Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 2 ⋅ 8,5 + 10,5 : 3,5 = 20 2 \cdot 8{,}5 + 10{,}5 : 3{,}5 = 20 2 ⋅ 8 , 5 + 10 , 5 : 3 , 5 = 20 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Efectuăm mai întâi operațiile de ordinul al doilea (înmulțirea și împărțirea):
2 ⋅ 8,5 = 17 2 \cdot 8{,}5 = 17 2 ⋅ 8 , 5 = 17
10,5 : 3,5 = 105 35 = 3 10{,}5 : 3{,}5 = \frac{105}{35} = 3 10 , 5 : 3 , 5 = 35 105 = 3
(2p)
17 + 3 = 20 17 + 3 = 20 17 + 3 = 20
ceea ce trebuia demonstrat.
(3p)
2. Determinați numărul real a a a , știind că punctul A ( 2 , − 2 ) A(2, -2) A ( 2 , − 2 ) aparține graficului funcţiei f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = − 3 x + a + 1 f(x) = -3x + a + 1 f ( x ) = − 3 x + a + 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul A ( 2 , − 2 ) A(2, -2) A ( 2 , − 2 ) aparține graficului funcției f f f dacă și numai dacă f ( 2 ) = − 2 f(2) = -2 f ( 2 ) = − 2 :
f ( 2 ) = − 3 ⋅ 2 + a + 1 = − 6 + a + 1 = a − 5 f(2) = -3 \cdot 2 + a + 1 = -6 + a + 1 = a - 5 f ( 2 ) = − 3 ⋅ 2 + a + 1 = − 6 + a + 1 = a − 5
(3p)
a − 5 = − 2 ⟺ a = 5 − 2 ⟺ a = 3 a - 5 = -2 \iff a = 5 - 2 \iff a = 3 a − 5 = − 2 ⟺ a = 5 − 2 ⟺ a = 3
(2p)
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația 10 6 − 2 x = 100 2 10^{6 - 2x} = 100^2 1 0 6 − 2 x = 10 0 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem membrul drept ca putere a bazei 10 10 10 :
100 2 = ( 10 2 ) 2 = 10 4 100^2 = \left(10^2\right)^2 = 10^4 10 0 2 = ( 1 0 2 ) 2 = 1 0 4
Ecuația devine:
10 6 − 2 x = 10 4 10^{6 - 2x} = 10^4 1 0 6 − 2 x = 1 0 4
(3p)
Deoarece funcția exponențială de bază 10 > 1 10 > 1 10 > 1 este injectivă, egalăm exponenții:
6 − 2 x = 4 ⟺ 2 x = 6 − 4 ⟺ 2 x = 2 ⟺ x = 1 6 - 2x = 4 \iff 2x = 6 - 4 \iff 2x = 2 \iff x = 1 6 − 2 x = 4 ⟺ 2 x = 6 − 4 ⟺ 2 x = 2 ⟺ x = 1
Soluția ecuației este x = 1 x = 1 x = 1 .
(2p)
4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr n n n din mulțimea M = { 10 , 20 , 30 , 40 , 50 , 60 , 70 , 80 , 90 } M = \{10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90\} M = { 10 , 20 , 30 , 40 , 50 , 60 , 70 , 80 , 90 } , numărul 10 n \sqrt{10n} 10 n să fie rațional. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Mulțimea M M M conține 9 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
nr. cazuri posibile = 9 \text{nr. cazuri posibile} = 9 nr. cazuri posibile = 9
(2p)
Numărul 10 n \sqrt{10n} 10 n este rațional dacă și numai dacă 10 n 10n 10 n este pătrat perfect. Analizăm valorile lui n ∈ M n \in M n ∈ M :
n = 10 ⟹ 10 ⋅ 10 = 100 = 10 2 n = 10 \implies 10 \cdot 10 = 100 = 10^2 n = 10 ⟹ 10 ⋅ 10 = 100 = 1 0 2 , deci 100 = 10 ∈ Q \sqrt{100} = 10 \in \mathbb{Q} 100 = 10 ∈ Q (favorabil);
n = 20 ⟹ 10 ⋅ 20 = 200 n = 20 \implies 10 \cdot 20 = 200 n = 20 ⟹ 10 ⋅ 20 = 200 , nu este pătrat perfect;
n = 30 ⟹ 10 ⋅ 30 = 300 n = 30 \implies 10 \cdot 30 = 300 n = 30 ⟹ 10 ⋅ 30 = 300 , nu este pătrat perfect;
n = 40 ⟹ 10 ⋅ 40 = 400 = 20 2 n = 40 \implies 10 \cdot 40 = 400 = 20^2 n = 40 ⟹ 10 ⋅ 40 = 400 = 2 0 2 , deci 400 = 20 ∈ Q \sqrt{400} = 20 \in \mathbb{Q} 400 = 20 ∈ Q (favorabil);
n = 50 , 60 , 70 , 80 ⟹ 500 , 600 , 700 , 800 n = 50, 60, 70, 80 \implies 500, 600, 700, 800 n = 50 , 60 , 70 , 80 ⟹ 500 , 600 , 700 , 800 , nu sunt pătrate perfecte;
n = 90 ⟹ 10 ⋅ 90 = 900 = 30 2 n = 90 \implies 10 \cdot 90 = 900 = 30^2 n = 90 ⟹ 10 ⋅ 90 = 900 = 3 0 2 , deci 900 = 30 ∈ Q \sqrt{900} = 30 \in \mathbb{Q} 900 = 30 ∈ Q (favorabil).
Numerele convenabile sunt n ∈ { 10 , 40 , 90 } n \in \{10, 40, 90\} n ∈ { 10 , 40 , 90 } , așadar avem 3 3 3 cazuri favorabile.
(2p)
p = nr. cazuri favorabile nr. cazuri posibile = 3 9 = 1 3 p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{3}{9} = \frac{1}{3} p = nr. cazuri posibile nr. cazuri favorabile = 9 3 = 3 1
(1p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( − 1 , 2 ) A(-1, 2) A ( − 1 , 2 ) și B ( 3 , a ) B(3, a) B ( 3 , a ) , unde a a a este număr real. Determinați numărul real a a a , știind că dreptele O A OA O A și A B AB A B sunt perpendiculare. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm pantele celor două drepte folosind coordonatele punctelor O ( 0 , 0 ) O(0, 0) O ( 0 , 0 ) , A ( − 1 , 2 ) A(-1, 2) A ( − 1 , 2 ) și B ( 3 , a ) B(3, a) B ( 3 , a ) :
m O A = y A − y O x A − x O = 2 − 0 − 1 − 0 = − 2 m_{OA} = \frac{y_A - y_O}{x_A - x_O} = \frac{2 - 0}{-1 - 0} = -2 m O A = x A − x O y A − y O = − 1 − 0 2 − 0 = − 2
m A B = y B − y A x B − x A = a − 2 3 − ( − 1 ) = a − 2 4 m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{a - 2}{3 - (-1)} = \frac{a - 2}{4} m A B = x B − x A y B − y A = 3 − ( − 1 ) a − 2 = 4 a − 2
(2p)
Două drepte sunt perpendiculare dacă și numai dacă produsul pantelor lor este − 1 -1 − 1 :
m O A ⋅ m A B = − 1 ⟺ − 2 ⋅ a − 2 4 = − 1 ⟺ − a − 2 2 = − 1 m_{OA} \cdot m_{AB} = -1 \iff -2 \cdot \frac{a - 2}{4} = -1 \iff -\frac{a - 2}{2} = -1 m O A ⋅ m A B = − 1 ⟺ − 2 ⋅ 4 a − 2 = − 1 ⟺ − 2 a − 2 = − 1
a − 2 2 = 1 ⟺ a − 2 = 2 ⟺ a = 4 \frac{a - 2}{2} = 1 \iff a - 2 = 2 \iff a = 4 2 a − 2 = 1 ⟺ a − 2 = 2 ⟺ a = 4
(Alternativ, vectorii O A → = − i ⃗ + 2 j ⃗ \overrightarrow{OA} = -\vec{i} + 2\vec{j} O A = − i + 2 j și A B → = 4 i ⃗ + ( a − 2 ) j ⃗ \overrightarrow{AB} = 4\vec{i} + (a - 2)\vec{j} A B = 4 i + ( a − 2 ) j sunt ortogonali: O A → ⋅ A B → = ( − 1 ) ⋅ 4 + 2 ( a − 2 ) = − 4 + 2 a − 4 = 2 a − 8 = 0 ⟹ a = 4 \overrightarrow{OA} \cdot \overrightarrow{AB} = (-1) \cdot 4 + 2(a - 2) = -4 + 2a - 4 = 2a - 8 = 0 \implies a = 4 O A ⋅ A B = ( − 1 ) ⋅ 4 + 2 ( a − 2 ) = − 4 + 2 a − 4 = 2 a − 8 = 0 ⟹ a = 4 ).
(3p)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C cu A B = 12 AB = 12 A B = 12 , B C = 8 BC = 8 B C = 8 și unghiul C C C de măsură egală cu 30 ∘ 30^\circ 3 0 ∘ . Calculați sin A \sin A sin A . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul A B C ABC A B C :
B C sin A = A B sin C \frac{BC}{\sin A} = \frac{AB}{\sin C} sin A B C = sin C A B
Înlocuim datele cunoscute: B C = 8 BC = 8 B C = 8 , A B = 12 AB = 12 A B = 12 și sin C = sin 30 ∘ = 1 2 \sin C = \sin 30^\circ = \frac{1}{2} sin C = sin 3 0 ∘ = 2 1 :
8 sin A = 12 1 2 = 24 \frac{8}{\sin A} = \frac{12}{\frac{1}{2}} = 24 sin A 8 = 2 1 12 = 24
(3p)
Deducem valoarea lui sin A \sin A sin A :
sin A = 8 24 = 1 3 \sin A = \frac{8}{24} = \frac{1}{3} sin A = 24 8 = 3 1
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele A = ( − 4 − 5 0 1 ) A = \begin{pmatrix} -4 & -5 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} A = ( − 4 0 − 5 1 ) și B = ( 1 6 1 2 ) B = \begin{pmatrix} 1 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} B = ( 1 1 6 2 ) .
a) Arătați că det B = − 4 \det B = -4 det B = − 4 . (5p)
b) Determinați numărul real a a a pentru care A ⋅ A − B ⋅ B = a ( A + B ) A \cdot A - B \cdot B = a(A + B) A ⋅ A − B ⋅ B = a ( A + B ) . (5p)
c) Arătați că, pentru orice număr real x x x , matricea C ( x ) = x A + B C(x) = xA + B C ( x ) = x A + B este inversabilă. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Calculăm determinantul matricei B B B :
det B = ∣ 1 6 1 2 ∣ = 1 ⋅ 2 − 1 ⋅ 6 \det B = \begin{vmatrix} 1 & 6 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 1 \cdot 2 - 1 \cdot 6 det B = 1 1 6 2 = 1 ⋅ 2 − 1 ⋅ 6
(3p)
det B = 2 − 6 = − 4 \det B = 2 - 6 = -4 det B = 2 − 6 = − 4
(2p)
b)
Calculăm pătratele celor două matrice:
A ⋅ A = ( − 4 − 5 0 1 ) ( − 4 − 5 0 1 ) = ( 16 + 0 20 − 5 0 + 0 0 + 1 ) = ( 16 15 0 1 ) A \cdot A = \begin{pmatrix} -4 & -5 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -4 & -5 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 16 + 0 & 20 - 5 \\ 0 + 0 & 0 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 16 & 15 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} A ⋅ A = ( − 4 0 − 5 1 ) ( − 4 0 − 5 1 ) = ( 16 + 0 0 + 0 20 − 5 0 + 1 ) = ( 16 0 15 1 )
B ⋅ B = ( 1 6 1 2 ) ( 1 6 1 2 ) = ( 1 + 6 6 + 12 1 + 2 6 + 4 ) = ( 7 18 3 10 ) B \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 6 & 6 + 12 \\ 1 + 2 & 6 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 7 & 18 \\ 3 & 10 \end{pmatrix} B ⋅ B = ( 1 1 6 2 ) ( 1 1 6 2 ) = ( 1 + 6 1 + 2 6 + 12 6 + 4 ) = ( 7 3 18 10 )
Efectuăm scăderea:
A ⋅ A − B ⋅ B = ( 16 15 0 1 ) − ( 7 18 3 10 ) = ( 9 − 3 − 3 − 9 ) A \cdot A - B \cdot B = \begin{pmatrix} 16 & 15 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 7 & 18 \\ 3 & 10 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 & -3 \\ -3 & -9 \end{pmatrix} A ⋅ A − B ⋅ B = ( 16 0 15 1 ) − ( 7 3 18 10 ) = ( 9 − 3 − 3 − 9 )
(3p)
Calculăm suma A + B A + B A + B :
A + B = ( − 4 − 5 0 1 ) + ( 1 6 1 2 ) = ( − 3 1 1 3 ) A + B = \begin{pmatrix} -4 & -5 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3 & 1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} A + B = ( − 4 0 − 5 1 ) + ( 1 1 6 2 ) = ( − 3 1 1 3 )
Observăm că:
( 9 − 3 − 3 − 9 ) = − 3 ( − 3 1 1 3 ) = − 3 ( A + B ) \begin{pmatrix} 9 & -3 \\ -3 & -9 \end{pmatrix} = -3 \begin{pmatrix} -3 & 1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = -3(A + B) ( 9 − 3 − 3 − 9 ) = − 3 ( − 3 1 1 3 ) = − 3 ( A + B )
Așadar, a ( A + B ) = − 3 ( A + B ) a(A + B) = -3(A + B) a ( A + B ) = − 3 ( A + B ) , de unde a = − 3 a = -3 a = − 3 .
(2p)
c)
Construim matricea C ( x ) = x A + B C(x) = xA + B C ( x ) = x A + B :
C ( x ) = x ( − 4 − 5 0 1 ) + ( 1 6 1 2 ) = ( − 4 x + 1 − 5 x + 6 1 x + 2 ) C(x) = x \begin{pmatrix} -4 & -5 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -4x + 1 & -5x + 6 \\ 1 & x + 2 \end{pmatrix} C ( x ) = x ( − 4 0 − 5 1 ) + ( 1 1 6 2 ) = ( − 4 x + 1 1 − 5 x + 6 x + 2 )
Calculăm determinantul matricei C ( x ) C(x) C ( x ) :
det ( C ( x ) ) = ( − 4 x + 1 ) ( x + 2 ) − 1 ⋅ ( − 5 x + 6 ) = − 4 x 2 − 8 x + x + 2 + 5 x − 6 = − 4 x 2 − 2 x − 4 \det(C(x)) = (-4x + 1)(x + 2) - 1 \cdot (-5x + 6) = -4x^2 - 8x + x + 2 + 5x - 6 = -4x^2 - 2x - 4 det ( C ( x )) = ( − 4 x + 1 ) ( x + 2 ) − 1 ⋅ ( − 5 x + 6 ) = − 4 x 2 − 8 x + x + 2 + 5 x − 6 = − 4 x 2 − 2 x − 4
(2p)
Arătăm că det ( C ( x ) ) ≠ 0 \det(C(x)) \neq 0 det ( C ( x )) = 0 pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R :
Rescriem expresia sub formă canonică:
det ( C ( x ) ) = − ( 4 x 2 + 2 x + 4 ) = − ( ( 2 x + 1 2 ) 2 + 15 4 ) \det(C(x)) = -(4x^2 + 2x + 4) = -\left(\left(2x + \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{15}{4}\right) det ( C ( x )) = − ( 4 x 2 + 2 x + 4 ) = − ( ( 2 x + 2 1 ) 2 + 4 15 )
Deoarece ( 2 x + 1 2 ) 2 ≥ 0 \left(2x + \frac{1}{2}\right)^2 \ge 0 ( 2 x + 2 1 ) 2 ≥ 0 , paranteza este mereu ≥ 15 4 > 0 \ge \frac{15}{4} > 0 ≥ 4 15 > 0 , deci:
det ( C ( x ) ) ≤ − 15 4 < 0 , ∀ x ∈ R \det(C(x)) \le -\frac{15}{4} < 0, \quad \forall x \in \mathbb{R} det ( C ( x )) ≤ − 4 15 < 0 , ∀ x ∈ R
Cum det ( C ( x ) ) ≠ 0 \det(C(x)) \neq 0 det ( C ( x )) = 0 pentru orice număr real x x x , rezultă că matricea C ( x ) C(x) C ( x ) este inversabilă pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R .
(3p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 2 ( x − 1 2 ) ( y − 1 2 ) + 1 2 x * y = 2\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} x ∗ y = 2 ( x − 2 1 ) ( y − 2 1 ) + 2 1 .
a) Arătați că 2 ∗ 1 2 = 1 2 2 * \frac{1}{2} = \frac{1}{2} 2 ∗ 2 1 = 2 1 . (5p)
b) Determinați numărul real x x x pentru care ( 4 x ) ∗ 1 4 = 25 (4x) * \frac{1}{4} = 25 ( 4 x ) ∗ 4 1 = 25 . (5p)
c) Calculați 1 1 ∗ 1 2 ∗ 1 3 ∗ 1 4 ∗ 1 5 \frac{1}{1} * \frac{1}{2} * \frac{1}{3} * \frac{1}{4} * \frac{1}{5} 1 1 ∗ 2 1 ∗ 3 1 ∗ 4 1 ∗ 5 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Înlocuim x = 2 x = 2 x = 2 și y = 1 2 y = \frac{1}{2} y = 2 1 în legea de compoziție:
2 ∗ 1 2 = 2 ( 2 − 1 2 ) ( 1 2 − 1 2 ) + 1 2 2 * \frac{1}{2} = 2 \left(2 - \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{2} - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} 2 ∗ 2 1 = 2 ( 2 − 2 1 ) ( 2 1 − 2 1 ) + 2 1
(3p)
Deoarece al doilea factor este 1 2 − 1 2 = 0 \frac{1}{2} - \frac{1}{2} = 0 2 1 − 2 1 = 0 , obținem:
2 ∗ 1 2 = 2 ⋅ 3 2 ⋅ 0 + 1 2 = 0 + 1 2 = 1 2 2 * \frac{1}{2} = 2 \cdot \frac{3}{2} \cdot 0 + \frac{1}{2} = 0 + \frac{1}{2} = \frac{1}{2} 2 ∗ 2 1 = 2 ⋅ 2 3 ⋅ 0 + 2 1 = 0 + 2 1 = 2 1
(2p)
b)
Calculăm membrul stâng aplicând formula legii:
( 4 x ) ∗ 1 4 = 2 ( 4 x − 1 2 ) ( 1 4 − 1 2 ) + 1 2 (4x) * \frac{1}{4} = 2\left(4x - \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{4} - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} ( 4 x ) ∗ 4 1 = 2 ( 4 x − 2 1 ) ( 4 1 − 2 1 ) + 2 1
= 2 − 8 x 2 = 1 − 4 x = \frac{2 - 8x}{2} = 1 - 4x = 2 2 − 8 x = 1 − 4 x
(3p)
Ecuația ( 4 x ) ∗ 1 4 = 25 (4x) * \frac{1}{4} = 25 ( 4 x ) ∗ 4 1 = 25 devine:
2 − 8 x 2 = 25 ⟺ 2 − 8 x = 50 ⟺ 8 x = − 48 ⟺ x = − 6 \frac{2 - 8x}{2} = 25 \iff 2 - 8x = 50 \iff 8x = -48 \iff x = -6 2 2 − 8 x = 25 ⟺ 2 − 8 x = 50 ⟺ 8 x = − 48 ⟺ x = − 6
(2p)
c)
Observăm din subpunctul a) că numărul 1 2 \frac{1}{2} 2 1 este element absorbant pentru legea de compoziție:
x ∗ 1 2 = 2 ( x − 1 2 ) ( 1 2 − 1 2 ) + 1 2 = 1 2 x * \frac{1}{2} = 2\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{2} - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = \frac{1}{2} x ∗ 2 1 = 2 ( x − 2 1 ) ( 2 1 − 2 1 ) + 2 1 = 2 1
1 2 ∗ y = 2 ( 1 2 − 1 2 ) ( y − 1 2 ) + 1 2 = 1 2 \frac{1}{2} * y = 2\left(\frac{1}{2} - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = \frac{1}{2} 2 1 ∗ y = 2 ( 2 1 − 2 1 ) ( y − 2 1 ) + 2 1 = 2 1
pentru orice numere reale x x x și y y y .
(2p)
Deoarece legea de compoziție este asociativă, putem grupa termenii convenabil în jurul lui 1 2 \frac{1}{2} 2 1 :
1 1 ∗ 1 2 ∗ 1 3 ∗ 1 4 ∗ 1 5 = ( 1 1 ∗ 1 2 ) ∗ ( 1 3 ∗ 1 4 ∗ 1 5 ) = 1 2 ∗ ( 1 3 ∗ 1 4 ∗ 1 5 ) = 1 2 \frac{1}{1} * \frac{1}{2} * \frac{1}{3} * \frac{1}{4} * \frac{1}{5} = \left(\frac{1}{1} * \frac{1}{2}\right) * \left(\frac{1}{3} * \frac{1}{4} * \frac{1}{5}\right) = \frac{1}{2} * \left(\frac{1}{3} * \frac{1}{4} * \frac{1}{5}\right) = \frac{1}{2} 1 1 ∗ 2 1 ∗ 3 1 ∗ 4 1 ∗ 5 1 = ( 1 1 ∗ 2 1 ) ∗ ( 3 1 ∗ 4 1 ∗ 5 1 ) = 2 1 ∗ ( 3 1 ∗ 4 1 ∗ 5 1 ) = 2 1
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : ( − 3 , + ∞ ) → R f: (-3, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( − 3 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x + 4 x + 3 f(x) = x + \frac{4}{x + 3} f ( x ) = x + x + 3 4 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = ( x + 1 ) ( x + 5 ) ( x + 3 ) 2 f'(x) = \frac{(x + 1)(x + 5)}{(x + 3)^2} f ′ ( x ) = ( x + 3 ) 2 ( x + 1 ) ( x + 5 ) , x ∈ ( − 3 , + ∞ ) x \in (-3, +\infty) x ∈ ( − 3 , + ∞ ) . (5p)
b) Determinați ecuația asimptotei oblice la graficul funcției f f f . (5p)
c) Demonstrați că f ( x ) + x 2 ≥ 1 f(x) + x^2 \ge 1 f ( x ) + x 2 ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( − 3 , + ∞ ) x \in (-3, +\infty) x ∈ ( − 3 , + ∞ ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Derivăm funcția f f f pe intervalul ( − 3 , + ∞ ) (-3, +\infty) ( − 3 , + ∞ ) :
f ′ ( x ) = ( x ) ′ + ( 4 x + 3 ) ′ = 1 − 4 ( x + 3 ) 2 f'(x) = (x)' + \left(\frac{4}{x + 3}\right)' = 1 - \frac{4}{(x + 3)^2} f ′ ( x ) = ( x ) ′ + ( x + 3 4 ) ′ = 1 − ( x + 3 ) 2 4
(3p)
f ′ ( x ) = ( x + 3 ) 2 − 4 ( x + 3 ) 2 = x 2 + 6 x + 9 − 4 ( x + 3 ) 2 = x 2 + 6 x + 5 ( x + 3 ) 2 = ( x + 1 ) ( x + 5 ) ( x + 3 ) 2 f'(x) = \frac{(x + 3)^2 - 4}{(x + 3)^2} = \frac{x^2 + 6x + 9 - 4}{(x + 3)^2} = \frac{x^2 + 6x + 5}{(x + 3)^2} = \frac{(x + 1)(x + 5)}{(x + 3)^2} f ′ ( x ) = ( x + 3 ) 2 ( x + 3 ) 2 − 4 = ( x + 3 ) 2 x 2 + 6 x + 9 − 4 = ( x + 3 ) 2 x 2 + 6 x + 5 = ( x + 3 ) 2 ( x + 1 ) ( x + 5 )
pentru orice x ∈ ( − 3 , + ∞ ) x \in (-3, +\infty) x ∈ ( − 3 , + ∞ ) .
(2p)
b)
Căutăm ecuația asimptotei oblice spre + ∞ +\infty + ∞ , de ecuație y = m x + n y = mx + n y = m x + n :
m = lim x → + ∞ f ( x ) x = lim x → + ∞ ( 1 + 4 x ( x + 3 ) ) = 1 + 0 = 1 m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left(1 + \frac{4}{x(x + 3)}\right) = 1 + 0 = 1 m = x → + ∞ lim x f ( x ) = x → + ∞ lim ( 1 + x ( x + 3 ) 4 ) = 1 + 0 = 1
(2p)
Calculăm ordonata la origine n n n :
n = lim x → + ∞ ( f ( x ) − m x ) = lim x → + ∞ ( x + 4 x + 3 − x ) = lim x → + ∞ 4 x + 3 = 0 n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} \left(x + \frac{4}{x + 3} - x\right) = \lim_{x \to +\infty} \frac{4}{x + 3} = 0 n = x → + ∞ lim ( f ( x ) − m x ) = x → + ∞ lim ( x + x + 3 4 − x ) = x → + ∞ lim x + 3 4 = 0
Așadar, dreapta de ecuație y = x y = x y = x este asimptotă oblică spre + ∞ +\infty + ∞ la graficul funcției f f f .
(3p)
c)
Studiem monotonia funcției f f f pe intervalul ( − 3 , + ∞ ) (-3, +\infty) ( − 3 , + ∞ ) .
Ecuația f ′ ( x ) = 0 f'(x) = 0 f ′ ( x ) = 0 are soluțiile x = − 1 x = -1 x = − 1 și x = − 5 x = -5 x = − 5 . Deoarece x ∈ ( − 3 , + ∞ ) x \in (-3, +\infty) x ∈ ( − 3 , + ∞ ) , singurul punct critic din domeniu este x = − 1 x = -1 x = − 1 .
Pentru x ∈ ( − 3 , − 1 ) x \in (-3, -1) x ∈ ( − 3 , − 1 ) , avem x + 1 < 0 x + 1 < 0 x + 1 < 0 și x + 5 > 0 x + 5 > 0 x + 5 > 0 , deci f ′ ( x ) ≤ 0 f'(x) \le 0 f ′ ( x ) ≤ 0 , funcția f f f fiind strict descrescătoare pe ( − 3 , − 1 ] (-3, -1] ( − 3 , − 1 ] ;
Pentru x ∈ [ − 1 , + ∞ ) x \in [-1, +\infty) x ∈ [ − 1 , + ∞ ) , avem x + 1 ≥ 0 x + 1 \ge 0 x + 1 ≥ 0 și x + 5 > 0 x + 5 > 0 x + 5 > 0 , deci f ′ ( x ) ≥ 0 f'(x) \ge 0 f ′ ( x ) ≥ 0 , funcția f f f fiind strict crescătoare pe [ − 1 , + ∞ ) [-1, +\infty) [ − 1 , + ∞ ) .
Rezultă că x = − 1 x = -1 x = − 1 este punct de minim global al funcției f f f pe domeniul ( − 3 , + ∞ ) (-3, +\infty) ( − 3 , + ∞ ) :
f ( x ) ≥ f ( − 1 ) = − 1 + 4 − 1 + 3 = − 1 + 2 = 1 , ∀ x ∈ ( − 3 , + ∞ ) f(x) \ge f(-1) = -1 + \frac{4}{-1 + 3} = -1 + 2 = 1, \quad \forall x \in (-3, +\infty) f ( x ) ≥ f ( − 1 ) = − 1 + − 1 + 3 4 = − 1 + 2 = 1 , ∀ x ∈ ( − 3 , + ∞ )
(3p)
Cum x 2 ≥ 0 x^2 \ge 0 x 2 ≥ 0 pentru orice număr real x x x , adunând cele două inegalități deducem:
f ( x ) + x 2 ≥ 1 + 0 = 1 , ∀ x ∈ ( − 3 , + ∞ ) f(x) + x^2 \ge 1 + 0 = 1, \quad \forall x \in (-3, +\infty) f ( x ) + x 2 ≥ 1 + 0 = 1 , ∀ x ∈ ( − 3 , + ∞ )
ceea ce trebuia demonstrat.
(2p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = ( 2 x − 1 ) ( x + 1 ) f(x) = (2x - 1)(x + 1) f ( x ) = ( 2 x − 1 ) ( x + 1 ) .
a) Arătați că ∫ 1 5 f ( x ) x + 1 d x = 20 \int_1^5 \frac{f(x)}{x + 1}\,dx = 20 ∫ 1 5 x + 1 f ( x ) d x = 20 . (5p)
b) Calculați ∫ 1 2 f ( x ) x 2 d x \int_1^2 \frac{f(x)}{x^2}\,dx ∫ 1 2 x 2 f ( x ) d x . (5p)
c) Determinați numărul real a a a , a ∈ [ 1 2 , 2 ) a \in \left[\frac{1}{2}, 2\right) a ∈ [ 2 1 , 2 ) , știind că ∫ a 2 f ′ ( x ) f ( x ) d x = 18 \int_a^2 f'(x) f(x)\,dx = 18 ∫ a 2 f ′ ( x ) f ( x ) d x = 18 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Simplificăm factorul x + 1 ≠ 0 x + 1 \neq 0 x + 1 = 0 pentru x ∈ [ 1 , 5 ] x \in [1, 5] x ∈ [ 1 , 5 ] :
∫ 1 5 f ( x ) x + 1 d x = ∫ 1 5 ( 2 x − 1 ) ( x + 1 ) x + 1 d x = ∫ 1 5 ( 2 x − 1 ) d x \int_1^5 \frac{f(x)}{x + 1}\,dx = \int_1^5 \frac{(2x - 1)(x + 1)}{x + 1}\,dx = \int_1^5 (2x - 1)\,dx ∫ 1 5 x + 1 f ( x ) d x = ∫ 1 5 x + 1 ( 2 x − 1 ) ( x + 1 ) d x = ∫ 1 5 ( 2 x − 1 ) d x
Integrăm direct:
∫ 1 5 ( 2 x − 1 ) d x = ( x 2 − x ) ∣ 1 5 \int_1^5 (2x - 1)\,dx = (x^2 - x)\Bigg|_1^5 ∫ 1 5 ( 2 x − 1 ) d x = ( x 2 − x ) 1 5
(3p)
Aplicăm limitele de integrare:
( 5 2 − 5 ) − ( 1 2 − 1 ) = ( 25 − 5 ) − ( 1 − 1 ) = 20 − 0 = 20 (5^2 - 5) - (1^2 - 1) = (25 - 5) - (1 - 1) = 20 - 0 = 20 ( 5 2 − 5 ) − ( 1 2 − 1 ) = ( 25 − 5 ) − ( 1 − 1 ) = 20 − 0 = 20
(2p)
b)
Dezvoltăm expresia funcției f ( x ) f(x) f ( x ) :
f ( x ) = ( 2 x − 1 ) ( x + 1 ) = 2 x 2 + 2 x − x − 1 = 2 x 2 + x − 1 f(x) = (2x - 1)(x + 1) = 2x^2 + 2x - x - 1 = 2x^2 + x - 1 f ( x ) = ( 2 x − 1 ) ( x + 1 ) = 2 x 2 + 2 x − x − 1 = 2 x 2 + x − 1
Împărțim prin x 2 x^2 x 2 :
f ( x ) x 2 = 2 x 2 + x − 1 x 2 = 2 + 1 x − 1 x 2 \frac{f(x)}{x^2} = \frac{2x^2 + x - 1}{x^2} = 2 + \frac{1}{x} - \frac{1}{x^2} x 2 f ( x ) = x 2 2 x 2 + x − 1 = 2 + x 1 − x 2 1
(2p)
∫ 1 2 ( 2 + 1 x − 1 x 2 ) d x = ( 2 x + ln x + 1 x ) ∣ 1 2 \int_1^2 \left(2 + \frac{1}{x} - \frac{1}{x^2}\right)\,dx = \left(2x + \ln x + \frac{1}{x}\right)\Bigg|_1^2 ∫ 1 2 ( 2 + x 1 − x 2 1 ) d x = ( 2 x + ln x + x 1 ) 1 2
= ( 2 ⋅ 2 + ln 2 + 1 2 ) − ( 2 ⋅ 1 + ln 1 + 1 1 ) = ( 4 + ln 2 + 1 2 ) − ( 2 + 0 + 1 ) = \left(2 \cdot 2 + \ln 2 + \frac{1}{2}\right) - \left(2 \cdot 1 + \ln 1 + \frac{1}{1}\right) = \left(4 + \ln 2 + \frac{1}{2}\right) - (2 + 0 + 1) = ( 2 ⋅ 2 + ln 2 + 2 1 ) − ( 2 ⋅ 1 + ln 1 + 1 1 ) = ( 4 + ln 2 + 2 1 ) − ( 2 + 0 + 1 )
= 9 2 + ln 2 − 3 = 3 2 + ln 2 = \frac{9}{2} + \ln 2 - 3 = \frac{3}{2} + \ln 2 = 2 9 + ln 2 − 3 = 2 3 + ln 2
(3p)
c)
Recunoaștem formula de derivare a puterii ( f 2 ( x ) ) ′ = 2 f ′ ( x ) f ( x ) ⟹ f ′ ( x ) f ( x ) = 1 2 ( f 2 ( x ) ) ′ \big(f^2(x)\big)' = 2 f'(x) f(x) \implies f'(x) f(x) = \frac{1}{2}\big(f^2(x)\big)' ( f 2 ( x ) ) ′ = 2 f ′ ( x ) f ( x ) ⟹ f ′ ( x ) f ( x ) = 2 1 ( f 2 ( x ) ) ′ :
∫ a 2 f ′ ( x ) f ( x ) d x = f 2 ( x ) 2 ∣ a 2 = f 2 ( 2 ) − f 2 ( a ) 2 \int_a^2 f'(x) f(x)\,dx = \frac{f^2(x)}{2}\Bigg|_a^2 = \frac{f^2(2) - f^2(a)}{2} ∫ a 2 f ′ ( x ) f ( x ) d x = 2 f 2 ( x ) a 2 = 2 f 2 ( 2 ) − f 2 ( a )
(2p)
f 2 ( 2 ) − f 2 ( a ) 2 = 18 ⟺ f 2 ( 2 ) − f 2 ( a ) = 36 \frac{f^2(2) - f^2(a)}{2} = 18 \iff f^2(2) - f^2(a) = 36 2 f 2 ( 2 ) − f 2 ( a ) = 18 ⟺ f 2 ( 2 ) − f 2 ( a ) = 36
Calculăm f ( 2 ) f(2) f ( 2 ) :
f ( 2 ) = ( 2 ⋅ 2 − 1 ) ( 2 + 1 ) = 3 ⋅ 3 = 9 ⟹ f 2 ( 2 ) = 81 f(2) = (2 \cdot 2 - 1)(2 + 1) = 3 \cdot 3 = 9 \implies f^2(2) = 81 f ( 2 ) = ( 2 ⋅ 2 − 1 ) ( 2 + 1 ) = 3 ⋅ 3 = 9 ⟹ f 2 ( 2 ) = 81
Obținem f ( a ) = 0 f(a) = 0 f ( a ) = 0 .
(2p)
Rezolvăm ecuația f ( a ) = 0 f(a) = 0 f ( a ) = 0 :
( 2 a − 1 ) ( a + 1 ) = 0 ⟹ a = 1 2 sau a = − 1 (2a - 1)(a + 1) = 0 \implies a = \frac{1}{2} \quad \text{sau} \quad a = -1 ( 2 a − 1 ) ( a + 1 ) = 0 ⟹ a = 2 1 sau a = − 1
Deoarece a ∈ [ 1 2 , 2 ) a \in \left[\frac{1}{2}, 2\right) a ∈ [ 2 1 , 2 ) , valoarea convenabilă este:
a = 1 2 a = \frac{1}{2} a = 2 1
(1p)