x2+1)+x]−a0\int_{-a}^0 f(x) \, dx = \left[ \ln(x^2 + 1) + x \right]_{-a}^0 =(ln⁡1+0)−(ln⁡((−a)2+1)−a)=a−ln⁡(a2+1)= (\ln 1 + 0) - (\ln((-a)^2 + 1) - a) = a - \ln(a^2 + 1)

(3p)

  • Egalăm cu expresia din enunț:
a−ln⁡(a2+1)=a−ln⁡(a+1)  ⟺  ln⁡(a2+1)=ln⁡(a+1)a - \ln(a^2 + 1) = a - \ln(a + 1) \iff \ln(a^2 + 1) = \ln(a + 1)
  • Prin injectivitatea funcției logaritm natural:
a2+1=a+1  ⟺  a2−a=0  ⟺  a(a−1)=0a^2 + 1 = a + 1 \iff a^2 - a = 0 \iff a(a - 1) = 0
  • Deoarece a>0a > 0, singura soluție este:
a=1a = 1

(2p)