BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Test Antrenament 4

BAC Tehnologic 2021 — Test de Antrenament 4

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 2⋅8,5+10,5:3,5=202 \cdot 8{,}5 + 10{,}5 : 3{,}5 = 20. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm mai întâi operațiile de ordinul al doilea (înmulțirea și împărțirea):
2⋅8,5=172 \cdot 8{,}5 = 17 10,5:3,5=10535=310{,}5 : 3{,}5 = \frac{105}{35} = 3

(2p)

  • Însumăm rezultatele:
17+3=2017 + 3 = 20

ceea ce trebuia demonstrat.

(3p)


2. Determinați numărul real aa, știind că punctul A(2,−2)A(2, -2) aparține graficului funcţiei f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−3x+a+1f(x) = -3x + a + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(2,−2)A(2, -2) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(2)=−2f(2) = -2:
f(2)=−3⋅2+a+1=−6+a+1=a−5f(2) = -3 \cdot 2 + a + 1 = -6 + a + 1 = a - 5

(3p)

  • Egalăm cu −2-2:
a−5=−2  ⟺  a=5−2  ⟺  a=3a - 5 = -2 \iff a = 5 - 2 \iff a = 3

(2p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația 106−2x=100210^{6 - 2x} = 100^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem membrul drept ca putere a bazei 1010:
1002=(102)2=104100^2 = \left(10^2\right)^2 = 10^4

Ecuația devine:

106−2x=10410^{6 - 2x} = 10^4

(3p)

  • Deoarece funcția exponențială de bază 10>110 > 1 este injectivă, egalăm exponenții:
6−2x=4  ⟺  2x=6−4  ⟺  2x=2  ⟺  x=16 - 2x = 4 \iff 2x = 6 - 4 \iff 2x = 2 \iff x = 1

Soluția ecuației este x=1x = 1.

(2p)


4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea M={10,20,30,40,50,60,70,80,90}M = \{10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90\}, numărul 10n\sqrt{10n} să fie rațional. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea MM conține 9 elemente, deci numărul cazurilor posibile este:
nr. cazuri posibile=9\text{nr. cazuri posibile} = 9

(2p)

  • Numărul 10n\sqrt{10n} este rațional dacă și numai dacă 10n10n este pătrat perfect. Analizăm valorile lui n∈Mn \in M:
    • n=10  ⟹  10⋅10=100=102n = 10 \implies 10 \cdot 10 = 100 = 10^2, deci 100=10∈Q\sqrt{100} = 10 \in \mathbb{Q} (favorabil);
    • n=20  ⟹  10⋅20=200n = 20 \implies 10 \cdot 20 = 200, nu este pătrat perfect;
    • n=30  ⟹  10⋅30=300n = 30 \implies 10 \cdot 30 = 300, nu este pătrat perfect;
    • n=40  ⟹  10⋅40=400=202n = 40 \implies 10 \cdot 40 = 400 = 20^2, deci 400=20∈Q\sqrt{400} = 20 \in \mathbb{Q} (favorabil);
    • n=50,60,70,80  ⟹  500,600,700,800n = 50, 60, 70, 80 \implies 500, 600, 700, 800, nu sunt pătrate perfecte;
    • n=90  ⟹  10⋅90=900=302n = 90 \implies 10 \cdot 90 = 900 = 30^2, deci 900=30∈Q\sqrt{900} = 30 \in \mathbb{Q} (favorabil).

Numerele convenabile sunt n∈{10,40,90}n \in \{10, 40, 90\}, așadar avem 33 cazuri favorabile.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=39=13p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{3}{9} = \frac{1}{3}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,2)A(-1, 2) și B(3,a)B(3, a), unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, știind că dreptele OAOA și ABAB sunt perpendiculare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm pantele celor două drepte folosind coordonatele punctelor O(0,0)O(0, 0), A(−1,2)A(-1, 2) și B(3,a)B(3, a):
mOA=yA−yOxA−xO=2−0−1−0=−2m_{OA} = \frac{y_A - y_O}{x_A - x_O} = \frac{2 - 0}{-1 - 0} = -2 mAB=yB−yAxB−xA=a−23−(−1)=a−24m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{a - 2}{3 - (-1)} = \frac{a - 2}{4}

(2p)

  • Două drepte sunt perpendiculare dacă și numai dacă produsul pantelor lor este −1-1:
mOA⋅mAB=−1  ⟺  −2⋅a−24=−1  ⟺  −a−22=−1m_{OA} \cdot m_{AB} = -1 \iff -2 \cdot \frac{a - 2}{4} = -1 \iff -\frac{a - 2}{2} = -1 a−22=1  ⟺  a−2=2  ⟺  a=4\frac{a - 2}{2} = 1 \iff a - 2 = 2 \iff a = 4

(Alternativ, vectorii OA→=−i⃗+2j⃗\overrightarrow{OA} = -\vec{i} + 2\vec{j} și AB→=4i⃗+(a−2)j⃗\overrightarrow{AB} = 4\vec{i} + (a - 2)\vec{j} sunt ortogonali: OA→⋅AB→=(−1)⋅4+2(a−2)=−4+2a−4=2a−8=0  ⟹  a=4\overrightarrow{OA} \cdot \overrightarrow{AB} = (-1) \cdot 4 + 2(a - 2) = -4 + 2a - 4 = 2a - 8 = 0 \implies a = 4).

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC cu AB=12AB = 12, BC=8BC = 8 și unghiul CC de măsură egală cu 30∘30^\circ. Calculați sin⁡A\sin A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABCABC:
BCsin⁡A=ABsin⁡C\frac{BC}{\sin A} = \frac{AB}{\sin C}

Înlocuim datele cunoscute: BC=8BC = 8, AB=12AB = 12 și sin⁡C=sin⁡30∘=12\sin C = \sin 30^\circ = \frac{1}{2}:

8sin⁡A=1212=24\frac{8}{\sin A} = \frac{12}{\frac{1}{2}} = 24

(3p)

  • Deducem valoarea lui sin⁡A\sin A:
sin⁡A=824=13\sin A = \frac{8}{24} = \frac{1}{3}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(−4−501)A = \begin{pmatrix} -4 & -5 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și B=(1612)B = \begin{pmatrix} 1 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡B=−4\det B = -4. (5p)

b) Determinați numărul real aa pentru care A⋅A−B⋅B=a(A+B)A \cdot A - B \cdot B = a(A + B). (5p)

c) Arătați că, pentru orice număr real xx, matricea C(x)=xA+BC(x) = xA + B este inversabilă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei BB:
det⁡B=∣1612∣=1⋅2−1⋅6\det B = \begin{vmatrix} 1 & 6 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 1 \cdot 2 - 1 \cdot 6

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡B=2−6=−4\det B = 2 - 6 = -4

(2p)

b)

  • Calculăm pătratele celor două matrice:
A⋅A=(−4−501)(−4−501)=(16+020−50+00+1)=(161501)A \cdot A = \begin{pmatrix} -4 & -5 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -4 & -5 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 16 + 0 & 20 - 5 \\ 0 + 0 & 0 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 16 & 15 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} B⋅B=(1612)(1612)=(1+66+121+26+4)=(718310)B \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 6 & 6 + 12 \\ 1 + 2 & 6 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 7 & 18 \\ 3 & 10 \end{pmatrix}

Efectuăm scăderea:

A⋅A−B⋅B=(161501)−(718310)=(9−3−3−9)A \cdot A - B \cdot B = \begin{pmatrix} 16 & 15 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 7 & 18 \\ 3 & 10 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 & -3 \\ -3 & -9 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm suma A+BA + B:
A+B=(−4−501)+(1612)=(−3113)A + B = \begin{pmatrix} -4 & -5 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3 & 1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix}

Observăm că:

(9−3−3−9)=−3(−3113)=−3(A+B)\begin{pmatrix} 9 & -3 \\ -3 & -9 \end{pmatrix} = -3 \begin{pmatrix} -3 & 1 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = -3(A + B)

Așadar, a(A+B)=−3(A+B)a(A + B) = -3(A + B), de unde a=−3a = -3.

(2p)

c)

  • Construim matricea C(x)=xA+BC(x) = xA + B:
C(x)=x(−4−501)+(1612)=(−4x+1−5x+61x+2)C(x) = x \begin{pmatrix} -4 & -5 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 6 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -4x + 1 & -5x + 6 \\ 1 & x + 2 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei C(x)C(x):

det⁡(C(x))=(−4x+1)(x+2)−1⋅(−5x+6)=−4x2−8x+x+2+5x−6=−4x2−2x−4\det(C(x)) = (-4x + 1)(x + 2) - 1 \cdot (-5x + 6) = -4x^2 - 8x + x + 2 + 5x - 6 = -4x^2 - 2x - 4

(2p)

  • Arătăm că det⁡(C(x))≠0\det(C(x)) \neq 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}: Rescriem expresia sub formă canonică:
det⁡(C(x))=−(4x2+2x+4)=−((2x+12)2+154)\det(C(x)) = -(4x^2 + 2x + 4) = -\left(\left(2x + \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{15}{4}\right)

Deoarece (2x+12)2≥0\left(2x + \frac{1}{2}\right)^2 \ge 0, paranteza este mereu ≥154>0\ge \frac{15}{4} > 0, deci:

det⁡(C(x))≤−154<0,∀x∈R\det(C(x)) \le -\frac{15}{4} < 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Cum det⁡(C(x))≠0\det(C(x)) \neq 0 pentru orice număr real xx, rezultă că matricea C(x)C(x) este inversabilă pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=2(x−12)(y−12)+12x * y = 2\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2}.

a) Arătați că 2∗12=122 * \frac{1}{2} = \frac{1}{2}. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care (4x)∗14=25(4x) * \frac{1}{4} = 25. (5p)

c) Calculați 11∗12∗13∗14∗15\frac{1}{1} * \frac{1}{2} * \frac{1}{3} * \frac{1}{4} * \frac{1}{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=2x = 2 și y=12y = \frac{1}{2} în legea de compoziție:
2∗12=2(2−12)(12−12)+122 * \frac{1}{2} = 2 \left(2 - \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{2} - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2}

(3p)

  • Deoarece al doilea factor este 12−12=0\frac{1}{2} - \frac{1}{2} = 0, obținem:
2∗12=2⋅32⋅0+12=0+12=122 * \frac{1}{2} = 2 \cdot \frac{3}{2} \cdot 0 + \frac{1}{2} = 0 + \frac{1}{2} = \frac{1}{2}

(2p)

b)

  • Calculăm membrul stâng aplicând formula legii:
(4x)∗14=2(4x−12)(14−12)+12(4x) * \frac{1}{4} = 2\left(4x - \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{4} - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} =2−8x2=1−4x= \frac{2 - 8x}{2} = 1 - 4x

(3p)

  • Ecuația (4x)∗14=25(4x) * \frac{1}{4} = 25 devine:
2−8x2=25  ⟺  2−8x=50  ⟺  8x=−48  ⟺  x=−6\frac{2 - 8x}{2} = 25 \iff 2 - 8x = 50 \iff 8x = -48 \iff x = -6

(2p)

c)

  • Observăm din subpunctul a) că numărul 12\frac{1}{2} este element absorbant pentru legea de compoziție:
x∗12=2(x−12)(12−12)+12=12x * \frac{1}{2} = 2\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{2} - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = \frac{1}{2} 12∗y=2(12−12)(y−12)+12=12\frac{1}{2} * y = 2\left(\frac{1}{2} - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = \frac{1}{2}

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)

  • Deoarece legea de compoziție este asociativă, putem grupa termenii convenabil în jurul lui 12\frac{1}{2}:
11∗12∗13∗14∗15=(11∗12)∗(13∗14∗15)=12∗(13∗14∗15)=12\frac{1}{1} * \frac{1}{2} * \frac{1}{3} * \frac{1}{4} * \frac{1}{5} = \left(\frac{1}{1} * \frac{1}{2}\right) * \left(\frac{1}{3} * \frac{1}{4} * \frac{1}{5}\right) = \frac{1}{2} * \left(\frac{1}{3} * \frac{1}{4} * \frac{1}{5}\right) = \frac{1}{2}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(−3,+∞)→Rf: (-3, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+4x+3f(x) = x + \frac{4}{x + 3}.

a) Arătați că f′(x)=(x+1)(x+5)(x+3)2f'(x) = \frac{(x + 1)(x + 5)}{(x + 3)^2}, x∈(−3,+∞)x \in (-3, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei oblice la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că f(x)+x2≥1f(x) + x^2 \ge 1, pentru orice x∈(−3,+∞)x \in (-3, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Derivăm funcția ff pe intervalul (−3,+∞)(-3, +\infty):
f′(x)=(x)′+(4x+3)′=1−4(x+3)2f'(x) = (x)' + \left(\frac{4}{x + 3}\right)' = 1 - \frac{4}{(x + 3)^2}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=(x+3)2−4(x+3)2=x2+6x+9−4(x+3)2=x2+6x+5(x+3)2=(x+1)(x+5)(x+3)2f'(x) = \frac{(x + 3)^2 - 4}{(x + 3)^2} = \frac{x^2 + 6x + 9 - 4}{(x + 3)^2} = \frac{x^2 + 6x + 5}{(x + 3)^2} = \frac{(x + 1)(x + 5)}{(x + 3)^2}

pentru orice x∈(−3,+∞)x \in (-3, +\infty).

(2p)

b)

  • Căutăm ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty, de ecuație y=mx+ny = mx + n:
m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞(1+4x(x+3))=1+0=1m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left(1 + \frac{4}{x(x + 3)}\right) = 1 + 0 = 1

(2p)

  • Calculăm ordonata la origine nn:
n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞(x+4x+3−x)=lim⁡x→+∞4x+3=0n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} \left(x + \frac{4}{x + 3} - x\right) = \lim_{x \to +\infty} \frac{4}{x + 3} = 0

Așadar, dreapta de ecuație y=xy = x este asimptotă oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(3p)

c)

  • Studiem monotonia funcției ff pe intervalul (−3,+∞)(-3, +\infty). Ecuația f′(x)=0f'(x) = 0 are soluțiile x=−1x = -1 și x=−5x = -5. Deoarece x∈(−3,+∞)x \in (-3, +\infty), singurul punct critic din domeniu este x=−1x = -1.
    • Pentru x∈(−3,−1)x \in (-3, -1), avem x+1<0x + 1 < 0 și x+5>0x + 5 > 0, deci f′(x)≤0f'(x) \le 0, funcția ff fiind strict descrescătoare pe (−3,−1](-3, -1];
    • Pentru x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty), avem x+1≥0x + 1 \ge 0 și x+5>0x + 5 > 0, deci f′(x)≥0f'(x) \ge 0, funcția ff fiind strict crescătoare pe [−1,+∞)[-1, +\infty).

Rezultă că x=−1x = -1 este punct de minim global al funcției ff pe domeniul (−3,+∞)(-3, +\infty):

f(x)≥f(−1)=−1+4−1+3=−1+2=1,∀x∈(−3,+∞)f(x) \ge f(-1) = -1 + \frac{4}{-1 + 3} = -1 + 2 = 1, \quad \forall x \in (-3, +\infty)

(3p)

  • Cum x2≥0x^2 \ge 0 pentru orice număr real xx, adunând cele două inegalități deducem:
f(x)+x2≥1+0=1,∀x∈(−3,+∞)f(x) + x^2 \ge 1 + 0 = 1, \quad \forall x \in (-3, +\infty)

ceea ce trebuia demonstrat.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(2x−1)(x+1)f(x) = (2x - 1)(x + 1).

a) Arătați că ∫15f(x)x+1 dx=20\int_1^5 \frac{f(x)}{x + 1}\,dx = 20. (5p)

b) Calculați ∫12f(x)x2 dx\int_1^2 \frac{f(x)}{x^2}\,dx. (5p)

c) Determinați numărul real aa, a∈[12,2)a \in \left[\frac{1}{2}, 2\right), știind că ∫a2f′(x)f(x) dx=18\int_a^2 f'(x) f(x)\,dx = 18. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Simplificăm factorul x+1≠0x + 1 \neq 0 pentru x∈[1,5]x \in [1, 5]:
∫15f(x)x+1 dx=∫15(2x−1)(x+1)x+1 dx=∫15(2x−1) dx\int_1^5 \frac{f(x)}{x + 1}\,dx = \int_1^5 \frac{(2x - 1)(x + 1)}{x + 1}\,dx = \int_1^5 (2x - 1)\,dx

Integrăm direct:

∫15(2x−1) dx=(x2−x)∣15\int_1^5 (2x - 1)\,dx = (x^2 - x)\Bigg|_1^5

(3p)

  • Aplicăm limitele de integrare:
(52−5)−(12−1)=(25−5)−(1−1)=20−0=20(5^2 - 5) - (1^2 - 1) = (25 - 5) - (1 - 1) = 20 - 0 = 20

(2p)

b)

  • Dezvoltăm expresia funcției f(x)f(x):
f(x)=(2x−1)(x+1)=2x2+2x−x−1=2x2+x−1f(x) = (2x - 1)(x + 1) = 2x^2 + 2x - x - 1 = 2x^2 + x - 1

Împărțim prin x2x^2:

f(x)x2=2x2+x−1x2=2+1x−1x2\frac{f(x)}{x^2} = \frac{2x^2 + x - 1}{x^2} = 2 + \frac{1}{x} - \frac{1}{x^2}

(2p)

  • Calculăm integrala:
∫12(2+1x−1x2) dx=(2x+ln⁡x+1x)∣12\int_1^2 \left(2 + \frac{1}{x} - \frac{1}{x^2}\right)\,dx = \left(2x + \ln x + \frac{1}{x}\right)\Bigg|_1^2 =(2⋅2+ln⁡2+12)−(2⋅1+ln⁡1+11)=(4+ln⁡2+12)−(2+0+1)= \left(2 \cdot 2 + \ln 2 + \frac{1}{2}\right) - \left(2 \cdot 1 + \ln 1 + \frac{1}{1}\right) = \left(4 + \ln 2 + \frac{1}{2}\right) - (2 + 0 + 1) =92+ln⁡2−3=32+ln⁡2= \frac{9}{2} + \ln 2 - 3 = \frac{3}{2} + \ln 2

(3p)

c)

  • Recunoaștem formula de derivare a puterii (f2(x))′=2f′(x)f(x)  ⟹  f′(x)f(x)=12(f2(x))′\big(f^2(x)\big)' = 2 f'(x) f(x) \implies f'(x) f(x) = \frac{1}{2}\big(f^2(x)\big)':
∫a2f′(x)f(x) dx=f2(x)2∣a2=f2(2)−f2(a)2\int_a^2 f'(x) f(x)\,dx = \frac{f^2(x)}{2}\Bigg|_a^2 = \frac{f^2(2) - f^2(a)}{2}

(2p)

  • Egalăm cu 1818:
f2(2)−f2(a)2=18  ⟺  f2(2)−f2(a)=36\frac{f^2(2) - f^2(a)}{2} = 18 \iff f^2(2) - f^2(a) = 36

Calculăm f(2)f(2):

f(2)=(2⋅2−1)(2+1)=3⋅3=9  ⟹  f2(2)=81f(2) = (2 \cdot 2 - 1)(2 + 1) = 3 \cdot 3 = 9 \implies f^2(2) = 81

Obținem f(a)=0f(a) = 0.

(2p)

  • Rezolvăm ecuația f(a)=0f(a) = 0:
(2a−1)(a+1)=0  ⟹  a=12saua=−1(2a - 1)(a + 1) = 0 \implies a = \frac{1}{2} \quad \text{sau} \quad a = -1

Deoarece a∈[12,2)a \in \left[\frac{1}{2}, 2\right), valoarea convenabilă este:

a=12a = \frac{1}{2}

(1p)