BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2021Model Oficial

Bacalaureat 2021 - Matematică Tehnologic - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (0,25⋅10−12)(0,25⋅10+12)=6\left(0{,}25 \cdot 10 - \frac{1}{2}\right) \left(0{,}25 \cdot 10 + \frac{1}{2}\right) = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm termenii din paranteze sub formă zecimală:
0,25⋅10=2,5și12=0,50{,}25 \cdot 10 = 2{,}5 \quad \text{și} \quad \frac{1}{2} = 0{,}5
  • Înlocuim în produsul dat:
(0,25⋅10−12)(0,25⋅10+12)=(2,5−0,5)(2,5+0,5)\left(0{,}25 \cdot 10 - \frac{1}{2}\right) \left(0{,}25 \cdot 10 + \frac{1}{2}\right) = (2{,}5 - 0{,}5)(2{,}5 + 0{,}5)

(2p)

  • Efectuăm calculele:
=2⋅3=6= 2 \cdot 3 = 6

(3p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−ax+1f(x) = x^2 - ax + 1, unde aa este număr real. Determinaţi numărul real aa, ştiind că punctul A(2,1)A(2, 1) aparţine graficului funcţiei ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(2,1)A(2, 1) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă:
f(2)=1f(2) = 1
  • Înlocuim x=2x = 2 în formula funcției:
22−a⋅2+1=1  ⟺  4−2a+1=12^2 - a \cdot 2 + 1 = 1 \iff 4 - 2a + 1 = 1

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
5−2a=1  ⟺  2a=4  ⟺  a=25 - 2a = 1 \iff 2a = 4 \iff a = 2

(2p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x+2+3x=303^{x + 2} + 3^x = 30. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea puterilor 3x+2=3x⋅323^{x + 2} = 3^x \cdot 3^2 și dăm factor comun pe 3x3^x:
3x⋅32+3x=30  ⟺  3x(32+1)=303^x \cdot 3^2 + 3^x = 30 \iff 3^x(3^2 + 1) = 30
  • Deoarece 32+1=9+1=103^2 + 1 = 9 + 1 = 10:
3x⋅10=30  ⟺  3x=33^x \cdot 10 = 30 \iff 3^x = 3

(3p)

  • Datorită injectivității funcției exponențiale, obținem:
x=1x = 1

(2p)


4. Un obiect costă 500500 de lei. Determinaţi prețul obiectului după o scumpire cu 20%20\%. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea scumpirii:
20%⋅500=20100⋅500=20⋅5=100 lei20\% \cdot 500 = \frac{20}{100} \cdot 500 = 20 \cdot 5 = 100 \text{ lei}

(3p)

  • Prețul după scumpire este:
500+100=600 lei500 + 100 = 600 \text{ lei}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,3)A(0, 3) şi B(8,3)B(8, 3). Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB. Calculați distanța de la punctul MM la punctul O(0,0)O(0, 0). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele mijlocului MM al segmentului ABAB sunt:
xM=xA+xB2=0+82=4,yM=yA+yB2=3+32=3x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{0 + 8}{2} = 4, \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{3 + 3}{2} = 3

deci M(4,3)M(4, 3).

(2p)

  • Calculăm distanța OMOM folosind formula distanței dintre două puncte:
OM=(xM−xO)2+(yM−yO)2=(4−0)2+(3−0)2OM = \sqrt{(x_M - x_O)^2 + (y_M - y_O)^2} = \sqrt{(4 - 0)^2 + (3 - 0)^2} =42+32=16+9=25=5= \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, cu AB=5AB = 5 şi AC=10AC = 10. Calculaţi aria triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un triunghi dreptunghic în AA, catetele sunt ABAB și ACAC, iar aria este jumătatea produsului catetelor:
A△ABC=AB⋅AC2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2}

(2p)

  • Înlocuim lungimile catetelor:
A△ABC=5⋅102=502=25\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{5 \cdot 10}{2} = \frac{50}{2} = 25

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(1312)A = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} și I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=−1\det A = -1. (5p)
b) Arătați că A⋅A−3A=I2A \cdot A - 3A = I_2. (5p)
c) Se consideră matricea X=(1xy1)X = \begin{pmatrix} 1 & x \\ y & 1 \end{pmatrix}, unde xx şi yy sunt numere reale. Determinaţi numerele reale xx şi yy pentru care:

A⋅X−X⋅A=(−21−12)A \cdot X - X \cdot A = \begin{pmatrix} -2 & 1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul de ordinul 2 al matricei AA:
det⁡A=∣1312∣=1⋅2−3⋅1\det A = \begin{vmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 1 \cdot 2 - 3 \cdot 1

(3p)

  • Efectuăm scăderea:
det⁡A=2−3=−1\det A = 2 - 3 = -1

(2p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(1312)(1312)=(1⋅1+3⋅11⋅3+3⋅21⋅1+2⋅11⋅3+2⋅2)=(4937)A \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 3 \cdot 1 & 1 \cdot 3 + 3 \cdot 2 \\ 1 \cdot 1 + 2 \cdot 1 & 1 \cdot 3 + 2 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 9 \\ 3 & 7 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm 3A3A:
3A=3(1312)=(3936)3A = 3 \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 9 \\ 3 & 6 \end{pmatrix}
  • Calculăm diferența A⋅A−3AA \cdot A - 3A:
A⋅A−3A=(4937)−(3936)=(4−39−93−37−6)=(1001)=I2A \cdot A - 3A = \begin{pmatrix} 4 & 9 \\ 3 & 7 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 3 & 9 \\ 3 & 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 - 3 & 9 - 9 \\ 3 - 3 & 7 - 6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2

(2p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul A⋅XA \cdot X:
A⋅X=(1312)(1xy1)=(1+3yx+31+2yx+2)A \cdot X = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & x \\ y & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 3y & x + 3 \\ 1 + 2y & x + 2 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul X⋅AX \cdot A:
X⋅A=(1xy1)(1312)=(1+x3+2xy+13y+2)X \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & x \\ y & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + x & 3 + 2x \\ y + 1 & 3y + 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm diferența A⋅X−X⋅AA \cdot X - X \cdot A:
A⋅X−X⋅A=((1+3y)−(1+x)(x+3)−(3+2x)(1+2y)−(y+1)(x+2)−(3y+2))=(3y−x−xyx−3y)A \cdot X - X \cdot A = \begin{pmatrix} (1 + 3y) - (1 + x) & (x + 3) - (3 + 2x) \\ (1 + 2y) - (y + 1) & (x + 2) - (3y + 2) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3y - x & -x \\ y & x - 3y \end{pmatrix}
  • Egalăm cu matricea din enunț (−21−12)\begin{pmatrix} -2 & 1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}:
{3y−x=−2−x=1y=−1x−3y=2\begin{cases} 3y - x = -2 \\ -x = 1 \\ y = -1 \\ x - 3y = 2 \end{cases}
  • Din a doua și a treia ecuație obținem imediat:
x=−1șiy=−1x = -1 \quad \text{și} \quad y = -1
  • Verificăm în prima și a patra ecuație: 3(−1)−(−1)=−3+1=−23(-1) - (-1) = -3 + 1 = -2 și −1−3(−1)=−1+3=2-1 - 3(-1) = -1 + 3 = 2, ambele fiind adevărate.
  • Deci numerele reale căutate sunt x=−1x = -1 și y=−1y = -1.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=4xy+x+yx * y = 4xy + x + y

a) Arătaţi că 3∗2=293 * 2 = 29. (5p)
b) Demonstrați că x∗y=(4x+1)(4y+1)−14x * y = \frac{(4x + 1)(4y + 1) - 1}{4}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)
c) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui xx pentru care x∗x≤2x * x \le 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=3x = 3 și y=2y = 2 în formula legii de compoziție:
3∗2=4⋅3⋅2+3+23 * 2 = 4 \cdot 3 \cdot 2 + 3 + 2

(3p)

  • Efectuăm calculele:
3∗2=24+5=293 * 2 = 24 + 5 = 29

(2p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm expresia din membrul drept:
(4x+1)(4y+1)−14=16xy+4x+4y+1−14\frac{(4x + 1)(4y + 1) - 1}{4} = \frac{16xy + 4x + 4y + 1 - 1}{4} =16xy+4x+4y4= \frac{16xy + 4x + 4y}{4}

(3p)

  • Împărțim fiecare termen la 44:
=16xy4+4x4+4y4=4xy+x+y=x∗y= \frac{16xy}{4} + \frac{4x}{4} + \frac{4y}{4} = 4xy + x + y = x * y

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind forma restrânsă demonstrată la subpunctul b), exprimăm x∗xx * x:
x∗x=(4x+1)2−14x * x = \frac{(4x + 1)^2 - 1}{4}

(2p)

  • Inecuația x∗x≤2x * x \le 2 devine:
(4x+1)2−14≤2  ⟺  (4x+1)2−1≤8  ⟺  (4x+1)2≤9\frac{(4x + 1)^2 - 1}{4} \le 2 \iff (4x + 1)^2 - 1 \le 8 \iff (4x + 1)^2 \le 9
  • Trecând la modul:
∣4x+1∣≤3  ⟺  −3≤4x+1≤3|4x + 1| \le 3 \iff -3 \le 4x + 1 \le 3
  • Scădem 11 din toți membrii:
−4≤4x≤2-4 \le 4x \le 2
  • Împărțim la 44:
−1≤x≤12-1 \le x \le \frac{1}{2}
  • Mulțimea valorilor căutate este intervalul:
x∈[−1,12]x \in \left[-1, \frac{1}{2}\right]

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex+xx2+1f(x) = e^x + \frac{x}{x^2 + 1}.

a) Arătaţi că f′(x)=ex+1−x2(x2+1)2f'(x) = e^x + \frac{1 - x^2}{(x^2 + 1)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)
b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre −∞-\infty la graficul funcţiei ff. (5p)
c) Demonstrați că 1e−12≤f(x)≤e+12\frac{1}{e} - \frac{1}{2} \le f(x) \le e + \frac{1}{2}, pentru orice x∈[−1,1]x \in [-1, 1]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm regula de derivare a unei sume și regula de derivare a unui cât (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(ex)′+(xx2+1)′=ex+(x)′(x2+1)−x(x2+1)′(x2+1)2f'(x) = (e^x)' + \left(\frac{x}{x^2 + 1}\right)' = e^x + \frac{(x)'(x^2 + 1) - x(x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2}

(3p)

  • Calculăm derivatele intermediare (x)′=1(x)' = 1 și (x2+1)′=2x(x^2 + 1)' = 2x:
f′(x)=ex+1⋅(x2+1)−x⋅2x(x2+1)2=ex+x2+1−2x2(x2+1)2f'(x) = e^x + \frac{1 \cdot (x^2 + 1) - x \cdot 2x}{(x^2 + 1)^2} = e^x + \frac{x^2 + 1 - 2x^2}{(x^2 + 1)^2} =ex+1−x2(x2+1)2,x∈R= e^x + \frac{1 - x^2}{(x^2 + 1)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm limita funcției f(x)f(x) când x→−∞x \to -\infty:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞(ex+xx2+1)\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \left( e^x + \frac{x}{x^2 + 1} \right)
  • Analizăm fiecare termen:
    • lim⁡x→−∞ex=0\lim_{x \to -\infty} e^x = 0
    • lim⁡x→−∞xx2+1=lim⁡x→−∞xx2(1+1x2)=lim⁡x→−∞1x=0\lim_{x \to -\infty} \frac{x}{x^2 + 1} = \lim_{x \to -\infty} \frac{x}{x^2\left(1 + \frac{1}{x^2}\right)} = \lim_{x \to -\infty} \frac{1}{x} = 0
  • Obținem:
lim⁡x→−∞f(x)=0+0=0\lim_{x \to -\infty} f(x) = 0 + 0 = 0

(3p)

  • Deoarece limita este finită și egală cu 00, dreapta de ecuație y=0y = 0 (axa OxOx) este asimptotă orizontală spre −∞-\infty la graficul funcţiei ff.

(2p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice x∈[−1,1]x \in [-1, 1], avem x2≤1x^2 \le 1, ceea ce implică:
1−x2≥01 - x^2 \ge 0
  • Deoarece numitorul (x2+1)2>0(x^2 + 1)^2 > 0 și funcția exponențială ex>0e^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deducem că:
f′(x)=ex+1−x2(x2+1)2≥ex>0,∀x∈[−1,1]f'(x) = e^x + \frac{1 - x^2}{(x^2 + 1)^2} \ge e^x > 0, \quad \forall x \in [-1, 1]
  • Așadar, f′(x)>0f'(x) > 0 pe (−1,1)(-1, 1), deci funcția ff este strict crescătoare pe intervalul [−1,1][-1, 1].
  • Din monotonia strictă rezultă că pentru orice x∈[−1,1]x \in [-1, 1]:
f(−1)≤f(x)≤f(1)f(-1) \le f(x) \le f(1)

(3p)

  • Calculăm valorile funcției la capetele intervalului:
f(−1)=e−1+−1(−1)2+1=1e−12f(-1) = e^{-1} + \frac{-1}{(-1)^2 + 1} = \frac{1}{e} - \frac{1}{2} f(1)=e1+112+1=e+12f(1) = e^1 + \frac{1}{1^2 + 1} = e + \frac{1}{2}
  • Înlocuind aceste valori, obținem dubla inegalitate cerută:
1e−12≤f(x)≤e+12,∀x∈[−1,1]\frac{1}{e} - \frac{1}{2} \le f(x) \le e + \frac{1}{2}, \quad \forall x \in [-1, 1]

(2p)


2. Se consideră funcția f:[0,+∞)→Rf: [0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=(x+1)xf(x) = (x + 1)\sqrt{x}.

a) Arătați că ∫12f(x)x dx=52\int_1^2 \frac{f(x)}{\sqrt{x}}\,dx = \frac{5}{2}. (5p)
b) Arătați că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei OxOx a graficului funcţiei g:[0,1]→Rg: [0, 1] \to \mathbb{R}, g(x)=f(x)g(x) = f(x), este egal cu 17π12\frac{17\pi}{12}. (5p)
c) Determinați numărul real aa, știind că ∫1ef(x)xln⁡xx+1 dx=e2+a4\int_1^e \frac{f(x)\sqrt{x}\ln x}{x + 1}\,dx = \frac{e^2 + a}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) sub integrală:
∫12f(x)x dx=∫12(x+1)xx dx=∫12(x+1) dx\int_1^2 \frac{f(x)}{\sqrt{x}}\,dx = \int_1^2 \frac{(x + 1)\sqrt{x}}{\sqrt{x}}\,dx = \int_1^2 (x + 1)\,dx
  • Determinăm o primitivă:
∫12(x+1) dx=[x22+x]12\int_1^2 (x + 1)\,dx = \left[ \frac{x^2}{2} + x \right]_1^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(222+2)−(122+1)=(2+2)−(12+1)=4−32=52\left( \frac{2^2}{2} + 2 \right) - \left( \frac{1^2}{2} + 1 \right) = (2 + 2) - \left( \frac{1}{2} + 1 \right) = 4 - \frac{3}{2} = \frac{5}{2}

(2p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula volumului corpului de rotație pentru o funcție continuă g:[a,b]→Rg: [a, b] \to \mathbb{R} este:
V=π∫abg2(x) dxV = \pi \int_a^b g^2(x)\,dx
  • Pentru g(x)=f(x)=(x+1)xg(x) = f(x) = (x + 1)\sqrt{x} pe [0,1][0, 1], pătratul este:
g2(x)=((x+1)x)2=(x+1)2⋅x=(x2+2x+1)x=x3+2x2+xg^2(x) = ((x + 1)\sqrt{x})^2 = (x + 1)^2 \cdot x = (x^2 + 2x + 1)x = x^3 + 2x^2 + x
  • Integrala devine:
V=π∫01(x3+2x2+x) dx=π[x44+2x33+x22]01V = \pi \int_0^1 (x^3 + 2x^2 + x)\,dx = \pi \left[ \frac{x^4}{4} + \frac{2x^3}{3} + \frac{x^2}{2} \right]_0^1

(3p)

  • Calculăm valoarea numerică:
V=π(14+23+12−0)=π(3+8+612)=17π12V = \pi \left( \frac{1}{4} + \frac{2}{3} + \frac{1}{2} - 0 \right) = \pi \left( \frac{3 + 8 + 6}{12} \right) = \frac{17\pi}{12}

(2p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm expresia de sub integrală folosind f(x)=(x+1)xf(x) = (x + 1)\sqrt{x}:
f(x)xln⁡xx+1=(x+1)x⋅xln⁡xx+1=(x)2ln⁡x=xln⁡x\frac{f(x)\sqrt{x}\ln x}{x + 1} = \frac{(x + 1)\sqrt{x} \cdot \sqrt{x} \ln x}{x + 1} = (\sqrt{x})^2 \ln x = x \ln x
  • Integrala de calculat este:
∫1exln⁡x dx\int_1^e x \ln x\,dx
  • Aplicăm metoda integrării prin părți, alegând u=ln⁡x  ⟹  u′=1xu = \ln x \implies u' = \frac{1}{x} și v′=x  ⟹  v=x22v' = x \implies v = \frac{x^2}{2}:
∫1exln⁡x dx=[x22ln⁡x]1e−∫1ex22⋅1x dx\int_1^e x \ln x\,dx = \left[ \frac{x^2}{2} \ln x \right]_1^e - \int_1^e \frac{x^2}{2} \cdot \frac{1}{x}\,dx =(e22ln⁡e−12ln⁡1)−12∫1ex dx=e22−12[x22]1e= \left( \frac{e^2}{2} \ln e - \frac{1}{2} \ln 1 \right) - \frac{1}{2} \int_1^e x\,dx = \frac{e^2}{2} - \frac{1}{2} \left[ \frac{x^2}{2} \right]_1^e

(3p)

  • Finalizăm calculul integralei:
=e22−14(e2−1)=2e2−e2+14=e2+14= \frac{e^2}{2} - \frac{1}{4}(e^2 - 1) = \frac{2e^2 - e^2 + 1}{4} = \frac{e^2 + 1}{4}
  • Egalăm cu forma dată în enunț:
e2+14=e2+a4  ⟹  a=1\frac{e^2 + 1}{4} = \frac{e^2 + a}{4} \implies a = 1

(2p)