Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că ( 7 − 1 7 ⋅ 1 6 ⋅ 7 ) ⋅ 6 41 = 1 \left( 7 - \frac{1}{7} \cdot \frac{1}{6} \cdot 7 \right) \cdot \frac{6}{41} = 1 ( 7 − 7 1 ⋅ 6 1 ⋅ 7 ) ⋅ 41 6 = 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Efectuăm mai întâi înmulțirea din paranteză, simplificând factorul 7:
1 7 ⋅ 1 6 ⋅ 7 = 1 6 \frac{1}{7} \cdot \frac{1}{6} \cdot 7 = \frac{1}{6} 7 1 ⋅ 6 1 ⋅ 7 = 6 1
Calculăm paranteza rotundă:
7 − 1 6 = 7 ⋅ 6 − 1 6 = 42 − 1 6 = 41 6 7 - \frac{1}{6} = \frac{7 \cdot 6 - 1}{6} = \frac{42 - 1}{6} = \frac{41}{6} 7 − 6 1 = 6 7 ⋅ 6 − 1 = 6 42 − 1 = 6 41
(3p)
Înmulțim rezultatul cu fracția 6 41 \frac{6}{41} 41 6 :
41 6 ⋅ 6 41 = 1 \frac{41}{6} \cdot \frac{6}{41} = 1 6 41 ⋅ 41 6 = 1
(2p)
2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 2 x − 6 f(x) = 2x - 6 f ( x ) = 2 x − 6 , cu graficul funcției g : R → R g: \mathbb{R} \to \mathbb{R} g : R → R , g ( x ) = 6 − x g(x) = 6 - x g ( x ) = 6 − x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Egalăm legile celor două funcții pentru a determina abscisa punctului de intersecție:
f ( x ) = g ( x ) ⟺ 2 x − 6 = 6 − x f(x) = g(x) \iff 2x - 6 = 6 - x f ( x ) = g ( x ) ⟺ 2 x − 6 = 6 − x
Trecem termenii cu x x x în stânga și termenii liberi în dreapta:
2 x + x = 6 + 6 ⟺ 3 x = 12 ⟺ x = 12 3 = 4 2x + x = 6 + 6 \iff 3x = 12 \iff x = \frac{12}{3} = 4 2 x + x = 6 + 6 ⟺ 3 x = 12 ⟺ x = 3 12 = 4
(3p)
Aflăm ordonata punctului de intersecție calculând valoarea oricăreia dintre funcții în x = 4 x = 4 x = 4 :
y = g ( 4 ) = 6 − 4 = 2 ( sau y = f ( 4 ) = 2 ⋅ 4 − 6 = 2 ) y = g(4) = 6 - 4 = 2 \quad (\text{sau } y = f(4) = 2 \cdot 4 - 6 = 2) y = g ( 4 ) = 6 − 4 = 2 ( sau y = f ( 4 ) = 2 ⋅ 4 − 6 = 2 )
Așadar, punctul de intersecție este A ( 4 , 2 ) A(4, 2) A ( 4 , 2 ) (coordonatele sunt x = 4 x = 4 x = 4 , y = 2 y = 2 y = 2 ).
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 7 ( 3 x − 2 ) = 1 \log_7(3x - 2) = 1 log 7 ( 3 x − 2 ) = 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Condiția de existență a logaritmului este:
3 x − 2 > 0 ⟺ 3 x > 2 ⟺ x ∈ ( 2 3 , + ∞ ) 3x - 2 > 0 \iff 3x > 2 \iff x \in \left(\frac{2}{3}, +\infty\right) 3 x − 2 > 0 ⟺ 3 x > 2 ⟺ x ∈ ( 3 2 , + ∞ )
Aplicăm definiția logaritmului (log a b = c ⟺ b = a c \log_a b = c \iff b = a^c log a b = c ⟺ b = a c ):
3 x − 2 = 7 1 ⟺ 3 x − 2 = 7 3x - 2 = 7^1 \iff 3x - 2 = 7 3 x − 2 = 7 1 ⟺ 3 x − 2 = 7
(3p)
Rezolvăm ecuația de gradul I:
3 x = 7 + 2 ⟺ 3 x = 9 ⟺ x = 3 3x = 7 + 2 \iff 3x = 9 \iff x = 3 3 x = 7 + 2 ⟺ 3 x = 9 ⟺ x = 3
Deoarece 3 > 2 3 3 > \frac{2}{3} 3 > 3 2 , soluția este admisibilă.
Așadar, x = 3 x = 3 x = 3 .
(2p)
4. După o ieftinire cu 12 % 12\% 12% , o tabletă grafică costă 264 264 264 de lei. Determinați prețul inițial al tabletei. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm cu p p p prețul inițial al tabletei grafice.
După o reducere de 12 % 12\% 12% , noul preț reprezintă 100 % − 12 % = 88 % 100\% - 12\% = 88\% 100% − 12% = 88% din prețul inițial:
p − 12 100 p = 264 ⟺ 88 100 p = 264 p - \frac{12}{100}p = 264 \iff \frac{88}{100}p = 264 p − 100 12 p = 264 ⟺ 100 88 p = 264
(3p)
p = 264 ⋅ 100 88 = 3 ⋅ 100 = 300 lei p = \frac{264 \cdot 100}{88} = 3 \cdot 100 = 300 \text{ lei} p = 88 264 ⋅ 100 = 3 ⋅ 100 = 300 lei
Prețul inițial al tabletei a fost de 300 300 300 de lei.
(2p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele M ( 2 , 3 ) M(2, 3) M ( 2 , 3 ) și T ( 6 , 5 ) T(6, 5) T ( 6 , 5 ) . Determinați coordonatele punctului A A A , știind că A A A este mijlocul segmentului M T MT M T . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Coordonatele mijlocului unui segment sunt mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:
x A = x M + x T 2 = 2 + 6 2 = 8 2 = 4 x_A = \frac{x_M + x_T}{2} = \frac{2 + 6}{2} = \frac{8}{2} = 4 x A = 2 x M + x T = 2 2 + 6 = 2 8 = 4
(3p)
Calculăm ordonata punctului A A A :
y A = y M + y T 2 = 3 + 5 2 = 8 2 = 4 y_A = \frac{y_M + y_T}{2} = \frac{3 + 5}{2} = \frac{8}{2} = 4 y A = 2 y M + y T = 2 3 + 5 = 2 8 = 4
Așadar, coordonatele punctului căutat sunt A ( 4 , 4 ) A(4, 4) A ( 4 , 4 ) .
(2p)
6. Arătați că cos 60 ∘ ⋅ sin 60 ∘ + sin 90 ∘ − sin 30 ∘ ⋅ cos 30 ∘ = 1 \cos 60^\circ \cdot \sin 60^\circ + \sin 90^\circ - \sin 30^\circ \cdot \cos 30^\circ = 1 cos 6 0 ∘ ⋅ sin 6 0 ∘ + sin 9 0 ∘ − sin 3 0 ∘ ⋅ cos 3 0 ∘ = 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem valorile trigonometrice fundamentale:
cos 60 ∘ = 1 2 , sin 60 ∘ = 3 2 \cos 60^\circ = \frac{1}{2}, \quad \sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} cos 6 0 ∘ = 2 1 , sin 6 0 ∘ = 2 3
sin 30 ∘ = 1 2 , cos 30 ∘ = 3 2 , sin 90 ∘ = 1 \sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad \sin 90^\circ = 1 sin 3 0 ∘ = 2 1 , cos 3 0 ∘ = 2 3 , sin 9 0 ∘ = 1
(3p)
Înlocuim aceste valori în expresia dată:
cos 60 ∘ ⋅ sin 60 ∘ + sin 90 ∘ − sin 30 ∘ ⋅ cos 30 ∘ = 1 2 ⋅ 3 2 + 1 − 1 2 ⋅ 3 2 \cos 60^\circ \cdot \sin 60^\circ + \sin 90^\circ - \sin 30^\circ \cdot \cos 30^\circ = \frac{1}{2} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} + 1 - \frac{1}{2} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} cos 6 0 ∘ ⋅ sin 6 0 ∘ + sin 9 0 ∘ − sin 3 0 ∘ ⋅ cos 3 0 ∘ = 2 1 ⋅ 2 3 + 1 − 2 1 ⋅ 2 3
= 3 4 + 1 − 3 4 = 1 = \frac{\sqrt{3}}{4} + 1 - \frac{\sqrt{3}}{4} = 1 = 4 3 + 1 − 4 3 = 1
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele A ( a ) = ( a + 2 3 a + 2 a 3 a ) A(a) = \begin{pmatrix} a + 2 & 3a + 2 \\ a & 3a \end{pmatrix} A ( a ) = ( a + 2 a 3 a + 2 3 a ) , B = ( 1 3 1 3 ) B = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} B = ( 1 1 3 3 ) și C = ( 1 1 0 0 ) C = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} C = ( 1 0 1 0 ) , unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( 1 ) ) = 4 \det(A(1)) = 4 det ( A ( 1 )) = 4 . (5p)
b) Demonstrați că A ( 4 ) = B ⋅ B + 2 C A(4) = B \cdot B + 2C A ( 4 ) = B ⋅ B + 2 C . (5p)
c) Determinați numărul natural n n n pentru care det ( A ( n ) + B ) = 4 \det(A(n) + B) = 4 det ( A ( n ) + B ) = 4 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Pentru a = 1 a = 1 a = 1 , matricea A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) devine:
A ( 1 ) = ( 1 + 2 3 ⋅ 1 + 2 1 3 ⋅ 1 ) = ( 3 5 1 3 ) A(1) = \begin{pmatrix} 1 + 2 & 3 \cdot 1 + 2 \\ 1 & 3 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 5 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} A ( 1 ) = ( 1 + 2 1 3 ⋅ 1 + 2 3 ⋅ 1 ) = ( 3 1 5 3 )
(2p)
Calculăm determinantul matricei A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) :
det ( A ( 1 ) ) = ∣ 3 5 1 3 ∣ = 3 ⋅ 3 − 5 ⋅ 1 = 9 − 5 = 4 \det(A(1)) = \begin{vmatrix} 3 & 5 \\ 1 & 3 \end{vmatrix} = 3 \cdot 3 - 5 \cdot 1 = 9 - 5 = 4 det ( A ( 1 )) = 3 1 5 3 = 3 ⋅ 3 − 5 ⋅ 1 = 9 − 5 = 4
(3p)
b)
Calculăm matricea produs B ⋅ B B \cdot B B ⋅ B :
B ⋅ B = ( 1 3 1 3 ) ( 1 3 1 3 ) = ( 1 ⋅ 1 + 3 ⋅ 1 1 ⋅ 3 + 3 ⋅ 3 1 ⋅ 1 + 3 ⋅ 1 1 ⋅ 3 + 3 ⋅ 3 ) = ( 4 12 4 12 ) B \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 3 \cdot 1 & 1 \cdot 3 + 3 \cdot 3 \\ 1 \cdot 1 + 3 \cdot 1 & 1 \cdot 3 + 3 \cdot 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 12 \\ 4 & 12 \end{pmatrix} B ⋅ B = ( 1 1 3 3 ) ( 1 1 3 3 ) = ( 1 ⋅ 1 + 3 ⋅ 1 1 ⋅ 1 + 3 ⋅ 1 1 ⋅ 3 + 3 ⋅ 3 1 ⋅ 3 + 3 ⋅ 3 ) = ( 4 4 12 12 )
Calculăm 2 C 2C 2 C :
2 C = 2 ( 1 1 0 0 ) = ( 2 2 0 0 ) 2C = 2 \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} 2 C = 2 ( 1 0 1 0 ) = ( 2 0 2 0 )
Adunăm cele două matrice:
B ⋅ B + 2 C = ( 4 12 4 12 ) + ( 2 2 0 0 ) = ( 6 14 4 12 ) B \cdot B + 2C = \begin{pmatrix} 4 & 12 \\ 4 & 12 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 14 \\ 4 & 12 \end{pmatrix} B ⋅ B + 2 C = ( 4 4 12 12 ) + ( 2 0 2 0 ) = ( 6 4 14 12 )
(3p)
Calculăm matricea A ( 4 ) A(4) A ( 4 ) :
A ( 4 ) = ( 4 + 2 3 ⋅ 4 + 2 4 3 ⋅ 4 ) = ( 6 14 4 12 ) A(4) = \begin{pmatrix} 4 + 2 & 3 \cdot 4 + 2 \\ 4 & 3 \cdot 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 6 & 14 \\ 4 & 12 \end{pmatrix} A ( 4 ) = ( 4 + 2 4 3 ⋅ 4 + 2 3 ⋅ 4 ) = ( 6 4 14 12 )
Deoarece ambele expresii conduc la aceeași matrice, rezultă că A ( 4 ) = B ⋅ B + 2 C A(4) = B \cdot B + 2C A ( 4 ) = B ⋅ B + 2 C .
(2p)
c)
Calculăm matricea sumă A ( n ) + B A(n) + B A ( n ) + B , unde n ∈ N n \in \mathbb{N} n ∈ N :
A ( n ) + B = ( n + 2 3 n + 2 n 3 n ) + ( 1 3 1 3 ) = ( n + 3 3 n + 5 n + 1 3 n + 3 ) A(n) + B = \begin{pmatrix} n + 2 & 3n + 2 \\ n & 3n \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} n + 3 & 3n + 5 \\ n + 1 & 3n + 3 \end{pmatrix} A ( n ) + B = ( n + 2 n 3 n + 2 3 n ) + ( 1 1 3 3 ) = ( n + 3 n + 1 3 n + 5 3 n + 3 )
Calculăm determinantul matricei sumă:
det ( A ( n ) + B ) = ( n + 3 ) ( 3 n + 3 ) − ( 3 n + 5 ) ( n + 1 ) \det(A(n) + B) = (n + 3)(3n + 3) - (3n + 5)(n + 1) det ( A ( n ) + B ) = ( n + 3 ) ( 3 n + 3 ) − ( 3 n + 5 ) ( n + 1 )
= ( 3 n 2 + 3 n + 9 n + 9 ) − ( 3 n 2 + 3 n + 5 n + 5 ) = ( 3 n 2 + 12 n + 9 ) − ( 3 n 2 + 8 n + 5 ) = 4 n + 4 = (3n^2 + 3n + 9n + 9) - (3n^2 + 3n + 5n + 5) = (3n^2 + 12n + 9) - (3n^2 + 8n + 5) = 4n + 4 = ( 3 n 2 + 3 n + 9 n + 9 ) − ( 3 n 2 + 3 n + 5 n + 5 ) = ( 3 n 2 + 12 n + 9 ) − ( 3 n 2 + 8 n + 5 ) = 4 n + 4
(3p)
Punem condiția det ( A ( n ) + B ) = 4 \det(A(n) + B) = 4 det ( A ( n ) + B ) = 4 :
4 n + 4 = 4 ⟺ 4 n = 0 ⟺ n = 0 4n + 4 = 4 \iff 4n = 0 \iff n = 0 4 n + 4 = 4 ⟺ 4 n = 0 ⟺ n = 0
Deoarece n = 0 ∈ N n = 0 \in \mathbb{N} n = 0 ∈ N , soluția este acceptabilă.
(2p)
2. Pe mulțimea M = ( 0 , + ∞ ) M = (0, +\infty) M = ( 0 , + ∞ ) se definește legea de compoziție x ∗ y = 3 x y + 1 x + y x * y = \frac{3xy + 1}{x + y} x ∗ y = x + y 3 x y + 1 .
a) Arătați că 1 ∗ 1 = 2 1 * 1 = 2 1 ∗ 1 = 2 . (5p)
b) Calculați ( 1 ∗ 2 ) ∗ 3 − 1 ∗ ( 2 ∗ 3 ) (1 * 2) * 3 - 1 * (2 * 3) ( 1 ∗ 2 ) ∗ 3 − 1 ∗ ( 2 ∗ 3 ) . (5p)
c) Determinați numerele reale x ∈ M x \in M x ∈ M pentru care x ∗ x = 2 x * x = 2 x ∗ x = 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Aplicăm formula legii pentru x = 1 x = 1 x = 1 și y = 1 y = 1 y = 1 :
1 ∗ 1 = 3 ⋅ 1 ⋅ 1 + 1 1 + 1 1 * 1 = \frac{3 \cdot 1 \cdot 1 + 1}{1 + 1} 1 ∗ 1 = 1 + 1 3 ⋅ 1 ⋅ 1 + 1
(3p)
1 ∗ 1 = 3 + 1 2 = 4 2 = 2 1 * 1 = \frac{3 + 1}{2} = \frac{4}{2} = 2 1 ∗ 1 = 2 3 + 1 = 2 4 = 2
(2p)
b)
Calculăm mai întâi 1 ∗ 2 1 * 2 1 ∗ 2 :
1 ∗ 2 = 3 ⋅ 1 ⋅ 2 + 1 1 + 2 = 6 + 1 3 = 7 3 1 * 2 = \frac{3 \cdot 1 \cdot 2 + 1}{1 + 2} = \frac{6 + 1}{3} = \frac{7}{3} 1 ∗ 2 = 1 + 2 3 ⋅ 1 ⋅ 2 + 1 = 3 6 + 1 = 3 7
Apoi calculăm ( 1 ∗ 2 ) ∗ 3 = 7 3 ∗ 3 (1 * 2) * 3 = \frac{7}{3} * 3 ( 1 ∗ 2 ) ∗ 3 = 3 7 ∗ 3 :
7 3 ∗ 3 = 3 ⋅ 7 3 ⋅ 3 + 1 7 3 + 3 = 21 + 1 7 + 9 3 = 22 16 3 = 22 ⋅ 3 16 = 66 16 = 33 8 \frac{7}{3} * 3 = \frac{3 \cdot \frac{7}{3} \cdot 3 + 1}{\frac{7}{3} + 3} = \frac{21 + 1}{\frac{7 + 9}{3}} = \frac{22}{\frac{16}{3}} = \frac{22 \cdot 3}{16} = \frac{66}{16} = \frac{33}{8} 3 7 ∗ 3 = 3 7 + 3 3 ⋅ 3 7 ⋅ 3 + 1 = 3 7 + 9 21 + 1 = 3 16 22 = 16 22 ⋅ 3 = 16 66 = 8 33
(2p)
2 ∗ 3 = 3 ⋅ 2 ⋅ 3 + 1 2 + 3 = 18 + 1 5 = 19 5 2 * 3 = \frac{3 \cdot 2 \cdot 3 + 1}{2 + 3} = \frac{18 + 1}{5} = \frac{19}{5} 2 ∗ 3 = 2 + 3 3 ⋅ 2 ⋅ 3 + 1 = 5 18 + 1 = 5 19
Apoi calculăm 1 ∗ ( 2 ∗ 3 ) = 1 ∗ 19 5 1 * (2 * 3) = 1 * \frac{19}{5} 1 ∗ ( 2 ∗ 3 ) = 1 ∗ 5 19 :
1 ∗ 19 5 = 3 ⋅ 1 ⋅ 19 5 + 1 1 + 19 5 = 57 + 5 5 5 + 19 5 = 62 24 = 31 12 1 * \frac{19}{5} = \frac{3 \cdot 1 \cdot \frac{19}{5} + 1}{1 + \frac{19}{5}} = \frac{\frac{57 + 5}{5}}{\frac{5 + 19}{5}} = \frac{62}{24} = \frac{31}{12} 1 ∗ 5 19 = 1 + 5 19 3 ⋅ 1 ⋅ 5 19 + 1 = 5 5 + 19 5 57 + 5 = 24 62 = 12 31
Calculăm diferența cerută:
( 1 ∗ 2 ) ∗ 3 − 1 ∗ ( 2 ∗ 3 ) = 33 8 − 31 12 = 33 ⋅ 3 − 31 ⋅ 2 24 = 99 − 62 24 = 37 24 (1 * 2) * 3 - 1 * (2 * 3) = \frac{33}{8} - \frac{31}{12} = \frac{33 \cdot 3 - 31 \cdot 2}{24} = \frac{99 - 62}{24} = \frac{37}{24} ( 1 ∗ 2 ) ∗ 3 − 1 ∗ ( 2 ∗ 3 ) = 8 33 − 12 31 = 24 33 ⋅ 3 − 31 ⋅ 2 = 24 99 − 62 = 24 37
(3p)
c)
Scriem compunerea x ∗ x x * x x ∗ x pentru x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) :
x ∗ x = 3 ⋅ x ⋅ x + 1 x + x = 3 x 2 + 1 2 x x * x = \frac{3 \cdot x \cdot x + 1}{x + x} = \frac{3x^2 + 1}{2x} x ∗ x = x + x 3 ⋅ x ⋅ x + 1 = 2 x 3 x 2 + 1
Ecuația x ∗ x = 2 x * x = 2 x ∗ x = 2 devine:
3 x 2 + 1 2 x = 2 ⟺ 3 x 2 + 1 = 4 x ⟺ 3 x 2 − 4 x + 1 = 0 \frac{3x^2 + 1}{2x} = 2 \iff 3x^2 + 1 = 4x \iff 3x^2 - 4x + 1 = 0 2 x 3 x 2 + 1 = 2 ⟺ 3 x 2 + 1 = 4 x ⟺ 3 x 2 − 4 x + 1 = 0
(3p)
Rezolvăm ecuația de gradul al II-lea:
Δ = ( − 4 ) 2 − 4 ⋅ 3 ⋅ 1 = 16 − 12 = 4 \Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 3 \cdot 1 = 16 - 12 = 4 Δ = ( − 4 ) 2 − 4 ⋅ 3 ⋅ 1 = 16 − 12 = 4
x 1 = 4 − 2 6 = 2 6 = 1 3 , x 2 = 4 + 2 6 = 6 6 = 1 x_1 = \frac{4 - 2}{6} = \frac{2}{6} = \frac{1}{3}, \quad x_2 = \frac{4 + 2}{6} = \frac{6}{6} = 1 x 1 = 6 4 − 2 = 6 2 = 3 1 , x 2 = 6 4 + 2 = 6 6 = 1
Deoarece ambele soluții aparțin intervalului M = ( 0 , + ∞ ) M = (0, +\infty) M = ( 0 , + ∞ ) , obținem:
x = 1 3 sau x = 1 x = \frac{1}{3} \quad \text{sau} \quad x = 1 x = 3 1 sau x = 1
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 3 5 x 5 + 3 4 x 4 − 2 x 3 − 1 f(x) = \frac{3}{5}x^5 + \frac{3}{4}x^4 - 2x^3 - 1 f ( x ) = 5 3 x 5 + 4 3 x 4 − 2 x 3 − 1 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = 3 x 2 ( x − 1 ) ( x + 2 ) f'(x) = 3x^2(x - 1)(x + 2) f ′ ( x ) = 3 x 2 ( x − 1 ) ( x + 2 ) , pentru orice număr real x x x . (5p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f f f în punctul de abscisă x = 0 x = 0 x = 0 , situat pe graficul funcției f f f . (5p)
c) Arătați că funcția f f f este descrescătoare pe intervalul [ − 2 , 1 ] [-2, 1] [ − 2 , 1 ] . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Derivăm termen cu termen funcția polinomială f f f :
f ′ ( x ) = 3 5 ⋅ ( x 5 ) ′ + 3 4 ⋅ ( x 4 ) ′ − 2 ⋅ ( x 3 ) ′ − ( 1 ) ′ = 3 5 ⋅ 5 x 4 + 3 4 ⋅ 4 x 3 − 2 ⋅ 3 x 2 − 0 f'(x) = \frac{3}{5} \cdot (x^5)' + \frac{3}{4} \cdot (x^4)' - 2 \cdot (x^3)' - (1)' = \frac{3}{5} \cdot 5x^4 + \frac{3}{4} \cdot 4x^3 - 2 \cdot 3x^2 - 0 f ′ ( x ) = 5 3 ⋅ ( x 5 ) ′ + 4 3 ⋅ ( x 4 ) ′ − 2 ⋅ ( x 3 ) ′ − ( 1 ) ′ = 5 3 ⋅ 5 x 4 + 4 3 ⋅ 4 x 3 − 2 ⋅ 3 x 2 − 0
f ′ ( x ) = 3 x 4 + 3 x 3 − 6 x 2 f'(x) = 3x^4 + 3x^3 - 6x^2 f ′ ( x ) = 3 x 4 + 3 x 3 − 6 x 2
(3p)
Dăm factor comun pe 3 x 2 3x^2 3 x 2 și descompunem trinomul de gradul al doilea:
f ′ ( x ) = 3 x 2 ( x 2 + x − 2 ) f'(x) = 3x^2(x^2 + x - 2) f ′ ( x ) = 3 x 2 ( x 2 + x − 2 )
Rădăcinile ecuației x 2 + x − 2 = 0 x^2 + x - 2 = 0 x 2 + x − 2 = 0 sunt x 1 = 1 x_1 = 1 x 1 = 1 și x 2 = − 2 x_2 = -2 x 2 = − 2 , prin urmare trinomul se factorizează sub forma ( x − 1 ) ( x + 2 ) (x - 1)(x + 2) ( x − 1 ) ( x + 2 ) :
f ′ ( x ) = 3 x 2 ( x − 1 ) ( x + 2 ) f'(x) = 3x^2(x - 1)(x + 2) f ′ ( x ) = 3 x 2 ( x − 1 ) ( x + 2 )
pentru orice număr real x x x .
(2p)
b)
Calculăm valoarea funcției în punctul de tangență x = 0 x = 0 x = 0 :
f ( 0 ) = 3 5 ⋅ 0 5 + 3 4 ⋅ 0 4 − 2 ⋅ 0 3 − 1 = − 1 f(0) = \frac{3}{5} \cdot 0^5 + \frac{3}{4} \cdot 0^4 - 2 \cdot 0^3 - 1 = -1 f ( 0 ) = 5 3 ⋅ 0 5 + 4 3 ⋅ 0 4 − 2 ⋅ 0 3 − 1 = − 1
Punctul de pe grafic este A ( 0 , − 1 ) A(0, -1) A ( 0 , − 1 ) .
Calculăm panta tangentei în x = 0 x = 0 x = 0 :
f ′ ( 0 ) = 3 ⋅ 0 2 ( 0 − 1 ) ( 0 + 2 ) = 0 f'(0) = 3 \cdot 0^2(0 - 1)(0 + 2) = 0 f ′ ( 0 ) = 3 ⋅ 0 2 ( 0 − 1 ) ( 0 + 2 ) = 0
(2p)
Ecuația tangentei la grafic în punctul de abscisă x = 0 x = 0 x = 0 este:
y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 ) ( x − 0 ) ⟺ y − ( − 1 ) = 0 ⋅ ( x − 0 ) ⟺ y + 1 = 0 ⟺ y = − 1 y - f(0) = f'(0)(x - 0) \iff y - (-1) = 0 \cdot (x - 0) \iff y + 1 = 0 \iff y = -1 y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 ) ( x − 0 ) ⟺ y − ( − 1 ) = 0 ⋅ ( x − 0 ) ⟺ y + 1 = 0 ⟺ y = − 1
(3p)
c)
Analizăm semnul derivatei f ′ ( x ) = 3 x 2 ( x − 1 ) ( x + 2 ) f'(x) = 3x^2(x - 1)(x + 2) f ′ ( x ) = 3 x 2 ( x − 1 ) ( x + 2 ) pe intervalul [ − 2 , 1 ] [-2, 1] [ − 2 , 1 ] :
Pentru orice număr real x x x , factorul 3 x 2 3x^2 3 x 2 este mai mare sau egal cu 0 (3 x 2 ≥ 0 3x^2 \ge 0 3 x 2 ≥ 0 );
Pentru orice x ∈ [ − 2 , 1 ] x \in [-2, 1] x ∈ [ − 2 , 1 ] , avem x ≥ − 2 ⟹ x + 2 ≥ 0 x \ge -2 \implies x + 2 \ge 0 x ≥ − 2 ⟹ x + 2 ≥ 0 ;
Pentru orice x ∈ [ − 2 , 1 ] x \in [-2, 1] x ∈ [ − 2 , 1 ] , avem x ≤ 1 ⟹ x − 1 ≤ 0 x \le 1 \implies x - 1 \le 0 x ≤ 1 ⟹ x − 1 ≤ 0 .
(2p)
Produsul factorilor devine:
( x − 1 ) ( x + 2 ) ≤ 0 ⟹ 3 x 2 ( x − 1 ) ( x + 2 ) ≤ 0 ⟹ f ′ ( x ) ≤ 0 , ∀ x ∈ [ − 2 , 1 ] (x - 1)(x + 2) \le 0 \implies 3x^2(x - 1)(x + 2) \le 0 \implies f'(x) \le 0, \quad \forall x \in [-2, 1] ( x − 1 ) ( x + 2 ) ≤ 0 ⟹ 3 x 2 ( x − 1 ) ( x + 2 ) ≤ 0 ⟹ f ′ ( x ) ≤ 0 , ∀ x ∈ [ − 2 , 1 ]
Deoarece derivata este mai mică sau egală cu 0 0 0 pe tot intervalul [ − 2 , 1 ] [-2, 1] [ − 2 , 1 ] , rezultă că funcția f f f este descrescătoare pe [ − 2 , 1 ] [-2, 1] [ − 2 , 1 ] .
(3p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x ( x 2 − 1 ) + 3 f(x) = x(x^2 - 1) + 3 f ( x ) = x ( x 2 − 1 ) + 3 .
a) Arătați că ∫ − 1 1 ( f ( x ) + x − 3 ) d x = 0 \int_{-1}^1 (f(x) + x - 3) \, dx = 0 ∫ − 1 1 ( f ( x ) + x − 3 ) d x = 0 . (5p)
b) Calculați ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 − 3 ) e x d x \int_0^1 (f(x) - x^3 - 3)e^x \, dx ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 − 3 ) e x d x . (5p)
c) Determinați numărul real a a a , a > 0 a > 0 a > 0 , știind că ∫ 0 1 f ( x ) d x = − a 2 + 5 \int_0^1 f(x) \, dx = -a^2 + 5 ∫ 0 1 f ( x ) d x = − a 2 + 5 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Scriem funcția desfăcută: f ( x ) = x 3 − x + 3 f(x) = x^3 - x + 3 f ( x ) = x 3 − x + 3 .
Expresia de sub integrală este:
f ( x ) + x − 3 = ( x 3 − x + 3 ) + x − 3 = x 3 f(x) + x - 3 = (x^3 - x + 3) + x - 3 = x^3 f ( x ) + x − 3 = ( x 3 − x + 3 ) + x − 3 = x 3
Calculăm integrala definită:
∫ − 1 1 ( f ( x ) + x − 3 ) d x = ∫ − 1 1 x 3 d x = x 4 4 ∣ − 1 1 \int_{-1}^1 (f(x) + x - 3) \, dx = \int_{-1}^1 x^3 \, dx = \frac{x^4}{4} \Big|_{-1}^1 ∫ − 1 1 ( f ( x ) + x − 3 ) d x = ∫ − 1 1 x 3 d x = 4 x 4 − 1 1
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
1 4 4 − ( − 1 ) 4 4 = 1 4 − 1 4 = 0 \frac{1^4}{4} - \frac{(-1)^4}{4} = \frac{1}{4} - \frac{1}{4} = 0 4 1 4 − 4 ( − 1 ) 4 = 4 1 − 4 1 = 0
(Alternativ, funcția g ( x ) = x 3 g(x) = x^3 g ( x ) = x 3 este o funcție impară, iar intervalul [ − 1 , 1 ] [-1, 1] [ − 1 , 1 ] este simetric față de origine, așadar integrala sa este nulă).
(2p)
b)
Exprimăm paranteza din integrală:
f ( x ) − x 3 − 3 = ( x 3 − x + 3 ) − x 3 − 3 = − x f(x) - x^3 - 3 = (x^3 - x + 3) - x^3 - 3 = -x f ( x ) − x 3 − 3 = ( x 3 − x + 3 ) − x 3 − 3 = − x
Integrala de calculat este:
∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 − 3 ) e x d x = ∫ 0 1 ( − x ) e x d x = − ∫ 0 1 x e x d x \int_0^1 (f(x) - x^3 - 3)e^x \, dx = \int_0^1 (-x)e^x \, dx = -\int_0^1 x e^x \, dx ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 − 3 ) e x d x = ∫ 0 1 ( − x ) e x d x = − ∫ 0 1 x e x d x
Calculăm prin metoda integrării prin părți (∫ u v ′ = u v − ∫ u ′ v \int u v' = u v - \int u' v ∫ u v ′ = uv − ∫ u ′ v , cu u = x ⟹ u ′ = 1 u = x \implies u' = 1 u = x ⟹ u ′ = 1 , v ′ = e x ⟹ v = e x v' = e^x \implies v = e^x v ′ = e x ⟹ v = e x ):
∫ 0 1 x e x d x = ( x e x ) ∣ 0 1 − ∫ 0 1 e x d x = ( x − 1 ) e x ∣ 0 1 \int_0^1 x e^x \, dx = (x e^x) \Big|_0^1 - \int_0^1 e^x \, dx = (x - 1)e^x \Big|_0^1 ∫ 0 1 x e x d x = ( x e x ) 0 1 − ∫ 0 1 e x d x = ( x − 1 ) e x 0 1
(3p)
Înlocuim limitele de integrare:
( x − 1 ) e x ∣ 0 1 = ( 1 − 1 ) e 1 − ( 0 − 1 ) e 0 = 0 − ( − 1 ⋅ 1 ) = 1 (x - 1)e^x \Big|_0^1 = (1 - 1)e^1 - (0 - 1)e^0 = 0 - (-1 \cdot 1) = 1 ( x − 1 ) e x 0 1 = ( 1 − 1 ) e 1 − ( 0 − 1 ) e 0 = 0 − ( − 1 ⋅ 1 ) = 1
Prin urmare:
∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 − 3 ) e x d x = − 1 \int_0^1 (f(x) - x^3 - 3)e^x \, dx = -1 ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 − 3 ) e x d x = − 1
(2p)
c)
Calculăm integrala definită ∫ 0 1 f ( x ) d x \int_0^1 f(x) \, dx ∫ 0 1 f ( x ) d x :
∫ 0 1 f ( x ) d x = ∫ 0 1 ( x 3 − x + 3 ) d x = ( x 4 4 − x 2 2 + 3 x ) ∣ 0 1 \int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 (x^3 - x + 3) \, dx = \left( \frac{x^4}{4} - \frac{x^2}{2} + 3x \right) \Big|_0^1 ∫ 0 1 f ( x ) d x = ∫ 0 1 ( x 3 − x + 3 ) d x = ( 4 x 4 − 2 x 2 + 3 x ) 0 1
= ( 1 4 − 1 2 + 3 ) − 0 = 1 − 2 + 12 4 = 11 4 = \left( \frac{1}{4} - \frac{1}{2} + 3 \right) - 0 = \frac{1 - 2 + 12}{4} = \frac{11}{4} = ( 4 1 − 2 1 + 3 ) − 0 = 4 1 − 2 + 12 = 4 11
(3p)
Egalăm rezultatul cu membrul drept din ipoteză:
11 4 = − a 2 + 5 ⟺ a 2 = 5 − 11 4 ⟺ a 2 = 20 − 11 4 = 9 4 \frac{11}{4} = -a^2 + 5 \iff a^2 = 5 - \frac{11}{4} \iff a^2 = \frac{20 - 11}{4} = \frac{9}{4} 4 11 = − a 2 + 5 ⟺ a 2 = 5 − 4 11 ⟺ a 2 = 4 20 − 11 = 4 9
Deoarece a > 0 a > 0 a > 0 , obținem valoarea pozitivă:
a = 9 4 = 3 2 a = \sqrt{\frac{9}{4}} = \frac{3}{2} a = 4 9 = 2 3
(2p)