BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Test Antrenament 2

BAC Tehnologic 2021 — Test de Antrenament 2

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (7−17⋅16⋅7)⋅641=1\left( 7 - \frac{1}{7} \cdot \frac{1}{6} \cdot 7 \right) \cdot \frac{6}{41} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm mai întâi înmulțirea din paranteză, simplificând factorul 7:
17⋅16⋅7=16\frac{1}{7} \cdot \frac{1}{6} \cdot 7 = \frac{1}{6}

Calculăm paranteza rotundă:

7−16=7⋅6−16=42−16=4167 - \frac{1}{6} = \frac{7 \cdot 6 - 1}{6} = \frac{42 - 1}{6} = \frac{41}{6}

(3p)

  • Înmulțim rezultatul cu fracția 641\frac{6}{41}:
416⋅641=1\frac{41}{6} \cdot \frac{6}{41} = 1

(2p)


2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−6f(x) = 2x - 6, cu graficul funcției g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=6−xg(x) = 6 - x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Egalăm legile celor două funcții pentru a determina abscisa punctului de intersecție:
f(x)=g(x)  ⟺  2x−6=6−xf(x) = g(x) \iff 2x - 6 = 6 - x

Trecem termenii cu xx în stânga și termenii liberi în dreapta:

2x+x=6+6  ⟺  3x=12  ⟺  x=123=42x + x = 6 + 6 \iff 3x = 12 \iff x = \frac{12}{3} = 4

(3p)

  • Aflăm ordonata punctului de intersecție calculând valoarea oricăreia dintre funcții în x=4x = 4:
y=g(4)=6−4=2(sau y=f(4)=2⋅4−6=2)y = g(4) = 6 - 4 = 2 \quad (\text{sau } y = f(4) = 2 \cdot 4 - 6 = 2)

Așadar, punctul de intersecție este A(4,2)A(4, 2) (coordonatele sunt x=4x = 4, y=2y = 2).

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡7(3x−2)=1\log_7(3x - 2) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiția de existență a logaritmului este:
3x−2>0  ⟺  3x>2  ⟺  x∈(23,+∞)3x - 2 > 0 \iff 3x > 2 \iff x \in \left(\frac{2}{3}, +\infty\right)
  • Aplicăm definiția logaritmului (log⁡ab=c  ⟺  b=ac\log_a b = c \iff b = a^c):
3x−2=71  ⟺  3x−2=73x - 2 = 7^1 \iff 3x - 2 = 7

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul I:
3x=7+2  ⟺  3x=9  ⟺  x=33x = 7 + 2 \iff 3x = 9 \iff x = 3

Deoarece 3>233 > \frac{2}{3}, soluția este admisibilă. Așadar, x=3x = 3.

(2p)


4. După o ieftinire cu 12%12\%, o tabletă grafică costă 264264 de lei. Determinați prețul inițial al tabletei. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu pp prețul inițial al tabletei grafice. După o reducere de 12%12\%, noul preț reprezintă 100%−12%=88%100\% - 12\% = 88\% din prețul inițial:
p−12100p=264  ⟺  88100p=264p - \frac{12}{100}p = 264 \iff \frac{88}{100}p = 264

(3p)

  • Aflăm pp:
p=264⋅10088=3⋅100=300 leip = \frac{264 \cdot 100}{88} = 3 \cdot 100 = 300 \text{ lei}

Prețul inițial al tabletei a fost de 300300 de lei.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele M(2,3)M(2, 3) și T(6,5)T(6, 5). Determinați coordonatele punctului AA, știind că AA este mijlocul segmentului MTMT. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele mijlocului unui segment sunt mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:
xA=xM+xT2=2+62=82=4x_A = \frac{x_M + x_T}{2} = \frac{2 + 6}{2} = \frac{8}{2} = 4

(3p)

  • Calculăm ordonata punctului AA:
yA=yM+yT2=3+52=82=4y_A = \frac{y_M + y_T}{2} = \frac{3 + 5}{2} = \frac{8}{2} = 4

Așadar, coordonatele punctului căutat sunt A(4,4)A(4, 4).

(2p)


6. Arătați că cos⁡60∘⋅sin⁡60∘+sin⁡90∘−sin⁡30∘⋅cos⁡30∘=1\cos 60^\circ \cdot \sin 60^\circ + \sin 90^\circ - \sin 30^\circ \cdot \cos 30^\circ = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem valorile trigonometrice fundamentale:
cos⁡60∘=12,sin⁡60∘=32\cos 60^\circ = \frac{1}{2}, \quad \sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} sin⁡30∘=12,cos⁡30∘=32,sin⁡90∘=1\sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad \sin 90^\circ = 1

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în expresia dată:
cos⁡60∘⋅sin⁡60∘+sin⁡90∘−sin⁡30∘⋅cos⁡30∘=12⋅32+1−12⋅32\cos 60^\circ \cdot \sin 60^\circ + \sin 90^\circ - \sin 30^\circ \cdot \cos 30^\circ = \frac{1}{2} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} + 1 - \frac{1}{2} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} =34+1−34=1= \frac{\sqrt{3}}{4} + 1 - \frac{\sqrt{3}}{4} = 1

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A(a)=(a+23a+2a3a)A(a) = \begin{pmatrix} a + 2 & 3a + 2 \\ a & 3a \end{pmatrix}, B=(1313)B = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} și C=(1100)C = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=4\det(A(1)) = 4. (5p)

b) Demonstrați că A(4)=B⋅B+2CA(4) = B \cdot B + 2C. (5p)

c) Determinați numărul natural nn pentru care det⁡(A(n)+B)=4\det(A(n) + B) = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru a=1a = 1, matricea A(1)A(1) devine:
A(1)=(1+23⋅1+213⋅1)=(3513)A(1) = \begin{pmatrix} 1 + 2 & 3 \cdot 1 + 2 \\ 1 & 3 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 5 \\ 1 & 3 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(1)A(1):
det⁡(A(1))=∣3513∣=3⋅3−5⋅1=9−5=4\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 3 & 5 \\ 1 & 3 \end{vmatrix} = 3 \cdot 3 - 5 \cdot 1 = 9 - 5 = 4

(3p)

b)

  • Calculăm matricea produs B⋅BB \cdot B:
B⋅B=(1313)(1313)=(1⋅1+3⋅11⋅3+3⋅31⋅1+3⋅11⋅3+3⋅3)=(412412)B \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 3 \cdot 1 & 1 \cdot 3 + 3 \cdot 3 \\ 1 \cdot 1 + 3 \cdot 1 & 1 \cdot 3 + 3 \cdot 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 12 \\ 4 & 12 \end{pmatrix}

Calculăm 2C2C:

2C=2(1100)=(2200)2C = 2 \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 0 & 0 \end{pmatrix}

Adunăm cele două matrice:

B⋅B+2C=(412412)+(2200)=(614412)B \cdot B + 2C = \begin{pmatrix} 4 & 12 \\ 4 & 12 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 14 \\ 4 & 12 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm matricea A(4)A(4):
A(4)=(4+23⋅4+243⋅4)=(614412)A(4) = \begin{pmatrix} 4 + 2 & 3 \cdot 4 + 2 \\ 4 & 3 \cdot 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 14 \\ 4 & 12 \end{pmatrix}

Deoarece ambele expresii conduc la aceeași matrice, rezultă că A(4)=B⋅B+2CA(4) = B \cdot B + 2C.

(2p)

c)

  • Calculăm matricea sumă A(n)+BA(n) + B, unde n∈Nn \in \mathbb{N}:
A(n)+B=(n+23n+2n3n)+(1313)=(n+33n+5n+13n+3)A(n) + B = \begin{pmatrix} n + 2 & 3n + 2 \\ n & 3n \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} n + 3 & 3n + 5 \\ n + 1 & 3n + 3 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei sumă:

det⁡(A(n)+B)=(n+3)(3n+3)−(3n+5)(n+1)\det(A(n) + B) = (n + 3)(3n + 3) - (3n + 5)(n + 1) =(3n2+3n+9n+9)−(3n2+3n+5n+5)=(3n2+12n+9)−(3n2+8n+5)=4n+4= (3n^2 + 3n + 9n + 9) - (3n^2 + 3n + 5n + 5) = (3n^2 + 12n + 9) - (3n^2 + 8n + 5) = 4n + 4

(3p)

  • Punem condiția det⁡(A(n)+B)=4\det(A(n) + B) = 4:
4n+4=4  ⟺  4n=0  ⟺  n=04n + 4 = 4 \iff 4n = 0 \iff n = 0

Deoarece n=0∈Nn = 0 \in \mathbb{N}, soluția este acceptabilă.

(2p)


2. Pe mulțimea M=(0,+∞)M = (0, +\infty) se definește legea de compoziție x∗y=3xy+1x+yx * y = \frac{3xy + 1}{x + y}.

a) Arătați că 1∗1=21 * 1 = 2. (5p)

b) Calculați (1∗2)∗3−1∗(2∗3)(1 * 2) * 3 - 1 * (2 * 3). (5p)

c) Determinați numerele reale x∈Mx \in M pentru care x∗x=2x * x = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm formula legii pentru x=1x = 1 și y=1y = 1:
1∗1=3⋅1⋅1+11+11 * 1 = \frac{3 \cdot 1 \cdot 1 + 1}{1 + 1}

(3p)

  • Efectuăm calculul:
1∗1=3+12=42=21 * 1 = \frac{3 + 1}{2} = \frac{4}{2} = 2

(2p)

b)

  • Calculăm mai întâi 1∗21 * 2:
1∗2=3⋅1⋅2+11+2=6+13=731 * 2 = \frac{3 \cdot 1 \cdot 2 + 1}{1 + 2} = \frac{6 + 1}{3} = \frac{7}{3}

Apoi calculăm (1∗2)∗3=73∗3(1 * 2) * 3 = \frac{7}{3} * 3:

73∗3=3⋅73⋅3+173+3=21+17+93=22163=22⋅316=6616=338\frac{7}{3} * 3 = \frac{3 \cdot \frac{7}{3} \cdot 3 + 1}{\frac{7}{3} + 3} = \frac{21 + 1}{\frac{7 + 9}{3}} = \frac{22}{\frac{16}{3}} = \frac{22 \cdot 3}{16} = \frac{66}{16} = \frac{33}{8}

(2p)

  • Calculăm 2∗32 * 3:
2∗3=3⋅2⋅3+12+3=18+15=1952 * 3 = \frac{3 \cdot 2 \cdot 3 + 1}{2 + 3} = \frac{18 + 1}{5} = \frac{19}{5}

Apoi calculăm 1∗(2∗3)=1∗1951 * (2 * 3) = 1 * \frac{19}{5}:

1∗195=3⋅1⋅195+11+195=57+555+195=6224=31121 * \frac{19}{5} = \frac{3 \cdot 1 \cdot \frac{19}{5} + 1}{1 + \frac{19}{5}} = \frac{\frac{57 + 5}{5}}{\frac{5 + 19}{5}} = \frac{62}{24} = \frac{31}{12}

Calculăm diferența cerută:

(1∗2)∗3−1∗(2∗3)=338−3112=33⋅3−31⋅224=99−6224=3724(1 * 2) * 3 - 1 * (2 * 3) = \frac{33}{8} - \frac{31}{12} = \frac{33 \cdot 3 - 31 \cdot 2}{24} = \frac{99 - 62}{24} = \frac{37}{24}

(3p)

c)

  • Scriem compunerea x∗xx * x pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty):
x∗x=3⋅x⋅x+1x+x=3x2+12xx * x = \frac{3 \cdot x \cdot x + 1}{x + x} = \frac{3x^2 + 1}{2x}

Ecuația x∗x=2x * x = 2 devine:

3x2+12x=2  ⟺  3x2+1=4x  ⟺  3x2−4x+1=0\frac{3x^2 + 1}{2x} = 2 \iff 3x^2 + 1 = 4x \iff 3x^2 - 4x + 1 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al II-lea:
Δ=(−4)2−4⋅3⋅1=16−12=4\Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 3 \cdot 1 = 16 - 12 = 4 x1=4−26=26=13,x2=4+26=66=1x_1 = \frac{4 - 2}{6} = \frac{2}{6} = \frac{1}{3}, \quad x_2 = \frac{4 + 2}{6} = \frac{6}{6} = 1

Deoarece ambele soluții aparțin intervalului M=(0,+∞)M = (0, +\infty), obținem:

x=13saux=1x = \frac{1}{3} \quad \text{sau} \quad x = 1

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=35x5+34x4−2x3−1f(x) = \frac{3}{5}x^5 + \frac{3}{4}x^4 - 2x^3 - 1.

a) Arătați că f′(x)=3x2(x−1)(x+2)f'(x) = 3x^2(x - 1)(x + 2), pentru orice număr real xx. (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x = 0, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Arătați că funcția ff este descrescătoare pe intervalul [−2,1][-2, 1]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Derivăm termen cu termen funcția polinomială ff:
f′(x)=35⋅(x5)′+34⋅(x4)′−2⋅(x3)′−(1)′=35⋅5x4+34⋅4x3−2⋅3x2−0f'(x) = \frac{3}{5} \cdot (x^5)' + \frac{3}{4} \cdot (x^4)' - 2 \cdot (x^3)' - (1)' = \frac{3}{5} \cdot 5x^4 + \frac{3}{4} \cdot 4x^3 - 2 \cdot 3x^2 - 0 f′(x)=3x4+3x3−6x2f'(x) = 3x^4 + 3x^3 - 6x^2

(3p)

  • Dăm factor comun pe 3x23x^2 și descompunem trinomul de gradul al doilea:
f′(x)=3x2(x2+x−2)f'(x) = 3x^2(x^2 + x - 2)

Rădăcinile ecuației x2+x−2=0x^2 + x - 2 = 0 sunt x1=1x_1 = 1 și x2=−2x_2 = -2, prin urmare trinomul se factorizează sub forma (x−1)(x+2)(x - 1)(x + 2):

f′(x)=3x2(x−1)(x+2)f'(x) = 3x^2(x - 1)(x + 2)

pentru orice număr real xx.

(2p)

b)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul de tangență x=0x = 0:
f(0)=35⋅05+34⋅04−2⋅03−1=−1f(0) = \frac{3}{5} \cdot 0^5 + \frac{3}{4} \cdot 0^4 - 2 \cdot 0^3 - 1 = -1

Punctul de pe grafic este A(0,−1)A(0, -1).

Calculăm panta tangentei în x=0x = 0:

f′(0)=3⋅02(0−1)(0+2)=0f'(0) = 3 \cdot 0^2(0 - 1)(0 + 2) = 0

(2p)

  • Ecuația tangentei la grafic în punctul de abscisă x=0x = 0 este:
y−f(0)=f′(0)(x−0)  ⟺  y−(−1)=0⋅(x−0)  ⟺  y+1=0  ⟺  y=−1y - f(0) = f'(0)(x - 0) \iff y - (-1) = 0 \cdot (x - 0) \iff y + 1 = 0 \iff y = -1

(3p)

c)

  • Analizăm semnul derivatei f′(x)=3x2(x−1)(x+2)f'(x) = 3x^2(x - 1)(x + 2) pe intervalul [−2,1][-2, 1]:
    • Pentru orice număr real xx, factorul 3x23x^2 este mai mare sau egal cu 0 (3x2≥03x^2 \ge 0);
    • Pentru orice x∈[−2,1]x \in [-2, 1], avem x≥−2  ⟹  x+2≥0x \ge -2 \implies x + 2 \ge 0;
    • Pentru orice x∈[−2,1]x \in [-2, 1], avem x≤1  ⟹  x−1≤0x \le 1 \implies x - 1 \le 0.

(2p)

  • Produsul factorilor devine:
(x−1)(x+2)≤0  ⟹  3x2(x−1)(x+2)≤0  ⟹  f′(x)≤0,∀x∈[−2,1](x - 1)(x + 2) \le 0 \implies 3x^2(x - 1)(x + 2) \le 0 \implies f'(x) \le 0, \quad \forall x \in [-2, 1]

Deoarece derivata este mai mică sau egală cu 00 pe tot intervalul [−2,1][-2, 1], rezultă că funcția ff este descrescătoare pe [−2,1][-2, 1].

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x(x2−1)+3f(x) = x(x^2 - 1) + 3.

a) Arătați că ∫−11(f(x)+x−3) dx=0\int_{-1}^1 (f(x) + x - 3) \, dx = 0. (5p)

b) Calculați ∫01(f(x)−x3−3)ex dx\int_0^1 (f(x) - x^3 - 3)e^x \, dx. (5p)

c) Determinați numărul real aa, a>0a > 0, știind că ∫01f(x) dx=−a2+5\int_0^1 f(x) \, dx = -a^2 + 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Scriem funcția desfăcută: f(x)=x3−x+3f(x) = x^3 - x + 3. Expresia de sub integrală este:
f(x)+x−3=(x3−x+3)+x−3=x3f(x) + x - 3 = (x^3 - x + 3) + x - 3 = x^3

Calculăm integrala definită:

∫−11(f(x)+x−3) dx=∫−11x3 dx=x44∣−11\int_{-1}^1 (f(x) + x - 3) \, dx = \int_{-1}^1 x^3 \, dx = \frac{x^4}{4} \Big|_{-1}^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
144−(−1)44=14−14=0\frac{1^4}{4} - \frac{(-1)^4}{4} = \frac{1}{4} - \frac{1}{4} = 0

(Alternativ, funcția g(x)=x3g(x) = x^3 este o funcție impară, iar intervalul [−1,1][-1, 1] este simetric față de origine, așadar integrala sa este nulă).

(2p)

b)

  • Exprimăm paranteza din integrală:
f(x)−x3−3=(x3−x+3)−x3−3=−xf(x) - x^3 - 3 = (x^3 - x + 3) - x^3 - 3 = -x

Integrala de calculat este:

∫01(f(x)−x3−3)ex dx=∫01(−x)ex dx=−∫01xex dx\int_0^1 (f(x) - x^3 - 3)e^x \, dx = \int_0^1 (-x)e^x \, dx = -\int_0^1 x e^x \, dx

Calculăm prin metoda integrării prin părți (∫uv′=uv−∫u′v\int u v' = u v - \int u' v, cu u=x  ⟹  u′=1u = x \implies u' = 1, v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x):

∫01xex dx=(xex)∣01−∫01ex dx=(x−1)ex∣01\int_0^1 x e^x \, dx = (x e^x) \Big|_0^1 - \int_0^1 e^x \, dx = (x - 1)e^x \Big|_0^1

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
(x−1)ex∣01=(1−1)e1−(0−1)e0=0−(−1⋅1)=1(x - 1)e^x \Big|_0^1 = (1 - 1)e^1 - (0 - 1)e^0 = 0 - (-1 \cdot 1) = 1

Prin urmare:

∫01(f(x)−x3−3)ex dx=−1\int_0^1 (f(x) - x^3 - 3)e^x \, dx = -1

(2p)

c)

  • Calculăm integrala definită ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x) \, dx:
∫01f(x) dx=∫01(x3−x+3) dx=(x44−x22+3x)∣01\int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 (x^3 - x + 3) \, dx = \left( \frac{x^4}{4} - \frac{x^2}{2} + 3x \right) \Big|_0^1 =(14−12+3)−0=1−2+124=114= \left( \frac{1}{4} - \frac{1}{2} + 3 \right) - 0 = \frac{1 - 2 + 12}{4} = \frac{11}{4}

(3p)

  • Egalăm rezultatul cu membrul drept din ipoteză:
114=−a2+5  ⟺  a2=5−114  ⟺  a2=20−114=94\frac{11}{4} = -a^2 + 5 \iff a^2 = 5 - \frac{11}{4} \iff a^2 = \frac{20 - 11}{4} = \frac{9}{4}

Deoarece a>0a > 0, obținem valoarea pozitivă:

a=94=32a = \sqrt{\frac{9}{4}} = \frac{3}{2}

(2p)