BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Simulare Națională

Bacalaureat 2021 - Matematică Tehnologic - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătaţi că (1+3i)2−6i=−8(1 + 3i)^2 - 6i = -8, unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm binomul la pătrat folosind formula (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2:
(1+3i)2=12+2⋅1⋅3i+(3i)2=1+6i+9i2(1 + 3i)^2 = 1^2 + 2 \cdot 1 \cdot 3i + (3i)^2 = 1 + 6i + 9i^2
  • Înlocuim i2=−1i^2 = -1:
(1+3i)2=1+6i+9(−1)=1+6i−9=−8+6i(1 + 3i)^2 = 1 + 6i + 9(-1) = 1 + 6i - 9 = -8 + 6i

(3p)

  • Efectuăm scăderea din enunț:
(1+3i)2−6i=(−8+6i)−6i=−8(1 + 3i)^2 - 6i = (-8 + 6i) - 6i = -8

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+1f(x) = x + 1 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=3x−7g(x) = 3x - 7. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor celor două funcții. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a găsi abscisa punctului de intersecție a graficelor celor două funcții, egalăm valorile f(x)f(x) și g(x)g(x):
f(x)=g(x)  ⟺  x+1=3x−7f(x) = g(x) \iff x + 1 = 3x - 7

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
3x−x=1+7  ⟺  2x=8  ⟹  x=43x - x = 1 + 7 \iff 2x = 8 \implies x = 4
  • Calculăm ordonata punctului de intersecție înlocuind x=4x = 4 în oricare dintre cele două funcții:
y=f(4)=4+1=5y = f(4) = 4 + 1 = 5
  • Coordonatele punctului de intersecție sunt x=4x = 4 și y=5y = 5, adică punctul A(4,5)A(4, 5).

(2p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3−x=2x\sqrt{3 - x} = 2x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență pentru ecuația cu radical de ordin par:

    • Cantitatea de sub radical trebuie să fie nenegativă: 3−x≥0  ⟹  x≤33 - x \ge 0 \implies x \le 3;
    • Membrul drept trebuie să fie nenegativ: 2x≥0  ⟹  x≥02x \ge 0 \implies x \ge 0.
    • Domeniul valorilor admisibile este x∈[0,3]x \in [0, 3].
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:

3−x=(2x)2  ⟺  3−x=4x2  ⟺  4x2+x−3=03 - x = (2x)^2 \iff 3 - x = 4x^2 \iff 4x^2 + x - 3 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=12−4⋅4⋅(−3)=1+48=49\Delta = 1^2 - 4 \cdot 4 \cdot (-3) = 1 + 48 = 49 x1=−1−492⋅4=−1−78=−88=−1x_1 = \frac{-1 - \sqrt{49}}{2 \cdot 4} = \frac{-1 - 7}{8} = \frac{-8}{8} = -1 x2=−1+492⋅4=−1+78=68=34x_2 = \frac{-1 + \sqrt{49}}{2 \cdot 4} = \frac{-1 + 7}{8} = \frac{6}{8} = \frac{3}{4}
  • Verificăm compatibilitatea cu condiția x∈[0,3]x \in [0, 3]:

    • x=−1<0x = -1 < 0 nu convine;
    • x=34∈[0,3]x = \frac{3}{4} \in [0, 3] convine.
  • Soluția unică a ecuației este x=34x = \frac{3}{4}.

(2p)


4. Arătați că numărul de submulțimi cu două elemente ale mulțimii A={1,2,3,4,5}A = \{1, 2, 3, 4, 5\} este egal cu numărul de submulțimi cu trei elemente ale mulțimii AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA are n=5n = 5 elemente.
  • Numărul de submulțimi cu două elemente ale mulțimii AA este dat de combinările de 55 luate câte 22:
C52=5!2!(5−2)!=5!2!⋅3!=5⋅42⋅1=10C_5^2 = \frac{5!}{2!(5 - 2)!} = \frac{5!}{2! \cdot 3!} = \frac{5 \cdot 4}{2 \cdot 1} = 10

(2p)

  • Numărul de submulțimi cu trei elemente ale mulțimii AA este dat de combinările de 55 luate câte 33:
C53=5!3!(5−3)!=5!3!⋅2!=5⋅42⋅1=10C_5^3 = \frac{5!}{3!(5 - 3)!} = \frac{5!}{3! \cdot 2!} = \frac{5 \cdot 4}{2 \cdot 1} = 10
  • Deoarece C52=10C_5^2 = 10 și C53=10C_5^3 = 10, numărul de submulțimi cu două elemente este egal cu numărul de submulțimi cu trei elemente ale mulțimii AA.

(3p)

Notă didactică (Proprietate remarcabilă): Egalitatea derivă direct din formula de simetrie a combinărilor, Cnk=Cnn−kC_n^k = C_n^{n-k}, pentru n=5n = 5 și k=2k = 2: C52=C55−2=C53C_5^2 = C_5^{5-2} = C_5^3.


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,2)A(1, 2), B(−1,0)B(-1, 0) și C(0,a)C(0, a), unde aa este număr real. Determinaţi numărul real aa, ştiind că dreapta ABAB conține punctul CC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul C(0,a)C(0, a) aparține dreptei ABAB dacă și numai dacă punctele AA, BB și CC sunt coliniare, adică panta dreptei ABAB este egală cu panta dreptei ACAC (sau BCBC).
  • Calculăm panta dreptei ABAB:
mAB=yB−yAxB−xA=0−2−1−1=−2−2=1m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{0 - 2}{-1 - 1} = \frac{-2}{-2} = 1
  • Calculăm panta dreptei ACAC:
mAC=yC−yAxC−xA=a−20−1=a−2−1=2−am_{AC} = \frac{y_C - y_A}{x_C - x_A} = \frac{a - 2}{0 - 1} = \frac{a - 2}{-1} = 2 - a

(2p)

  • Egalăm cele două pante:
mAB=mAC  ⟺  1=2−a  ⟹  a=2−1=1m_{AB} = m_{AC} \iff 1 = 2 - a \implies a = 2 - 1 = 1

(3p)

Notă didactică (Metodă alternativă cu ecuația dreptei): Ecuația dreptei ABAB este y−yB=mAB(x−xB)  ⟺  y−0=1(x−(−1))  ⟺  y=x+1y - y_B = m_{AB}(x - x_B) \iff y - 0 = 1(x - (-1)) \iff y = x + 1. Punctul C(0,a)∈AB  ⟺  a=0+1  ⟹  a=1C(0, a) \in AB \iff a = 0 + 1 \implies a = 1.


6. Se consideră numărul real x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) astfel încât cos⁡x+sin⁡π6=1\cos x + \sin\frac{\pi}{6} = 1. Calculați sin⁡x\sin x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Cunoaștem valoarea trigonometrică uzuală sin⁡π6=12\sin\frac{\pi}{6} = \frac{1}{2}.
  • Înlocuim în ecuația dată:
cos⁡x+12=1  ⟹  cos⁡x=1−12=12\cos x + \frac{1}{2} = 1 \implies \cos x = 1 - \frac{1}{2} = \frac{1}{2}

(2p)

  • Aplicăm formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1:
sin⁡2x+(12)2=1  ⟺  sin⁡2x+14=1  ⟺  sin⁡2x=34\sin^2 x + \left(\frac{1}{2}\right)^2 = 1 \iff \sin^2 x + \frac{1}{4} = 1 \iff \sin^2 x = \frac{3}{4}
  • Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) (cadranul I), funcția sinus ia valori strict pozitive, deci:
sin⁡x=34=32\sin x = \sqrt{\frac{3}{4}} = \frac{\sqrt{3}}{2}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(24−1−2)A = \begin{pmatrix} 2 & 4 \\ -1 & -2 \end{pmatrix}, B=(−2−613)B = \begin{pmatrix} -2 & -6 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} și M(x)=A+xBM(x) = A + xB, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡A=0\det A = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei AA aplicând formula determinantului de ordinul doi:
det⁡A=∣24−1−2∣=2⋅(−2)−4⋅(−1)\det A = \begin{vmatrix} 2 & 4 \\ -1 & -2 \end{vmatrix} = 2 \cdot (-2) - 4 \cdot (-1)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
det⁡A=−4−(−4)=−4+4=0\det A = -4 - (-4) = -4 + 4 = 0

(2p)


b) Demonstrați că M(x)⋅M(1)=xM(1)M(x) \cdot M(1) = x M(1), pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm matricele M(1)M(1) și M(x)M(x):
M(1)=A+B=(24−1−2)+(−2−613)=(2−24−6−1+1−2+3)=(0−201)M(1) = A + B = \begin{pmatrix} 2 & 4 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -2 & -6 \\ 1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - 2 & 4 - 6 \\ -1 + 1 & -2 + 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -2 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} M(x)=A+xB=(24−1−2)+(−2x−6xx3x)=(2−2x4−6x−1+x−2+3x)M(x) = A + xB = \begin{pmatrix} 2 & 4 \\ -1 & -2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -2x & -6x \\ x & 3x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - 2x & 4 - 6x \\ -1 + x & -2 + 3x \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm produsul M(x)⋅M(1)M(x) \cdot M(1):
M(x)⋅M(1)=(2−2x4−6x−1+x−2+3x)(0−201)M(x) \cdot M(1) = \begin{pmatrix} 2 - 2x & 4 - 6x \\ -1 + x & -2 + 3x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & -2 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Înmulțim liniile cu coloanele:

    • Linia 1 ×\times Coloana 1: (2−2x)⋅0+(4−6x)⋅0=0(2 - 2x) \cdot 0 + (4 - 6x) \cdot 0 = 0
    • Linia 1 ×\times Coloana 2: (2−2x)⋅(−2)+(4−6x)⋅1=−4+4x+4−6x=−2x(2 - 2x) \cdot (-2) + (4 - 6x) \cdot 1 = -4 + 4x + 4 - 6x = -2x
    • Linia 2 ×\times Coloana 1: (−1+x)⋅0+(−2+3x)⋅0=0(-1 + x) \cdot 0 + (-2 + 3x) \cdot 0 = 0
    • Linia 2 ×\times Coloana 2: (−1+x)⋅(−2)+(−2+3x)⋅1=2−2x−2+3x=x(-1 + x) \cdot (-2) + (-2 + 3x) \cdot 1 = 2 - 2x - 2 + 3x = x
  • Obținem astfel:

M(x)⋅M(1)=(0−2x0x)=x(0−201)=xM(1)M(x) \cdot M(1) = \begin{pmatrix} 0 & -2x \\ 0 & x \end{pmatrix} = x \begin{pmatrix} 0 & -2 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = x M(1)

pentru orice număr real xx.

(3p)


c) Determinaţi numărul natural nn, ştiind că M(4)⋅M(3)⋅M(2)⋅M(1)=nM(1)M(4) \cdot M(3) \cdot M(2) \cdot M(1) = n M(1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea de asociativitate a înmulțirii matricelor și identitatea demonstrată la subpunctul b), M(x)⋅M(1)=xM(1)M(x) \cdot M(1) = x M(1):
  • Calculăm produsul pornind de la dreapta spre stânga:
M(2)⋅M(1)=2M(1)M(2) \cdot M(1) = 2 M(1)
  • Înlocuim în produsul parțial:
M(3)⋅(M(2)⋅M(1))=M(3)⋅(2M(1))=2(M(3)⋅M(1))=2⋅(3M(1))=6M(1)M(3) \cdot (M(2) \cdot M(1)) = M(3) \cdot (2 M(1)) = 2 (M(3) \cdot M(1)) = 2 \cdot (3 M(1)) = 6 M(1)
  • Multiplicăm cu ultimul factor:
M(4)⋅(6M(1))=6(M(4)⋅M(1))=6⋅(4M(1))=24M(1)M(4) \cdot (6 M(1)) = 6 (M(4) \cdot M(1)) = 6 \cdot (4 M(1)) = 24 M(1)

(3p)

  • Egalăm cu membrul drept din enunț:
24M(1)=nM(1)24 M(1) = n M(1)
  • Deoarece M(1)=(0−201)≠O2M(1) = \begin{pmatrix} 0 & -2 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \neq O_2, deducem:
n=24n = 24

care este număr natural.

(2p)


2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x∗y=x+y+x2y2x * y = x + y + x^2 y^2.

a) Arătaţi că 1∗2=71 * 2 = 7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=2y = 2 în legea de compoziție:
1∗2=1+2+12⋅221 * 2 = 1 + 2 + 1^2 \cdot 2^2

(3p)

  • Calculăm termenii și suma:
1∗2=3+1⋅4=3+4=71 * 2 = 3 + 1 \cdot 4 = 3 + 4 = 7

(2p)


b) Demonstraţi că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziţie „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm dacă x∗0=xx * 0 = x pentru orice număr real xx:
x∗0=x+0+x2⋅02=x+0+0=xx * 0 = x + 0 + x^2 \cdot 0^2 = x + 0 + 0 = x

(2p)

  • Verificăm dacă 0∗x=x0 * x = x pentru orice număr real xx:
0∗x=0+x+02⋅x2=x+0+0=x0 * x = 0 + x + 0^2 \cdot x^2 = x + 0 + 0 = x
  • Deoarece x∗0=0∗x=xx * 0 = 0 * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deducem că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


c) Determinați numerele întregi xx pentru care (−2)∗x≤3(-2) * x \le 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm compunerea (−2)∗x(-2) * x:
(−2)∗x=−2+x+(−2)2⋅x2=−2+x+4x2(-2) * x = -2 + x + (-2)^2 \cdot x^2 = -2 + x + 4x^2
  • Inecuația (−2)∗x≤3(-2) * x \le 3 devine:
4x2+x−2≤3  ⟺  4x2+x−5≤04x^2 + x - 2 \le 3 \iff 4x^2 + x - 5 \le 0

(2p)

  • Aflăm rădăcinile ecuației atașate 4x2+x−5=04x^2 + x - 5 = 0:
Δ=12−4⋅4⋅(−5)=1+80=81\Delta = 1^2 - 4 \cdot 4 \cdot (-5) = 1 + 80 = 81 x1=−1−812⋅4=−1−98=−108=−54x_1 = \frac{-1 - \sqrt{81}}{2 \cdot 4} = \frac{-1 - 9}{8} = -\frac{10}{8} = -\frac{5}{4} x2=−1+812⋅4=−1+98=88=1x_2 = \frac{-1 + \sqrt{81}}{2 \cdot 4} = \frac{-1 + 9}{8} = \frac{8}{8} = 1
  • Semnul trinomului de gradul doi 4x2+x−54x^2 + x - 5 este negativ între rădăcini, deci:
x∈[−54,1]x \in \left[-\frac{5}{4}, 1\right]
  • Deoarece −54=−1,25-\frac{5}{4} = -1{,}25, numerele întregi din acest interval sunt:
x∈{−1,0,1}x \in \{-1, 0, 1\}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex+x4−2x+2f(x) = e^x + x^4 - 2x + 2.

a) Arătați că f′(x)=ex+4x3−2f'(x) = e^x + 4x^3 - 2, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Derivăm termen cu termen funcția f(x)f(x) pe R\mathbb{R}:
f′(x)=(ex)′+(x4)′−(2x)′+(2)′f'(x) = (e^x)' + (x^4)' - (2x)' + (2)'

(2p)

  • Aplicăm regulile uzuale de derivare:

    • (ex)′=ex(e^x)' = e^x
    • (x4)′=4x3(x^4)' = 4x^3
    • (2x)′=2(2x)' = 2
    • (2)′=0(2)' = 0
  • Obținem:

f′(x)=ex+4x3−2+0=ex+4x3−2,x∈Rf'(x) = e^x + 4x^3 - 2 + 0 = e^x + 4x^3 - 2, \quad x \in \mathbb{R}

(3p)


b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x = 0, situat pe graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției și a derivatei în punctul x=0x = 0:
f(0)=e0+04−2⋅0+2=1+0−0+2=3f(0) = e^0 + 0^4 - 2 \cdot 0 + 2 = 1 + 0 - 0 + 2 = 3 f′(0)=e0+4⋅03−2=1+0−2=−1f'(0) = e^0 + 4 \cdot 0^3 - 2 = 1 + 0 - 2 = -1

(2p)

  • Scriem ecuația tangentei la graficul funcției în punctul (0,f(0))(0, f(0)):
y−f(0)=f′(0)(x−0)y - f(0) = f'(0)(x - 0)
  • Înlocuim valorile găsite:
y−3=−1(x−0)  ⟺  y−3=−x  ⟺  y=−x+3y - 3 = -1(x - 0) \iff y - 3 = -x \iff y = -x + 3

sau, sub formă generală, x+y−3=0x + y - 3 = 0.

(3p)


c) Demonstraţi că funcţia ff este convexă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm derivata a doua a funcției ff, derivând expresia derivatei de ordinul întâi f′(x)=ex+4x3−2f'(x) = e^x + 4x^3 - 2:
f′′(x)=(f′(x))′=(ex+4x3−2)′=(ex)′+(4x3)′−(2)′=ex+12x2f''(x) = (f'(x))' = (e^x + 4x^3 - 2)' = (e^x)' + (4x^3)' - (2)' = e^x + 12x^2

(3p)

  • Studiem semnul derivatei a doua pe R\mathbb{R}:

    • ex>0e^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R};
    • 12x2≥012x^2 \ge 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Deducem că:

f′′(x)=ex+12x2>0f''(x) = e^x + 12x^2 > 0

pentru orice număr real xx.

  • Deoarece f′′(x)≥0f''(x) \ge 0 pe întreg domeniul R\mathbb{R}, funcția ff este convexă pe R\mathbb{R}.

(2p)


2. Se consideră funcţia f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x−1xf(x) = x - \frac{1}{x}.

a) Arătați că ∫13(f(x)+1x)dx=4\int_1^3 \left(f(x) + \frac{1}{x}\right) dx = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm expresia de sub integrală:
f(x)+1x=x−1x+1x=xf(x) + \frac{1}{x} = x - \frac{1}{x} + \frac{1}{x} = x
  • Integrala devine:
∫13(f(x)+1x)dx=∫13x dx\int_1^3 \left(f(x) + \frac{1}{x}\right) dx = \int_1^3 x\, dx

(3p)

  • Determinăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫13x dx=x22∣13=322−122=92−12=82=4\int_1^3 x\, dx = \frac{x^2}{2} \Bigg|_1^3 = \frac{3^2}{2} - \frac{1^2}{2} = \frac{9}{2} - \frac{1}{2} = \frac{8}{2} = 4

(2p)


b) Arătați că ∫12(f(x)+1x)ln⁡x dx=2ln⁡2−34\int_1^2 \left(f(x) + \frac{1}{x}\right) \ln x\, dx = 2\ln 2 - \frac{3}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim f(x)+1x=xf(x) + \frac{1}{x} = x:
∫12(f(x)+1x)ln⁡x dx=∫12xln⁡x dx\int_1^2 \left(f(x) + \frac{1}{x}\right) \ln x\, dx = \int_1^2 x \ln x\, dx
  • Calculăm integrala prin părți, alegând u=ln⁡x  ⟹  u′=1xu = \ln x \implies u' = \frac{1}{x} și v′=x  ⟹  v=x22v' = x \implies v = \frac{x^2}{2}:
∫12xln⁡x dx=(x22ln⁡x)∣12−∫12x22⋅1x dx\int_1^2 x \ln x\, dx = \left(\frac{x^2}{2} \ln x\right) \Bigg|_1^2 - \int_1^2 \frac{x^2}{2} \cdot \frac{1}{x}\, dx =(222ln⁡2−122ln⁡1)−12∫12x dx= \left(\frac{2^2}{2} \ln 2 - \frac{1^2}{2} \ln 1\right) - \frac{1}{2} \int_1^2 x\, dx

(3p)

  • Deoarece ln⁡1=0\ln 1 = 0:
=(2ln⁡2−0)−12(x22)∣12=2ln⁡2−14(22−12)=2ln⁡2−14(4−1)=2ln⁡2−34= (2\ln 2 - 0) - \frac{1}{2} \left(\frac{x^2}{2}\right) \Bigg|_1^2 = 2\ln 2 - \frac{1}{4} (2^2 - 1^2) = 2\ln 2 - \frac{1}{4} (4 - 1) = 2\ln 2 - \frac{3}{4}

(2p)


c) Determinați cel mai mare număr natural nenul nn pentru care ∫12xn+1fn(x) dx≥12021\int_1^{\sqrt{2}} x^{n+1} f^n(x)\, dx \ge \frac{1}{2021}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm funcția sub forma unei fracții: f(x)=x−1x=x2−1xf(x) = x - \frac{1}{x} = \frac{x^2 - 1}{x}.
  • Prelucrăm termenul de sub integrală:
xn+1fn(x)=xn+1⋅(x2−1x)n=xn+1⋅(x2−1)nxn=x(x2−1)nx^{n+1} f^n(x) = x^{n+1} \cdot \left(\frac{x^2 - 1}{x}\right)^n = x^{n+1} \cdot \frac{(x^2 - 1)^n}{x^n} = x (x^2 - 1)^n
  • Observăm că (x2−1)′=2x(x^2 - 1)' = 2x, deci x(x2−1)n=12(x2−1)n⋅(x2−1)′x (x^2 - 1)^n = \frac{1}{2} (x^2 - 1)^n \cdot (x^2 - 1)'.
  • Calculăm integrala definită:
∫12xn+1fn(x) dx=12∫12(x2−1)n(x2−1)′ dx=12⋅(x2−1)n+1n+1∣12\int_1^{\sqrt{2}} x^{n+1} f^n(x)\, dx = \frac{1}{2} \int_1^{\sqrt{2}} (x^2 - 1)^n (x^2 - 1)'\, dx = \frac{1}{2} \cdot \frac{(x^2 - 1)^{n+1}}{n + 1} \Bigg|_1^{\sqrt{2}} =12(n+1)[((2)2−1)n+1−(12−1)n+1]=12(n+1)(1n+1−0)=12(n+1)= \frac{1}{2(n + 1)} \left[ ((\sqrt{2})^2 - 1)^{n+1} - (1^2 - 1)^{n+1} \right] = \frac{1}{2(n + 1)} (1^{n+1} - 0) = \frac{1}{2(n + 1)}

(3p)

  • Inecuația din enunț devine:
12(n+1)≥12021\frac{1}{2(n + 1)} \ge \frac{1}{2021}
  • Deoarece ambii numitori sunt strict pozitivi (n∈N∗n \in \mathbb{N}^*), inversăm inegalitatea:
2(n+1)≤2021  ⟺  2n+2≤2021  ⟺  2n≤2019  ⟺  n≤20192=1009,52(n + 1) \le 2021 \iff 2n + 2 \le 2021 \iff 2n \le 2019 \iff n \le \frac{2019}{2} = 1009{,}5
  • Cel mai mare număr natural nenul nn care satisface condiția este:
n=1009n = 1009

(2p)