BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Test Antrenament 1

BAC Tehnologic 2021 — Test de Antrenament 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calculați rația progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1} în care a3=7a_3 = 7 și a7=15a_7 = 15. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula termenului general al progresiei aritmetice, exprimând a7a_7 în funcție de a3a_3 și rația rr:
a7=a3+(7−3)r=a3+4ra_7 = a_3 + (7 - 3)r = a_3 + 4r

(2p)

  • Înlocuim valorile date în ecuație:
15=7+4r  ⟺  4r=15−7  ⟺  4r=8  ⟹  r=215 = 7 + 4r \iff 4r = 15 - 7 \iff 4r = 8 \implies r = 2

Așadar, rația progresiei aritmetice este r=2r = 2.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−5f(x) = 3x - 5. Determinați mulțimea valorilor reale ale lui xx pentru care f(x)≥2f(1)+4f(x) \ge 2f(1) + 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=1x = 1:
f(1)=3⋅1−5=−2f(1) = 3 \cdot 1 - 5 = -2

Înlocuim în inecuație:

3x−5≥2⋅(−2)+4  ⟺  3x−5≥−4+4  ⟺  3x−5≥03x - 5 \ge 2 \cdot (-2) + 4 \iff 3x - 5 \ge -4 + 4 \iff 3x - 5 \ge 0

(2p)

  • Rezolvăm inecuația obținută:
3x≥5  ⟺  x≥533x \ge 5 \iff x \ge \frac{5}{3}

Mulțimea valorilor reale căutate este x∈[53,+∞)x \in \left[\frac{5}{3}, +\infty\right).

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 81x=381^x = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem numărul 8181 ca o putere a bazei 33, știind că 81=3481 = 3^4:
(34)x=31  ⟺  34x=31(3^4)^x = 3^1 \iff 3^{4x} = 3^1

(2p)

  • Datorită injectivității funcției exponențiale, egalăm exponenții:
4x=1  ⟹  x=144x = 1 \implies x = \frac{1}{4}

Soluția ecuației este x=14x = \frac{1}{4}.

(3p)


4. Calculați A62P3\frac{A_6^2}{P_3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul aranjamentelor A62A_6^2:
A62=6!(6−2)!=6!4!=6⋅5=30A_6^2 = \frac{6!}{(6 - 2)!} = \frac{6!}{4!} = 6 \cdot 5 = 30

(2p)

  • Calculăm numărul permutărilor P3P_3:
P3=3!=1⋅2⋅3=6P_3 = 3! = 1 \cdot 2 \cdot 3 = 6

Calculăm raportul cerut:

A62P3=306=5\frac{A_6^2}{P_3} = \frac{30}{6} = 5

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,3)A(0, 3), B(0,−5)B(0, -5) și C(4,−1)C(4, -1). Arătați că triunghiul ACBACB este dreptunghic isoscel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimile laturilor triunghiului folosind formula distanței dintre două puncte:
AB=(0−0)2+(−5−3)2=(−8)2=8AB = \sqrt{(0 - 0)^2 + (-5 - 3)^2} = \sqrt{(-8)^2} = 8 AC=(4−0)2+(−1−3)2=42+(−4)2=16+16=32=42AC = \sqrt{(4 - 0)^2 + (-1 - 3)^2} = \sqrt{4^2 + (-4)^2} = \sqrt{16 + 16} = \sqrt{32} = 4\sqrt{2} BC=(4−0)2+(−1−(−5))2=42+42=16+16=32=42BC = \sqrt{(4 - 0)^2 + (-1 - (-5))^2} = \sqrt{4^2 + 4^2} = \sqrt{16 + 16} = \sqrt{32} = 4\sqrt{2}

(3p)

  • Observăm că:
    • AC=BC=42AC = BC = 4\sqrt{2}, deci triunghiul ACBACB este isoscel;
    • AC2+BC2=32+32=64=82=AB2AC^2 + BC^2 = 32 + 32 = 64 = 8^2 = AB^2.

Conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul ACBACB este dreptunghic cu ipotenuza ABAB și unghiul drept în CC.

Prin urmare, triunghiul ACBACB este dreptunghic isoscel.

(2p)


6. Arătați că tg 60∘ctg 30∘⋅cos⁡45∘=2\frac{\text{tg}\, 60^\circ}{\text{ctg}\, 30^\circ \cdot \cos 45^\circ} = \sqrt{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim valorile funcțiilor trigonometrice uzuale: tg 60∘=3\text{tg}\, 60^\circ = \sqrt{3}, ctg 30∘=3\text{ctg}\, 30^\circ = \sqrt{3}, cos⁡45∘=22\cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}:
tg 60∘ctg 30∘⋅cos⁡45∘=33⋅22\frac{\text{tg}\, 60^\circ}{\text{ctg}\, 30^\circ \cdot \cos 45^\circ} = \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{3} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2}}

(3p)

  • Simplificăm cu 3\sqrt{3}:
122=22=222=2\frac{1}{\frac{\sqrt{2}}{2}} = \frac{2}{\sqrt{2}} = \frac{2\sqrt{2}}{2} = \sqrt{2}

ceea ce trebuia demonstrat.

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(21−3−2)A = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -3 & -2 \end{pmatrix} și I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=−1\det A = -1. (5p)

b) Demonstrați că A⋅A=I2A \cdot A = I_2. (5p)

c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) astfel încât AX−I2=2021AAX - I_2 = 2021A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣21−3−2∣=2⋅(−2)−1⋅(−3)\det A = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ -3 & -2 \end{vmatrix} = 2 \cdot (-2) - 1 \cdot (-3)

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡A=−4+3=−1\det A = -4 + 3 = -1

(2p)

b)

  • Înmulțim matricea AA cu ea însăși:
A⋅A=(21−3−2)(21−3−2)=(2⋅2+1⋅(−3)2⋅1+1⋅(−2)−3⋅2+(−2)⋅(−3)−3⋅1+(−2)⋅(−2))A \cdot A = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -3 & -2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -3 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 2 + 1 \cdot (-3) & 2 \cdot 1 + 1 \cdot (-2) \\ -3 \cdot 2 + (-2) \cdot (-3) & -3 \cdot 1 + (-2) \cdot (-2) \end{pmatrix}

(3p)

  • Efectuăm calculele numerice:
A⋅A=(4−32−2−6+6−3+4)=(1001)=I2A \cdot A = \begin{pmatrix} 4 - 3 & 2 - 2 \\ -6 + 6 & -3 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2

(2p)

c)

  • Rescriem ecuația dată:
AX−I2=2021A  ⟺  AX=2021A+I2AX - I_2 = 2021A \iff AX = 2021A + I_2

Deoarece A⋅A=I2A \cdot A = I_2, matricea AA este inversabilă, iar inversa sa este A−1=AA^{-1} = A. Înmulțim ecuația la stânga cu AA:

A⋅(AX)=A(2021A+I2)  ⟹  (A⋅A)X=2021(A⋅A)+A⋅I2A \cdot (AX) = A(2021A + I_2) \implies (A \cdot A)X = 2021(A \cdot A) + A \cdot I_2 I2⋅X=2021I2+A  ⟹  X=2021I2+AI_2 \cdot X = 2021I_2 + A \implies X = 2021I_2 + A

(3p)

  • Calculăm matricea XX:
X=2021(1001)+(21−3−2)=(2021002021)+(21−3−2)X = 2021 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -3 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2021 & 0 \\ 0 & 2021 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -3 & -2 \end{pmatrix} X=(20231−32019)X = \begin{pmatrix} 2023 & 1 \\ -3 & 2019 \end{pmatrix}

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy−5x−5y+30x * y = xy - 5x - 5y + 30.

a) Arătați că 5∗2021=55 * 2021 = 5. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=(x−5)(y−5)+5x * y = (x - 5)(y - 5) + 5, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numerele întregi mm și nn pentru care m2∗n=16m^2 * n = 16. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=5x = 5 și y=2021y = 2021 în expresia legii de compoziție:
5∗2021=5⋅2021−5⋅5−5⋅2021+305 * 2021 = 5 \cdot 2021 - 5 \cdot 5 - 5 \cdot 2021 + 30

(3p)

  • Reducem termenii asemenea:
5∗2021=−25+30=55 * 2021 = -25 + 30 = 5

(2p)

b)

  • Dezvoltăm membrul drept:
(x−5)(y−5)+5=xy−5x−5y+25+5(x - 5)(y - 5) + 5 = xy - 5x - 5y + 25 + 5

(3p)

  • Reducem termenii constanți:
=xy−5x−5y+30=x∗y= xy - 5x - 5y + 30 = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)

c)

  • Folosind forma restrânsă a legii, ecuația devine:
m2∗n=16  ⟺  (m2−5)(n−5)+5=16  ⟺  (m2−5)(n−5)=11m^2 * n = 16 \iff (m^2 - 5)(n - 5) + 5 = 16 \iff (m^2 - 5)(n - 5) = 11

Deoarece m,n∈Zm, n \in \mathbb{Z}, factorii m2−5m^2 - 5 și n−5n - 5 sunt numere întregi. Numărul 1111 este prim, având divizorii întregi ±1\pm 1 și ±11\pm 11.

Avem patru posibilități pentru factorul m2−5m^2 - 5:

  1. m2−5=11  ⟹  m2=16  ⟹  m=±4m^2 - 5 = 11 \implies m^2 = 16 \implies m = \pm 4. Atunci n−5=1  ⟹  n=6n - 5 = 1 \implies n = 6.
  2. m2−5=1  ⟹  m2=6m^2 - 5 = 1 \implies m^2 = 6, care nu are soluții întregi.
  3. m2−5=−1  ⟹  m2=4  ⟹  m=±2m^2 - 5 = -1 \implies m^2 = 4 \implies m = \pm 2. Atunci n−5=−11  ⟹  n=−6n - 5 = -11 \implies n = -6.
  4. m2−5=−11  ⟹  m2=−6m^2 - 5 = -11 \implies m^2 = -6, imposibil pentru m∈Zm \in \mathbb{Z}.

(3p)

  • Deducem soluțiile întregi pentru perechile (m,n)(m, n):
(m,n)∈{(4,6),(−4,6),(2,−6),(−2,−6)}(m, n) \in \{(4, 6), (-4, 6), (2, -6), (-2, -6)\}

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x2−8)exf(x) = (x^2 - 8)e^x.

a) Arătați că f′(x)=(x−2)(x+4)exf'(x) = (x - 2)(x + 4)e^x, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Calculați lim⁡x→2f′(x)x−2\lim_{x \to 2} \frac{f'(x)}{x - 2}. (5p)

c) Demonstrați că x2−8≥−4e2−xx^2 - 8 \ge -4e^{2 - x}, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x2−8)′ex+(x2−8)(ex)′=2xex+(x2−8)exf'(x) = (x^2 - 8)' e^x + (x^2 - 8)(e^x)' = 2x e^x + (x^2 - 8)e^x

(3p)

  • Dăm factor comun pe exe^x și descompunem trinomul de gradul al doilea:
f′(x)=(x2+2x−8)ex=(x−2)(x+4)ex,x∈Rf'(x) = (x^2 + 2x - 8)e^x = (x - 2)(x + 4)e^x, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

b)

  • Calculăm limita raportului:
lim⁡x→2f′(x)x−2=lim⁡x→2(x−2)(x+4)exx−2\lim_{x \to 2} \frac{f'(x)}{x - 2} = \lim_{x \to 2} \frac{(x - 2)(x + 4)e^x}{x - 2}

(3p)

  • Simplificăm factorul nenul x−2x - 2:
=lim⁡x→2(x+4)ex=(2+4)e2=6e2= \lim_{x \to 2} (x + 4)e^x = (2 + 4)e^2 = 6e^2

(2p)

c)

  • Aflăm punctele critice ale funcției rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
(x−2)(x+4)ex=0  ⟺  x1=−4 sau x2=2(deoarece ex>0)(x - 2)(x + 4)e^x = 0 \iff x_1 = -4 \text{ sau } x_2 = 2 \quad (\text{deoarece } e^x > 0)

Stabilim tabelul de variație al funcției ff:

  • Pentru x∈(−∞,−4)x \in (-\infty, -4), f′(x)>0  ⟹  ff'(x) > 0 \implies f este strict crescătoare;
  • Pentru x∈(−4,2)x \in (-4, 2), f′(x)<0  ⟹  ff'(x) < 0 \implies f este strict descrescătoare;
  • Pentru x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty), f′(x)>0  ⟹  ff'(x) > 0 \implies f este strict crescătoare.

Avem:

  • lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞x2−8e−x=0\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{x^2 - 8}{e^{-x}} = 0;
  • f(−4)=((−4)2−8)e−4=8e−4>0f(-4) = ((-4)^2 - 8)e^{-4} = 8e^{-4} > 0 (maxim local);
  • f(2)=(22−8)e2=−4e2f(2) = (2^2 - 8)e^2 = -4e^2 (minim global).

Pe intervalul (−∞,−4](-\infty, -4], funcția este pozitivă (f(x)≥0>−4e2f(x) \ge 0 > -4e^2). Pe intervalul [−4,+∞)[-4, +\infty), valoarea minimă a funcției este f(2)=−4e2f(2) = -4e^2. Prin urmare, f(x)≥f(2)f(x) \ge f(2) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:

f(x)≥−4e2  ⟺  (x2−8)ex≥−4e2f(x) \ge -4e^2 \iff (x^2 - 8)e^x \ge -4e^2

(3p)

  • Împărțind ambii membri prin ex>0e^x > 0, obținem:
x2−8≥−4e2ex  ⟺  x2−8≥−4e2−xx^2 - 8 \ge \frac{-4e^2}{e^x} \iff x^2 - 8 \ge -4e^{2 - x}

inegalitate adevărată pentru orice număr real xx.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R∖{−1}→Rf: \mathbb{R} \setminus \{-1\} \to \mathbb{R}, f(x)=x−1x+1f(x) = \frac{x - 1}{x + 1}.

a) Arătați că ∫12f(x)(x+1) dx=12\int_1^2 f(x)(x + 1)\,dx = \frac{1}{2}. (5p)

b) Arătați că ∫23f(x) dx=1+ln⁡916\int_2^3 f(x)\,dx = 1 + \ln\frac{9}{16}. (5p)

c) Determinați numărul real a>1a > 1 astfel încât ∫1af(x)f′(x) dx=18\int_1^a f(x)f'(x)\,dx = \frac{1}{8}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în integrală:
∫12f(x)(x+1) dx=∫12x−1x+1(x+1) dx=∫12(x−1) dx\int_1^2 f(x)(x + 1)\,dx = \int_1^2 \frac{x - 1}{x + 1} (x + 1)\,dx = \int_1^2 (x - 1)\,dx

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫12(x−1) dx=(x22−x)∣12=(222−2)−(122−1)=(2−2)−(12−1)=0−(−12)=12\int_1^2 (x - 1)\,dx = \left.\left(\frac{x^2}{2} - x\right)\right|_1^2 = \left(\frac{2^2}{2} - 2\right) - \left(\frac{1^2}{2} - 1\right) = (2 - 2) - \left(\frac{1}{2} - 1\right) = 0 - \left(-\frac{1}{2}\right) = \frac{1}{2}

(2p)

b)

  • Rescriem fracția x−1x+1\frac{x - 1}{x + 1} izolând partea întreagă:
f(x)=x+1−2x+1=1−2x+1f(x) = \frac{x + 1 - 2}{x + 1} = 1 - \frac{2}{x + 1}

Calculăm integrala:

∫23f(x) dx=∫23(1−2x+1) dx\int_2^3 f(x)\,dx = \int_2^3 \left(1 - \frac{2}{x + 1}\right)\,dx

(2p)

  • Integrăm termen cu termen:
=(x−2ln⁡(x+1))∣23=(3−2ln⁡4)−(2−2ln⁡3)=1−2ln⁡4+2ln⁡3= \left.\left(x - 2\ln(x + 1)\right)\right|_2^3 = (3 - 2\ln 4) - (2 - 2\ln 3) = 1 - 2\ln 4 + 2\ln 3

Folosind proprietățile logaritmilor (2ln⁡4=ln⁡42=ln⁡162\ln 4 = \ln 4^2 = \ln 16 și 2ln⁡3=ln⁡32=ln⁡92\ln 3 = \ln 3^2 = \ln 9):

=1−ln⁡16+ln⁡9=1+ln⁡916= 1 - \ln 16 + \ln 9 = 1 + \ln\frac{9}{16}

(3p)

c)

  • Recunoaștem integrala unei funcții înmulțită cu derivata ei:
∫1af(x)f′(x) dx=f2(x)2∣1a=f2(a)−f2(1)2\int_1^a f(x)f'(x)\,dx = \left.\frac{f^2(x)}{2}\right|_1^a = \frac{f^2(a) - f^2(1)}{2}

Cum f(1)=1−11+1=0f(1) = \frac{1 - 1}{1 + 1} = 0, obținem:

∫1af(x)f′(x) dx=f2(a)2=12(a−1a+1)2\int_1^a f(x)f'(x)\,dx = \frac{f^2(a)}{2} = \frac{1}{2} \left(\frac{a - 1}{a + 1}\right)^2

(3p)

  • Egalăm cu 18\frac{1}{8}:
12(a−1a+1)2=18  ⟺  (a−1a+1)2=14\frac{1}{2} \left(\frac{a - 1}{a + 1}\right)^2 = \frac{1}{8} \iff \left(\frac{a - 1}{a + 1}\right)^2 = \frac{1}{4}

Deoarece a>1a > 1, avem a−1>0a - 1 > 0 și a+1>0a + 1 > 0, deci a−1a+1>0\frac{a - 1}{a + 1} > 0. Extragem rădăcina pătrată pozitivă:

a−1a+1=12  ⟺  2(a−1)=a+1  ⟺  2a−2=a+1  ⟹  a=3\frac{a - 1}{a + 1} = \frac{1}{2} \iff 2(a - 1) = a + 1 \iff 2a - 2 = a + 1 \implies a = 3

Deoarece 3>13 > 1, soluția este a=3a = 3.

(2p)