Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că (0,25⋅10−21)(0,25⋅10+21)=6. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm termenii din paranteze sub formă zecimală:
0,25⋅10=2,5și21=0,5
Înlocuim în produsul dat:
(0,25⋅10−21)(0,25⋅10+21)=(2,5−0,5)(2,5+0,5)
(2p)
Efectuăm calculele:
=2⋅3=6
(3p)
2. Se consideră funcţia f:R→R, f(x)=x2−ax+1, unde a este număr real. Determinaţi numărul real a, ştiind că punctul A(2,1) aparţine graficului funcţiei f. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul A(2,1) aparține graficului funcției f dacă și numai dacă:
f(2)=1
Înlocuim x=2 în formula funcției:
22−a⋅2+1=1⟺4−2a+1=1
(3p)
Rezolvăm ecuația liniară obținută:
5−2a=1⟺2a=4⟺a=2
(2p)
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x+2+3x=30. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim proprietatea puterilor 3x+2=3x⋅32 și dăm factor comun pe 3x:
3x⋅32+3x=30⟺3x(32+1)=30
Deoarece 32+1=9+1=10:
3x⋅10=30⟺3x=3
(3p)
Datorită injectivității funcției exponențiale, obținem:
x=1
(2p)
4. Un obiect costă 500 de lei. Determinaţi prețul obiectului după o scumpire cu 20%. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea scumpirii:
20%⋅500=10020⋅500=20⋅5=100 lei
(3p)
Prețul după scumpire este:
500+100=600 lei
(2p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0,3) şi B(8,3). Punctul M este mijlocul segmentului AB. Calculați distanța de la punctul M la punctul O(0,0). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Coordonatele mijlocului M al segmentului AB sunt:
xM=2xA+xB=20+8=4,yM=2yA+yB=23+3=3
deci M(4,3).
(2p)
Calculăm distanța OM folosind formula distanței dintre două puncte:
6. Se consideră triunghiul ABC dreptunghic în A, cu AB=5 şi AC=10. Calculaţi aria triunghiului ABC. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-un triunghi dreptunghic în A, catetele sunt AB și AC, iar aria este jumătatea produsului catetelor:
A△ABC=2AB⋅AC
(2p)
Înlocuim lungimile catetelor:
A△ABC=25⋅10=250=25
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele A=(1132) și I2=(1001).
a) Arătați că detA=−1. (5p) b) Arătați că A⋅A−3A=I2. (5p) c) Se consideră matricea X=(1yx1), unde x şi y sunt numere reale. Determinaţi numerele reale x şi y pentru care:
A⋅X−X⋅A=(−2−112)
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm determinantul de ordinul 2 al matricei A:
detA=1132=1⋅2−3⋅1
(3p)
Efectuăm scăderea:
detA=2−3=−1
(2p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Verificăm în prima și a patra ecuație: 3(−1)−(−1)=−3+1=−2 și −1−3(−1)=−1+3=2, ambele fiind adevărate.
Deci numerele reale căutate sunt x=−1 și y=−1.
(3p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x∗y=4xy+x+y
a) Arătaţi că 3∗2=29. (5p) b) Demonstrați că x∗y=4(4x+1)(4y+1)−1, pentru orice numere reale x și y. (5p) c) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui x pentru care x∗x≤2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim x=3 și y=2 în formula legii de compoziție:
3∗2=4⋅3⋅2+3+2
(3p)
Efectuăm calculele:
3∗2=24+5=29
(2p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dezvoltăm expresia din membrul drept:
4(4x+1)(4y+1)−1=416xy+4x+4y+1−1=416xy+4x+4y
(3p)
Împărțim fiecare termen la 4:
=416xy+44x+44y=4xy+x+y=x∗y
pentru orice numere reale x și y.
(2p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosind forma restrânsă demonstrată la subpunctul b), exprimăm x∗x:
x∗x=4(4x+1)2−1
(2p)
Inecuația x∗x≤2 devine:
4(4x+1)2−1≤2⟺(4x+1)2−1≤8⟺(4x+1)2≤9
Trecând la modul:
∣4x+1∣≤3⟺−3≤4x+1≤3
Scădem 1 din toți membrii:
−4≤4x≤2
Împărțim la 4:
−1≤x≤21
Mulțimea valorilor căutate este intervalul:
x∈[−1,21]
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcţia f:R→R, f(x)=ex+x2+1x.
a) Arătaţi că f′(x)=ex+(x2+1)21−x2, x∈R. (5p) b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre −∞ la graficul funcţiei f. (5p) c) Demonstrați că e1−21≤f(x)≤e+21, pentru orice x∈[−1,1]. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm regula de derivare a unei sume și regula de derivare a unui cât (vu)′=v2u′v−uv′:
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm limita funcției f(x) când x→−∞:
x→−∞limf(x)=x→−∞lim(ex+x2+1x)
Analizăm fiecare termen:
limx→−∞ex=0
limx→−∞x2+1x=limx→−∞x2(1+x21)x=limx→−∞x1=0
Obținem:
x→−∞limf(x)=0+0=0
(3p)
Deoarece limita este finită și egală cu 0, dreapta de ecuație y=0 (axa Ox) este asimptotă orizontală spre −∞ la graficul funcţiei f.
(2p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru orice x∈[−1,1], avem x2≤1, ceea ce implică:
1−x2≥0
Deoarece numitorul (x2+1)2>0 și funcția exponențială ex>0 pentru orice x∈R, deducem că:
f′(x)=ex+(x2+1)21−x2≥ex>0,∀x∈[−1,1]
Așadar, f′(x)>0 pe (−1,1), deci funcția f este strict crescătoare pe intervalul [−1,1].
Din monotonia strictă rezultă că pentru orice x∈[−1,1]:
f(−1)≤f(x)≤f(1)
(3p)
Calculăm valorile funcției la capetele intervalului:
f(−1)=e−1+(−1)2+1−1=e1−21f(1)=e1+12+11=e+21
Înlocuind aceste valori, obținem dubla inegalitate cerută:
e1−21≤f(x)≤e+21,∀x∈[−1,1]
(2p)
2. Se consideră funcția f:[0,+∞)→R, f(x)=(x+1)x.
a) Arătați că ∫12xf(x)dx=25. (5p) b) Arătați că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcţiei g:[0,1]→R, g(x)=f(x), este egal cu 1217π. (5p) c) Determinați numărul real a, știind că ∫1ex+1f(x)xlnxdx=4e2+a. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim expresia funcției f(x) sub integrală:
∫12xf(x)dx=∫12x(x+1)xdx=∫12(x+1)dx
Determinăm o primitivă:
∫12(x+1)dx=[2x2+x]12
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(222+2)−(212+1)=(2+2)−(21+1)=4−23=25
(2p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Formula volumului corpului de rotație pentru o funcție continuă g:[a,b]→R este:
V=π∫abg2(x)dx
Pentru g(x)=f(x)=(x+1)x pe [0,1], pătratul este:
g2(x)=((x+1)x)2=(x+1)2⋅x=(x2+2x+1)x=x3+2x2+x
Integrala devine:
V=π∫01(x3+2x2+x)dx=π[4x4+32x3+2x2]01
(3p)
Calculăm valoarea numerică:
V=π(41+32+21−0)=π(123+8+6)=1217π
(2p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Simplificăm expresia de sub integrală folosind f(x)=(x+1)x:
x+1f(x)xlnx=x+1(x+1)x⋅xlnx=(x)2lnx=xlnx
Integrala de calculat este:
∫1exlnxdx
Aplicăm metoda integrării prin părți, alegând u=lnx⟹u′=x1 și v′=x⟹v=2x2: