BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Test Antrenament 5

BAC Tehnologic 2021 — Test de Antrenament 5

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calculați termenul al cincilea al unei progresii geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, în care b1=3b_1 = 3 și b2=−6b_2 = -6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm rația qq a progresiei geometrice:
q=b2b1=−63=−2q = \frac{b_2}{b_1} = \frac{-6}{3} = -2

(2p)

  • Aplicăm formula termenului general bn=b1⋅qn−1b_n = b_1 \cdot q^{n - 1} pentru n=5n = 5:
b5=b1⋅q4=3⋅(−2)4=3⋅16=48b_5 = b_1 \cdot q^4 = 3 \cdot (-2)^4 = 3 \cdot 16 = 48

(3p)


2. Se consideră x1x_1 și x2x_2 soluțiile ecuației 2x2−6x+1=02x^2 - 6x + 1 = 0. Arătați că x1+x2−6x1x2=0x_1 + x_2 - 6x_1 x_2 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm relațiile lui Viète pentru ecuația de gradul al doilea 2x2−6x+1=02x^2 - 6x + 1 = 0:
x1+x2=−ba=−−62=3x_1 + x_2 = -\frac{b}{a} = -\frac{-6}{2} = 3 x1x2=ca=12x_1 x_2 = \frac{c}{a} = \frac{1}{2}

(2p)

  • Înlocuim aceste sume și produse în expresia din enunț:
x1+x2−6x1x2=3−6⋅12=3−3=0x_1 + x_2 - 6x_1 x_2 = 3 - 6 \cdot \frac{1}{2} = 3 - 3 = 0

ceea ce trebuia arătat.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2+27x+83=12 + \sqrt[3]{27x + 8} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Izolăm radicalul de ordin impar:
27x+83=1−2  ⟺  27x+83=−1\sqrt[3]{27x + 8} = 1 - 2 \iff \sqrt[3]{27x + 8} = -1

(2p)

  • Ridicăm ambele părți ale ecuației la puterea a treia:
27x+8=(−1)3  ⟺  27x+8=−1  ⟺  27x=−927x + 8 = (-1)^3 \iff 27x + 8 = -1 \iff 27x = -9

(2p)

  • Împărțim prin 2727 și simplificăm fracția:
x=−927=−13x = -\frac{9}{27} = -\frac{1}{3}
  • Soluția reală este x=−13x = -\frac{1}{3}.

(1p)


4. După o scumpire cu 15%15\%, un produs costă 9292 de lei. Determinați prețul produsului înainte de scumpire. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul inițial al produsului (în lei).
  • Scriem ecuația corespunzătoare scumpirii cu 15%15\%:
x+15%⋅x=92  ⟺  x+15100x=92  ⟺  115100x=92  ⟺  1,15x=92x + 15\% \cdot x = 92 \iff x + \frac{15}{100}x = 92 \iff \frac{115}{100}x = 92 \iff 1{,}15x = 92

(3p)

  • Aflăm valoarea lui xx:
x=921,15=9200115=80 leix = \frac{92}{1{,}15} = \frac{9200}{115} = 80 \text{ lei}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−3,0)A(-3, 0) și B(9,a)B(9, a), unde aa este număr real. Determinați numerele reale aa pentru care distanța dintre punctele AA și BB este egală cu 1313. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm distanța dintre punctele AA și BB prin formula distanței:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(9−(−3))2+(a−0)2=122+a2=144+a2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(9 - (-3))^2 + (a - 0)^2} = \sqrt{12^2 + a^2} = \sqrt{144 + a^2}

(2p)

  • Egalăm distanța cu valoarea dată în enunț, 1313:
144+a2=13  ⟺  144+a2=132  ⟺  144+a2=169\sqrt{144 + a^2} = 13 \iff 144 + a^2 = 13^2 \iff 144 + a^2 = 169 a2=169−144=25a^2 = 169 - 144 = 25

(2p)

  • Obținem valorile reale:
a=−5saua=5a = -5 \quad \text{sau} \quad a = 5

Ambele valori satisfac cerința din enunț.

(1p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC cu AB=AC=14AB = AC = 14 și unghiul BB de măsură egală cu 75∘75^\circ. Determinați aria triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece triunghiul ABCABC este isoscel cu AB=ACAB = AC, unghiurile de la bază sunt congruente:
∢C=∢B=75∘\sphericalangle C = \sphericalangle B = 75^\circ
  • Calculăm măsura unghiului AA:
∢A=180∘−(∢B+∢C)=180∘−(75∘+75∘)=180∘−150∘=30∘\sphericalangle A = 180^\circ - (\sphericalangle B + \sphericalangle C) = 180^\circ - (75^\circ + 75^\circ) = 180^\circ - 150^\circ = 30^\circ

(2p)

  • Aplicăm formula trigonometrică pentru aria triunghiului:
A△ABC=AB⋅AC⋅sin⁡A2=14⋅14⋅sin⁡30∘2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin A}{2} = \frac{14 \cdot 14 \cdot \sin 30^\circ}{2}
  • Știind că sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \frac{1}{2}:
A△ABC=196⋅122=982=49\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{196 \cdot \frac{1}{2}}{2} = \frac{98}{2} = 49

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(xx−212)A(x) = \begin{pmatrix} x & x - 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=3\det(A(1)) = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=1x = 1 în matricea A(x)A(x):
A(1)=(11−212)=(1−112)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 - 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei de ordin 22:
det⁡(A(1))=∣1−112∣=1⋅2−(−1)⋅1=2−(−1)=2+1=3\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 1 \cdot 2 - (-1) \cdot 1 = 2 - (-1) = 2 + 1 = 3

(3p)


b) Determinați numărul real xx pentru care A(x)⋅A(1)=3(A(x)−I2)A(x) \cdot A(1) = 3(A(x) - I_2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm membrul stâng, produsul A(x)⋅A(1)A(x) \cdot A(1):
A(x)⋅A(1)=(xx−212)(1−112)=(x⋅1+(x−2)⋅1x⋅(−1)+(x−2)⋅21⋅1+2⋅11⋅(−1)+2⋅2)A(x) \cdot A(1) = \begin{pmatrix} x & x - 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x \cdot 1 + (x - 2) \cdot 1 & x \cdot (-1) + (x - 2) \cdot 2 \\ 1 \cdot 1 + 2 \cdot 1 & 1 \cdot (-1) + 2 \cdot 2 \end{pmatrix} =(2x−2x−433)= \begin{pmatrix} 2x - 2 & x - 4 \\ 3 & 3 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm membrul drept, 3(A(x)−I2)3(A(x) - I_2):
A(x)−I2=(xx−212)−(1001)=(x−1x−211)A(x) - I_2 = \begin{pmatrix} x & x - 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x - 1 & x - 2 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} 3(A(x)−I2)=(3x−33x−633)3(A(x) - I_2) = \begin{pmatrix} 3x - 3 & 3x - 6 \\ 3 & 3 \end{pmatrix}
  • Egalitatea matricială conduce la sistemul:
{2x−2=3x−3  ⟺  x=1x−4=3x−6  ⟺  2x=2  ⟺  x=1\begin{cases} 2x - 2 = 3x - 3 \iff x = 1 \\ x - 4 = 3x - 6 \iff 2x = 2 \iff x = 1 \end{cases}
  • Rezultă că numărul real căutat este x=1x = 1.

(3p)


c) Arătați că det⁡(xA(x)−A(x2))≥0\det(x A(x) - A(x^2)) \ge 0, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricele xA(x)x A(x) și A(x2)A(x^2):
xA(x)=x(xx−212)=(x2x2−2xx2x)x A(x) = x \begin{pmatrix} x & x - 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x^2 & x^2 - 2x \\ x & 2x \end{pmatrix} A(x2)=(x2x2−212)A(x^2) = \begin{pmatrix} x^2 & x^2 - 2 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}
  • Efectuăm scăderea celor două matrice:
xA(x)−A(x2)=(x2−x2x2−2x−(x2−2)x−12x−2)=(0−2x+2x−12x−2)x A(x) - A(x^2) = \begin{pmatrix} x^2 - x^2 & x^2 - 2x - (x^2 - 2) \\ x - 1 & 2x - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -2x + 2 \\ x - 1 & 2x - 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei obținute:
det⁡(xA(x)−A(x2))=∣0−2x+2x−12x−2∣=0⋅(2x−2)−(x−1)(−2x+2)\det(x A(x) - A(x^2)) = \begin{vmatrix} 0 & -2x + 2 \\ x - 1 & 2x - 2 \end{vmatrix} = 0 \cdot (2x - 2) - (x - 1)(-2x + 2) =−(x−1)⋅(−2)(x−1)=2(x−1)2= -(x - 1) \cdot (-2)(x - 1) = 2(x - 1)^2
  • Cum pătratul oricărui număr real este nenegativ ((x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0), avem:
2(x−1)2≥0  ⟹  det⁡(xA(x)−A(x2))≥02(x - 1)^2 \ge 0 \implies \det(x A(x) - A(x^2)) \ge 0

pentru orice număr real xx.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=3xy−x+y3+1x * y = 3xy - \frac{x + y}{3} + 1.

a) Arătați că 1∗5=141 * 5 = 14. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii pentru x=1x = 1 și y=5y = 5:
1∗5=3⋅1⋅5−1+53+11 * 5 = 3 \cdot 1 \cdot 5 - \frac{1 + 5}{3} + 1

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗5=15−63+1=15−2+1=141 * 5 = 15 - \frac{6}{3} + 1 = 15 - 2 + 1 = 14

(2p)


b) Determinați numărul real xx pentru care 3∗x=−523 * x = -52. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm expresia 3∗x3 * x conform definiției legii:
3∗x=3⋅3⋅x−3+x3+1=9x−(1+x3)+1=9x−1−x3+1=9x−x3=26x33 * x = 3 \cdot 3 \cdot x - \frac{3 + x}{3} + 1 = 9x - \left(1 + \frac{x}{3}\right) + 1 = 9x - 1 - \frac{x}{3} + 1 = 9x - \frac{x}{3} = \frac{26x}{3}

(3p)

  • Egalăm cu valoarea dată în enunț:
26x3=−52  ⟺  26x=−52⋅3  ⟺  26x=−156  ⟺  x=−15626=−6\frac{26x}{3} = -52 \iff 26x = -52 \cdot 3 \iff 26x = -156 \iff x = \frac{-156}{26} = -6
  • Numărul real căutat este x=−6x = -6.

(2p)


c) Determinați numerele naturale nn pentru care n∗(0∗(3n))≥2n3n * (0 * (3n)) \ge \frac{2n}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi 0∗(3n)0 * (3n) pentru orice număr natural nn:
0∗(3n)=3⋅0⋅(3n)−0+3n3+1=0−n+1=1−n0 * (3n) = 3 \cdot 0 \cdot (3n) - \frac{0 + 3n}{3} + 1 = 0 - n + 1 = 1 - n
  • Compunem acum nn cu rezultatul obținut:
n∗(1−n)=3n(1−n)−n+(1−n)3+1=3n−3n2−13+1=−3n2+3n+23=−9n2+9n+23n * (1 - n) = 3n(1 - n) - \frac{n + (1 - n)}{3} + 1 = 3n - 3n^2 - \frac{1}{3} + 1 = -3n^2 + 3n + \frac{2}{3} = \frac{-9n^2 + 9n + 2}{3}

(2p)

  • Inecuația din enunț devine:
−9n2+9n+23≥2n3  ⟺  −9n2+9n+2≥2n  ⟺  −9n2+7n+2≥0  ⟺  9n2−7n−2≤0\frac{-9n^2 + 9n + 2}{3} \ge \frac{2n}{3} \iff -9n^2 + 9n + 2 \ge 2n \iff -9n^2 + 7n + 2 \ge 0 \iff 9n^2 - 7n - 2 \le 0
  • Găsim rădăcinile ecuației atașate 9n2−7n−2=09n^2 - 7n - 2 = 0:
Δ=(−7)2−4⋅9⋅(−2)=49+72=121=112\Delta = (-7)^2 - 4 \cdot 9 \cdot (-2) = 49 + 72 = 121 = 11^2 n1=7−1118=−418=−29,n2=7+1118=1818=1n_1 = \frac{7 - 11}{18} = -\frac{4}{18} = -\frac{2}{9}, \quad n_2 = \frac{7 + 11}{18} = \frac{18}{18} = 1
  • Soluția pe mulțimea numerelor reale a inecuației este n∈[−29,1]n \in \left[-\frac{2}{9}, 1\right].
  • Cum nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), singurele valori posibile sunt:
n∈{0,1}n \in \{0, 1\}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−2x3−6x2+18x−49f(x) = -2x^3 - 6x^2 + 18x - 49.

a) Arătați că f′(x)=−6(x−1)(x+3)f'(x) = -6(x - 1)(x + 3), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Funcția ff este polinomială, deci derivabilă pe R\mathbb{R}. Calculăm derivata funcției:
f′(x)=(−2x3−6x2+18x−49)′=−2⋅3x2−6⋅2x+18−0=−6x2−12x+18f'(x) = (-2x^3 - 6x^2 + 18x - 49)' = -2 \cdot 3x^2 - 6 \cdot 2x + 18 - 0 = -6x^2 - 12x + 18

(3p)

  • Dăm factor comun pe −6-6 și descompunem trinomul:
f′(x)=−6(x2+2x−3)=−6(x2−x+3x−3)=−6(x(x−1)+3(x−1))=−6(x−1)(x+3)f'(x) = -6(x^2 + 2x - 3) = -6(x^2 - x + 3x - 3) = -6(x(x - 1) + 3(x - 1)) = -6(x - 1)(x + 3)

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)


b) Determinați intervalele de monotonie a funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm punctele critice rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
−6(x−1)(x+3)=0  ⟹  x1=−3șix2=1-6(x - 1)(x + 3) = 0 \implies x_1 = -3 \quad \text{și} \quad x_2 = 1

(2p)

  • Analizăm semnul derivatei f′(x)=−6x2−12x+18f'(x) = -6x^2 - 12x + 18 (coeficientul dominant este −6<0-6 < 0):
    • Pe intervalul (−∞,−3)(-\infty, -3), f′(x)<0f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe (−∞,−3](-\infty, -3];
    • Pe intervalul (−3,1)(-3, 1), f′(x)>0f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe [−3,1][-3, 1];
    • Pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty), f′(x)<0f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)


c) Se consideră punctele A(−2,f(−2))A(-2, f(-2)) și B(0,f(0))B(0, f(0)). Arătați că tangentele la graficul funcției ff în punctele AA și BB au pantele egale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Panta tangentei la graficul funcției ff într-un punct de abscisă x0x_0 este dată de valoarea derivatei în acel punct, m=f′(x0)m = f'(x_0).
  • Calculăm panta tangentei în punctul A(−2,f(−2))A(-2, f(-2)):
mA=f′(−2)=−6(−2−1)(−2+3)=−6⋅(−3)⋅1=18m_A = f'(-2) = -6(-2 - 1)(-2 + 3) = -6 \cdot (-3) \cdot 1 = 18

(2p)

  • Calculăm panta tangentei în punctul B(0,f(0))B(0, f(0)):
mB=f′(0)=−6(0−1)(0+3)=−6⋅(−1)⋅3=18m_B = f'(0) = -6(0 - 1)(0 + 3) = -6 \cdot (-1) \cdot 3 = 18
  • Deoarece mA=mB=18m_A = m_B = 18, rezultă că tangentele la graficul funcției ff în punctele AA și BB au pantele egale (sunt paralele).

(3p)


2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+ln⁡x−2f(x) = x + \ln x - 2.

a) Arătați că ∫13(f(x)−ln⁡x) dx=0\int_1^3 (f(x) - \ln x) \, dx = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm funcția de sub integrală:
f(x)−ln⁡x=(x+ln⁡x−2)−ln⁡x=x−2f(x) - \ln x = (x + \ln x - 2) - \ln x = x - 2
  • Calculăm integrala definită:
∫13(f(x)−ln⁡x) dx=∫13(x−2) dx=(x22−2x)∣13\int_1^3 (f(x) - \ln x) \, dx = \int_1^3 (x - 2) \, dx = \left. \left( \frac{x^2}{2} - 2x \right) \right|_1^3

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(322−2⋅3)−(122−2⋅1)=(92−6)−(12−2)=−32−(−32)=−32+32=0\left( \frac{3^2}{2} - 2 \cdot 3 \right) - \left( \frac{1^2}{2} - 2 \cdot 1 \right) = \left( \frac{9}{2} - 6 \right) - \left( \frac{1}{2} - 2 \right) = -\frac{3}{2} - \left( -\frac{3}{2} \right) = -\frac{3}{2} + \frac{3}{2} = 0

(2p)


b) Calculați ∫1e(f(x)−x+2) dx\int_1^e (f(x) - x + 2) \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm integrandul:
f(x)−x+2=(x+ln⁡x−2)−x+2=ln⁡xf(x) - x + 2 = (x + \ln x - 2) - x + 2 = \ln x
  • Integrala este:
I=∫1eln⁡x dxI = \int_1^e \ln x \, dx

(2p)

  • Integrăm prin părți luând u(x)=ln⁡x  ⟹  u′(x)=1xu(x) = \ln x \implies u'(x) = \frac{1}{x} și v′(x)=1  ⟹  v(x)=xv'(x) = 1 \implies v(x) = x:
I=xln⁡x∣1e−∫1ex⋅1x dx=(eln⁡e−1ln⁡1)−∫1e1 dxI = \left. x \ln x \right|_1^e - \int_1^e x \cdot \frac{1}{x} \, dx = (e \ln e - 1 \ln 1) - \int_1^e 1 \, dx =(e⋅1−0)−x∣1e=e−(e−1)=e−e+1=1= (e \cdot 1 - 0) - \left. x \right|_1^e = e - (e - 1) = e - e + 1 = 1

(3p)


c) Demonstrați că orice primitivă F:(0,+∞)→RF: (0, +\infty) \to \mathbb{R} a funcției ff este convexă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie F:(0,+∞)→RF: (0, +\infty) \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff. Prin definiția primitivei:
F′(x)=f(x),∀x∈(0,+∞)F'(x) = f(x), \quad \forall x \in (0, +\infty)

(2p)

  • Derivata a doua a funcției FF este derivata funcției ff:
F′′(x)=f′(x)=(x+ln⁡x−2)′=1+1x−0=1+1xF''(x) = f'(x) = (x + \ln x - 2)' = 1 + \frac{1}{x} - 0 = 1 + \frac{1}{x}
  • Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem x>0  ⟹  1x>0x > 0 \implies \frac{1}{x} > 0, deci:
F′′(x)=1+1x>1>0F''(x) = 1 + \frac{1}{x} > 1 > 0
  • Deoarece F′′(x)>0F''(x) > 0 pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), rezultă că funcția FF este convexă pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty).

(3p)