BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Test Antrenament 3

BAC Tehnologic 2021 — Test de Antrenament 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 12(3−32)+8(33−2)=2\sqrt{12}(\sqrt{3} - 3\sqrt{2}) + \sqrt{8}(3\sqrt{3} - \sqrt{2}) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem parantezele prin înmulțirea fiecărui termen:
12(3−32)=12⋅3−312⋅2=36−324\sqrt{12}(\sqrt{3} - 3\sqrt{2}) = \sqrt{12 \cdot 3} - 3\sqrt{12 \cdot 2} = \sqrt{36} - 3\sqrt{24} 8(33−2)=38⋅3−8⋅2=324−16\sqrt{8}(3\sqrt{3} - \sqrt{2}) = 3\sqrt{8 \cdot 3} - \sqrt{8 \cdot 2} = 3\sqrt{24} - \sqrt{16}

Adunăm cele două expresii:

12(3−32)+8(33−2)=36−324+324−16\sqrt{12}(\sqrt{3} - 3\sqrt{2}) + \sqrt{8}(3\sqrt{3} - \sqrt{2}) = \sqrt{36} - 3\sqrt{24} + 3\sqrt{24} - \sqrt{16}

(3p)

  • Reducem termenii opuși −324+324=0-3\sqrt{24} + 3\sqrt{24} = 0 și extragem rădăcinile pătrate:
36−16=6−4=2\sqrt{36} - \sqrt{16} = 6 - 4 = 2

ceea ce trebuia demonstrat.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2x+af(x) = x^2 - 2x + a, unde aa este număr real. Determinați numerele reale aa pentru care f(a)=2f(a) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=ax = a:
f(a)=a2−2a+a=a2−af(a) = a^2 - 2a + a = a^2 - a

Egalăm cu 22:

f(a)=2  ⟺  a2−a=2  ⟺  a2−a−2=0f(a) = 2 \iff a^2 - a = 2 \iff a^2 - a - 2 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−2)=1+8=9\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-2) = 1 + 8 = 9

Rădăcinile sunt:

a1=1−32=−1șia2=1+32=2a_1 = \frac{1 - 3}{2} = -1 \quad \text{și} \quad a_2 = \frac{1 + 3}{2} = 2

Așadar, numerele reale căutate sunt a=−1a = -1 sau a=2a = 2.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 9−x=x−3\sqrt{9 - x} = x - 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență și compatibilitate a ecuației:
    • De sub radical: 9−x≥0  ⟹  x≤99 - x \ge 0 \implies x \le 9.
    • Membrul drept trebuie să fie nenegativ: x−3≥0  ⟹  x≥3x - 3 \ge 0 \implies x \ge 3.

Așadar, x∈[3,9]x \in [3, 9].

Ridicăm ambii membri la pătrat:

9−x=(x−3)2  ⟺  9−x=x2−6x+99 - x = (x - 3)^2 \iff 9 - x = x^2 - 6x + 9

(3p)

  • Trecem toți termenii în membrul drept:
x2−5x=0  ⟺  x(x−5)=0x^2 - 5x = 0 \iff x(x - 5) = 0

Obținem soluțiile:

  • x=0x = 0, care nu verifică condiția x≥3x \ge 3 (9−0=3≠0−3=−3\sqrt{9 - 0} = 3 \neq 0 - 3 = -3), deci nu convine;
  • x=5x = 5, care aparține intervalului [3,9][3, 9] (9−5=4=2=5−3\sqrt{9 - 5} = \sqrt{4} = 2 = 5 - 3), convine.

Soluția ecuației este x=5x = 5.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale pare de două cifre, acesta să fie multiplu de 55. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numărul total de cazuri posibile:

Mulțimea numerelor naturale pare de două cifre este {10,12,14,…,98}\{10, 12, 14, \dots, 98\}.

Numărul termenilor este:

98−102+1=882+1=44+1=45 cazuri posibile\frac{98 - 10}{2} + 1 = \frac{88}{2} + 1 = 44 + 1 = 45 \text{ cazuri posibile}

(2p)

  • Determinăm numărul cazurilor favorabile:

Un număr par care este multiplu de 55 se termină obligatoriu cu cifra 00, fiind deci multiplu de 1010.

Numerele de două cifre divizibile cu 1010 sunt:

{10,20,30,40,50,60,70,80,90}  ⟹  9 cazuri favorabile\{10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90\} \implies 9 \text{ cazuri favorabile}

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
P=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=945=15P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{9}{45} = \frac{1}{5}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−6,1)A(-6, 1) și B(−2,3)B(-2, 3). Determinați distanța de la punctul OO la punctul MM, unde MM este mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm coordonatele punctului MM, mijlocul segmentului ABAB:
xM=xA+xB2=−6+(−2)2=−82=−4x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-6 + (-2)}{2} = \frac{-8}{2} = -4 yM=yA+yB2=1+32=42=2y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{1 + 3}{2} = \frac{4}{2} = 2

Așadar, M(−4,2)M(-4, 2).

(3p)

  • Calculăm distanța de la originea O(0,0)O(0, 0) la punctul M(−4,2)M(-4, 2):
OM=(xM−xO)2+(yM−yO)2=(−4)2+22=16+4=20=25OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{(-4)^2 + 2^2} = \sqrt{16 + 4} = \sqrt{20} = 2\sqrt{5}

(2p)


6. Se consideră triunghiul dreptunghic ABCABC cu AB=12AB = 12 și ipotenuza BC=20BC = 20. Calculați aria triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este dreptunghic cu ipotenuza BCBC. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla cateta ACAC:
AC2=BC2−AB2=202−122=400−144=256  ⟹  AC=256=16AC^2 = BC^2 - AB^2 = 20^2 - 12^2 = 400 - 144 = 256 \implies AC = \sqrt{256} = 16

(2p)

  • Calculăm aria triunghiului dreptunghic cu formula semiprodusului catetelor:
A△ABC=AB⋅AC2=12⋅162=6⋅16=96\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{12 \cdot 16}{2} = 6 \cdot 16 = 96

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(1−31−4)A = \begin{pmatrix} 1 & -3 \\ 1 & -4 \end{pmatrix} și B(x)=(x3x4)B(x) = \begin{pmatrix} x & 3 \\ x & 4 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=−1\det A = -1. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care A⋅B(x)=B(x)⋅AA \cdot B(x) = B(x) \cdot A. (5p)

c) Determinați numerele reale aa pentru care det⁡(aA+B(a))=0\det(aA + B(a)) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣1−31−4∣=1⋅(−4)−(−3)⋅1\det A = \begin{vmatrix} 1 & -3 \\ 1 & -4 \end{vmatrix} = 1 \cdot (-4) - (-3) \cdot 1

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡A=−4−(−3)=−4+3=−1\det A = -4 - (-3) = -4 + 3 = -1

(2p)

b)

  • Calculăm produsele de matrice A⋅B(x)A \cdot B(x) și B(x)⋅AB(x) \cdot A:
A⋅B(x)=(1−31−4)(x3x4)=(1⋅x+(−3)⋅x1⋅3+(−3)⋅41⋅x+(−4)⋅x1⋅3+(−4)⋅4)=(−2x−9−3x−13)A \cdot B(x) = \begin{pmatrix} 1 & -3 \\ 1 & -4 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & 3 \\ x & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot x + (-3) \cdot x & 1 \cdot 3 + (-3) \cdot 4 \\ 1 \cdot x + (-4) \cdot x & 1 \cdot 3 + (-4) \cdot 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2x & -9 \\ -3x & -13 \end{pmatrix} B(x)⋅A=(x3x4)(1−31−4)=(x⋅1+3⋅1x⋅(−3)+3⋅(−4)x⋅1+4⋅1x⋅(−3)+4⋅(−4))=(x+3−3x−12x+4−3x−16)B(x) \cdot A = \begin{pmatrix} x & 3 \\ x & 4 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & -3 \\ 1 & -4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x \cdot 1 + 3 \cdot 1 & x \cdot (-3) + 3 \cdot (-4) \\ x \cdot 1 + 4 \cdot 1 & x \cdot (-3) + 4 \cdot (-4) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + 3 & -3x - 12 \\ x + 4 & -3x - 16 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalitatea A⋅B(x)=B(x)⋅AA \cdot B(x) = B(x) \cdot A conduce la:
(−2x−9−3x−13)=(x+3−3x−12x+4−3x−16)\begin{pmatrix} -2x & -9 \\ -3x & -13 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + 3 & -3x - 12 \\ x + 4 & -3x - 16 \end{pmatrix}

Egalând elementele:

  • −2x=x+3  ⟺  −3x=3  ⟹  x=−1-2x = x + 3 \iff -3x = 3 \implies x = -1;
  • −9=−3(−1)−12=3−12=−9-9 = -3(-1) - 12 = 3 - 12 = -9 (adevărat);
  • −3(−1)=3=−1+4-3(-1) = 3 = -1 + 4 (adevărat);
  • −13=−3(−1)−16=3−16=−13-13 = -3(-1) - 16 = 3 - 16 = -13 (adevărat).

Așadar, x=−1x = -1.

(2p)

c)

  • Construim matricea aA+B(a)aA + B(a):
aA+B(a)=a(1−31−4)+(a3a4)=(a−3aa−4a)+(a3a4)=(2a−3a+32a−4a+4)aA + B(a) = a \begin{pmatrix} 1 & -3 \\ 1 & -4 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} a & 3 \\ a & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & -3a \\ a & -4a \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} a & 3 \\ a & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a & -3a + 3 \\ 2a & -4a + 4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul:
det⁡(aA+B(a))=2a(−4a+4)−2a(−3a+3)=−8a2+8a−(−6a2+6a)=−2a2+2a\det(aA + B(a)) = 2a(-4a + 4) - 2a(-3a + 3) = -8a^2 + 8a - (-6a^2 + 6a) = -2a^2 + 2a

Ecuația det⁡(aA+B(a))=0\det(aA + B(a)) = 0 devine:

−2a2+2a=0  ⟺  −2a(a−1)=0-2a^2 + 2a = 0 \iff -2a(a - 1) = 0

de unde obținem valorile a=0a = 0 sau a=1a = 1.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=x2+xy+y2x * y = x^2 + xy + y^2.

a) Arătați că 2∗(−1)=32 * (-1) = 3. (5p)

b) Arătați că legea de compoziție „∗*” este comutativă. (5p)

c) Determinați numărul natural nn pentru care n∗n=48n * n = 48. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=2x = 2 și y=−1y = -1:
2∗(−1)=22+2⋅(−1)+(−1)22 * (-1) = 2^2 + 2 \cdot (-1) + (-1)^2

(3p)

  • Efectuăm calculele:
2∗(−1)=4−2+1=32 * (-1) = 4 - 2 + 1 = 3

(2p)

b)

  • Folosind comutativitatea adunării și înmulțirii numerelor reale (x+y=y+xx + y = y + x și xy=yxxy = yx), pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R} avem:
x∗y=x2+xy+y2=y2+yx+x2=y∗xx * y = x^2 + xy + y^2 = y^2 + yx + x^2 = y * x

(3p)

  • Deoarece x∗y=y∗xx * y = y * x pentru orice numere reale xx și yy, legea de compoziție „∗*” este comutativă.

(2p)

c)

  • Calculăm n∗nn * n:
n∗n=n2+n⋅n+n2=n2+n2+n2=3n2n * n = n^2 + n \cdot n + n^2 = n^2 + n^2 + n^2 = 3n^2

Ecuația n∗n=48n * n = 48 devine:

3n2=48  ⟺  n2=163n^2 = 48 \iff n^2 = 16

(3p)

  • Rădăcinile ecuației sunt n=4n = 4 sau n=−4n = -4.

Deoarece nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), soluția n=−4n = -4 nu convine, deci obținem n=4n = 4.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=3x2−x−5ln⁡x+1f(x) = 3x^2 - x - 5\ln x + 1.

a) Arătați că f′(x)=(x−1)(6x+5)xf'(x) = \frac{(x - 1)(6x + 5)}{x}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Arătați că lim⁡x→+∞f(x)+5ln⁡xxf′(x)=12\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) + 5\ln x}{x f'(x)} = \frac{1}{2}. (5p)

c) Demonstrați că ln⁡x≤3x2−x−25\ln x \le \frac{3x^2 - x - 2}{5}, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty). Calculăm derivata fiecărui termen:
f′(x)=(3x2)′−(x)′−5(ln⁡x)′+(1)′=6x−1−5xf'(x) = (3x^2)' - (x)' - 5(\ln x)' + (1)' = 6x - 1 - \frac{5}{x}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=6x2−x−5xf'(x) = \frac{6x^2 - x - 5}{x}

Descompunem numărătorul: ecuația 6x2−x−5=06x^2 - x - 5 = 0 are rădăcinile x1=1x_1 = 1 și x2=−56x_2 = -\frac{5}{6}, deci 6x2−x−5=6(x−1)(x+56)=(x−1)(6x+5)6x^2 - x - 5 = 6(x - 1)\left(x + \frac{5}{6}\right) = (x - 1)(6x + 5):

f′(x)=(x−1)(6x+5)xf'(x) = \frac{(x - 1)(6x + 5)}{x}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)

b)

  • Exprimăm numărătorul și numitorul raportului din limită:
f(x)+5ln⁡x=(3x2−x−5ln⁡x+1)+5ln⁡x=3x2−x+1f(x) + 5\ln x = (3x^2 - x - 5\ln x + 1) + 5\ln x = 3x^2 - x + 1 xf′(x)=x⋅6x2−x−5x=6x2−x−5x f'(x) = x \cdot \frac{6x^2 - x - 5}{x} = 6x^2 - x - 5

(3p)

  • Calculăm limita la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)+5ln⁡xxf′(x)=lim⁡x→+∞3x2−x+16x2−x−5=lim⁡x→+∞x2(3−1x+1x2)x2(6−1x−5x2)=36=12\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x) + 5\ln x}{x f'(x)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{3x^2 - x + 1}{6x^2 - x - 5} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(3 - \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}\right)}{x^2\left(6 - \frac{1}{x} - \frac{5}{x^2}\right)} = \frac{3}{6} = \frac{1}{2}

(2p)

c)

  • Aflăm punctele critice ale funcției ff:
f′(x)=0  ⟺  (x−1)(6x+5)=0f'(x) = 0 \iff (x - 1)(6x + 5) = 0

Deoarece x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem 6x+5>06x + 5 > 0, deci singura rădăcină este x=1x = 1.

Studiem monotonia funcției:

  • Pentru x∈(0,1]x \in (0, 1], x−1≤0  ⟹  f′(x)≤0x - 1 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci ff este descrescătoare pe (0,1](0, 1].
  • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), x−1≥0  ⟹  f′(x)≥0x - 1 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci ff este crescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)

  • Deoarece funcția descrește pe (0,1](0, 1] și crește pe [1,+∞)[1, +\infty), punctul x=1x = 1 este un punct de minim global pe (0,+∞)(0, +\infty):
f(x)≥f(1),∀x∈(0,+∞)f(x) \ge f(1), \quad \forall x \in (0, +\infty)

Calculăm f(1)f(1):

f(1)=3(1)2−1−5ln⁡1+1=3f(1) = 3(1)^2 - 1 - 5\ln 1 + 1 = 3

Așadar:

3x2−x−5ln⁡x+1≥3  ⟺  3x2−x+1−3≥5ln⁡x  ⟺  3x2−x−2≥5ln⁡x3x^2 - x - 5\ln x + 1 \ge 3 \iff 3x^2 - x + 1 - 3 \ge 5\ln x \iff 3x^2 - x - 2 \ge 5\ln x

Împărțind prin 5>05 > 0, obținem:

ln⁡x≤3x2−x−25(sau 3x2−x−25≥ln⁡x)\ln x \le \frac{3x^2 - x - 2}{5} \quad \left(\text{sau } \frac{3x^2 - x - 2}{5} \ge \ln x\right)

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


2. Se consideră funcția f:(−2,+∞)→Rf: (-2, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1x+2f(x) = \frac{x^2 + 1}{x + 2}.

a) Arătați că ∫−12(x+2)f(x) dx=6\int_{-1}^2 (x + 2) f(x) \, dx = 6. (5p)

b) Calculați ∫04(f(x)−x2x+2)dx\int_0^4 \left(f(x) - \frac{x^2}{x + 2}\right) dx. (5p)

c) Determinați numărul natural nn, știind că ∫06(x2−9)f(x+1) dx=n2\int_0^6 (x^2 - 9) f(x + 1) \, dx = n^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Simplificăm produsul (x+2)f(x)(x + 2) f(x):
(x+2)f(x)=(x+2)⋅x2+1x+2=x2+1(x + 2) f(x) = (x + 2) \cdot \frac{x^2 + 1}{x + 2} = x^2 + 1

Integrala devine:

∫−12(x+2)f(x) dx=∫−12(x2+1) dx=(x33+x)∣−12\int_{-1}^2 (x + 2) f(x) \, dx = \int_{-1}^2 (x^2 + 1) \, dx = \left.\left(\frac{x^3}{3} + x\right)\right|_{-1}^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(233+2)−((−1)33+(−1))=(83+2)−(−13−1)=143−(−43)=14+43=183=6\left(\frac{2^3}{3} + 2\right) - \left(\frac{(-1)^3}{3} + (-1)\right) = \left(\frac{8}{3} + 2\right) - \left(-\frac{1}{3} - 1\right) = \frac{14}{3} - \left(-\frac{4}{3}\right) = \frac{14 + 4}{3} = \frac{18}{3} = 6

(2p)

b)

  • Rescriem funcția de integrat:
f(x)−x2x+2=x2+1x+2−x2x+2=1x+2f(x) - \frac{x^2}{x + 2} = \frac{x^2 + 1}{x + 2} - \frac{x^2}{x + 2} = \frac{1}{x + 2}

Integrala devine:

∫04(f(x)−x2x+2)dx=∫041x+2 dx=ln⁡(x+2)∣04\int_0^4 \left(f(x) - \frac{x^2}{x + 2}\right) dx = \int_0^4 \frac{1}{x + 2} \, dx = \left.\ln(x + 2)\right|_0^4

(3p)

  • Calculăm valoarea integralei:
ln⁡(4+2)−ln⁡(0+2)=ln⁡6−ln⁡2=ln⁡(62)=ln⁡3\ln(4 + 2) - \ln(0 + 2) = \ln 6 - \ln 2 = \ln\left(\frac{6}{2}\right) = \ln 3

(2p)

c)

  • Determinăm expresia lui f(x+1)f(x + 1):
f(x+1)=(x+1)2+1(x+1)+2=x2+2x+1+1x+3=x2+2x+2x+3f(x + 1) = \frac{(x + 1)^2 + 1}{(x + 1) + 2} = \frac{x^2 + 2x + 1 + 1}{x + 3} = \frac{x^2 + 2x + 2}{x + 3}

Descompunem factorul x2−9=(x−3)(x+3)x^2 - 9 = (x - 3)(x + 3). Integrandul devine:

(x2−9)f(x+1)=(x−3)(x+3)⋅x2+2x+2x+3=(x−3)(x2+2x+2)(x^2 - 9) f(x + 1) = (x - 3)(x + 3) \cdot \frac{x^2 + 2x + 2}{x + 3} = (x - 3)(x^2 + 2x + 2)

Efectuăm produsul:

(x−3)(x2+2x+2)=x3+2x2+2x−3x2−6x−6=x3−x2−4x−6(x - 3)(x^2 + 2x + 2) = x^3 + 2x^2 + 2x - 3x^2 - 6x - 6 = x^3 - x^2 - 4x - 6

(3p)

  • Calculăm integrala pe intervalul [0,6][0, 6]:
∫06(x3−x2−4x−6) dx=(x44−x33−2x2−6x)∣06\int_0^6 (x^3 - x^2 - 4x - 6) \, dx = \left.\left(\frac{x^4}{4} - \frac{x^3}{3} - 2x^2 - 6x\right)\right|_0^6

Înlocuim limita superioară x=6x = 6:

644−633−2⋅62−6⋅6=12964−2163−2⋅36−36=324−72−72−36=324−180=144\frac{6^4}{4} - \frac{6^3}{3} - 2 \cdot 6^2 - 6 \cdot 6 = \frac{1296}{4} - \frac{216}{3} - 2 \cdot 36 - 36 = 324 - 72 - 72 - 36 = 324 - 180 = 144

Deoarece integrala este egală cu n2n^2, avem:

n2=144n^2 = 144

Cum nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), obținem n=12n = 12.

(2p)