BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2020 - Matematică Tehnologic - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 6

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 3(23+1)−3=6\sqrt{3}(2\sqrt{3} + 1) - \sqrt{3} = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem paranteza înmulțind termenul 3\sqrt{3} cu fiecare termen din paranteză:
3(23+1)−3=3⋅23+3⋅1−3\sqrt{3}(2\sqrt{3} + 1) - \sqrt{3} = \sqrt{3} \cdot 2\sqrt{3} + \sqrt{3} \cdot 1 - \sqrt{3} =2⋅3+3−3= 2 \cdot 3 + \sqrt{3} - \sqrt{3}

(3p)

  • Reducem termenii asemenea 3−3=0\sqrt{3} - \sqrt{3} = 0:
=2⋅3=6= 2 \cdot 3 = 6

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−4x+2f(x) = x^2 - 4x + 2. Determinați numerele reale aa pentru care f(a)=2f(a) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=ax = a în expresia funcției și punem condiția f(a)=2f(a) = 2:
f(a)=2  ⟺  a2−4a+2=2f(a) = 2 \iff a^2 - 4a + 2 = 2
  • Scădem 22 din ambii membri ai ecuației:
a2−4a=0a^2 - 4a = 0

(3p)

  • Dăm factor comun pe aa:
a(a−4)=0a(a - 4) = 0
  • Egalăm fiecare factor cu 00:
a=0saua=4a = 0 \quad \text{sau} \quad a = 4

Ambele valori sunt numere reale, deci a∈{0,4}a \in \{0, 4\}.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x−1=3\sqrt{x - 1} = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiția de existență a radicalului de ordin par este:
x−1≥0  ⟺  x≥1  ⟺  x∈[1,+∞)x - 1 \ge 0 \iff x \ge 1 \iff x \in [1, +\infty)
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
(x−1)2=32  ⟺  x−1=9\left(\sqrt{x - 1}\right)^2 = 3^2 \iff x - 1 = 9

(3p)

  • Adunăm 11 în ambii membri:
x=9+1  ⟺  x=10x = 9 + 1 \iff x = 10
  • Verificăm condiția de existență: 10≥110 \ge 1 (adevărat), deci soluția convine. Mulțimea soluțiilor este:
S={10}S = \{10\}

(2p)


4. După o ieftinire cu 10%10\%, un obiect costă 180180 de lei. Determinați prețul inițial al obiectului. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul inițial al obiectului, exprimat în lei (x>0x > 0).
  • O ieftinire cu 10%10\% din prețul inițial reprezintă scăderea valorii 10100x\frac{10}{100}x:
x−10100x=180x - \frac{10}{100}x = 180

(3p)

  • Simplificăm fracția și aducem la numitor comun:
x−110x=180  ⟺  9x10=180x - \frac{1}{10}x = 180 \iff \frac{9x}{10} = 180
  • Aflăm necunoscuta xx:
9x=1800  ⟺  x=18009=200 lei9x = 1800 \iff x = \frac{1800}{9} = 200 \text{ lei}

Prețul inițial al obiectului este de 200200 de lei.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(4,1)A(4, 1), B(−4,1)B(-4, 1) și C(0,4)C(0, 4). Determinați lungimea înălțimii din vârful CC în triunghiul ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele mijlocului segmentului ABAB, notat cu DD, sunt:
xD=xA+xB2=4+(−4)2=0,yD=yA+yB2=1+12=1  ⟹  D(0,1)x_D = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{4 + (-4)}{2} = 0, \quad y_D = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{1 + 1}{2} = 1 \implies D(0, 1)
  • Punctele A(4,1)A(4, 1) și B(−4,1)B(-4, 1) au aceeași ordonată y=1y = 1, așadar dreapta ABAB este orizontală (paralelă cu axa OxOx).
  • Punctele C(0,4)C(0, 4) și D(0,1)D(0, 1) au aceeași abscisă x=0x = 0, ceea ce înseamnă că dreapta CDCD este verticală (coincide cu axa OyOy).
  • Întrucât o dreaptă verticală este perpendiculară pe o dreaptă orizontală, deducem că CD⊥ABCD \perp AB.
  • Prin urmare, CDCD este înălțimea din vârful CC pe latura ABAB în triunghiul ABCABC.

(3p)

  • Calculăm lungimea segmentului CDCD:
CD=(xD−xC)2+(yD−yC)2=(0−0)2+(1−4)2=(−3)2=3CD = \sqrt{(x_D - x_C)^2 + (y_D - y_C)^2} = \sqrt{(0 - 0)^2 + (1 - 4)^2} = \sqrt{(-3)^2} = 3

(2p)


6. Arătați că 3sin⁡60∘−2cos⁡45∘=12\sqrt{3}\sin 60^\circ - \sqrt{2}\cos 45^\circ = \frac{1}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Valorile funcțiilor trigonometrice uzuale sunt:
sin⁡60∘=32șicos⁡45∘=22\sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} \quad \text{și} \quad \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}

(2p)

  • Înlocuim aceste valori în membrul stâng al egalității:
3sin⁡60∘−2cos⁡45∘=3⋅32−2⋅22\sqrt{3}\sin 60^\circ - \sqrt{2}\cos 45^\circ = \sqrt{3} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} - \sqrt{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} =(3)22−(2)22=32−22=3−22=12= \frac{(\sqrt{3})^2}{2} - \frac{(\sqrt{2})^2}{2} = \frac{3}{2} - \frac{2}{2} = \frac{3 - 2}{2} = \frac{1}{2}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(1302)A = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} și I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=2\det A = 2. (5p)

b) Arătați că 3A−A⋅A=2I23A - A \cdot A = 2I_2. (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care (xA−I2)(xA−I2)=5A−I2(xA - I_2)(xA - I_2) = 5A - I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm determinantul matricei AA aplicând formula determinantului de ordinul 22:
det⁡A=∣1302∣=1⋅2−3⋅0\det A = \begin{vmatrix} 1 & 3 \\ 0 & 2 \end{vmatrix} = 1 \cdot 2 - 3 \cdot 0

(3p)

=2−0=2= 2 - 0 = 2

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(1302)(1302)=(1⋅1+3⋅01⋅3+3⋅20⋅1+2⋅00⋅3+2⋅2)=(1904)A \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 3 \cdot 0 & 1 \cdot 3 + 3 \cdot 2 \\ 0 \cdot 1 + 2 \cdot 0 & 0 \cdot 3 + 2 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 9 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm matricea 3A3A:
3A=3(1302)=(3906)3A = 3 \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 9 \\ 0 & 6 \end{pmatrix}
  • Calculăm membrul stâng al egalității:
3A−A⋅A=(3906)−(1904)=(3−19−90−06−4)=(2002)3A - A \cdot A = \begin{pmatrix} 3 & 9 \\ 0 & 6 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 9 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 - 1 & 9 - 9 \\ 0 - 0 & 6 - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix}
  • Membrul drept este:
2I2=2(1001)=(2002)2I_2 = 2 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix}
  • Cum ambele expresii conduc la aceeași matrice, rezultă că 3A−A⋅A=2I23A - A \cdot A = 2I_2.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Exprimăm matricea xA−I2xA - I_2:
xA−I2=x(1302)−(1001)=(x−13x02x−1)xA - I_2 = x \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x - 1 & 3x \\ 0 & 2x - 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm membrul stâng (xA−I2)(xA−I2)(xA - I_2)(xA - I_2):
(xA−I2)2=(x−13x02x−1)(x−13x02x−1)(xA - I_2)^2 = \begin{pmatrix} x - 1 & 3x \\ 0 & 2x - 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x - 1 & 3x \\ 0 & 2x - 1 \end{pmatrix} =((x−1)23x(x−1)+3x(2x−1)0(2x−1)2)=((x−1)23x(x−1+2x−1)0(2x−1)2)= \begin{pmatrix} (x - 1)^2 & 3x(x - 1) + 3x(2x - 1) \\ 0 & (2x - 1)^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (x - 1)^2 & 3x(x - 1 + 2x - 1) \\ 0 & (2x - 1)^2 \end{pmatrix} =((x−1)23x(3x−2)0(2x−1)2)=((x−1)29x2−6x0(2x−1)2)= \begin{pmatrix} (x - 1)^2 & 3x(3x - 2) \\ 0 & (2x - 1)^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (x - 1)^2 & 9x^2 - 6x \\ 0 & (2x - 1)^2 \end{pmatrix}
  • Calculăm membrul drept 5A−I25A - I_2:
5A−I2=5(1302)−(1001)=(515010)−(1001)=(41509)5A - I_2 = 5 \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 15 \\ 0 & 10 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 15 \\ 0 & 9 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm matricele obținute componentă cu componentă:
{(x−1)2=49x2−6x=15(2x−1)2=9\begin{cases} (x - 1)^2 = 4 \\ 9x^2 - 6x = 15 \\ (2x - 1)^2 = 9 \end{cases}
  • Din ecuația (x−1)2=4(x - 1)^2 = 4, obținem x−1=2  ⟹  x=3x - 1 = 2 \implies x = 3 sau x−1=−2  ⟹  x=−1x - 1 = -2 \implies x = -1.
  • Din ecuația (2x−1)2=9(2x - 1)^2 = 9, obținem 2x−1=3  ⟹  x=22x - 1 = 3 \implies x = 2 sau 2x−1=−3  ⟹  2x=−2  ⟹  x=−12x - 1 = -3 \implies 2x = -2 \implies x = -1.
  • Verificăm soluția comună x=−1x = -1 în ecuația rămasă 9x2−6x=159x^2 - 6x = 15:
9(−1)2−6(−1)=9⋅1+6=15(adeva˘rat)9(-1)^2 - 6(-1) = 9 \cdot 1 + 6 = 15 \quad \text{(adevărat)}
  • Prin urmare, singurul număr real care verifică egalitatea este:
x=−1x = -1

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∘y=x2+(x+1)(y+1)+y2x \circ y = x^2 + (x + 1)(y + 1) + y^2

a) Arătați că 3∘(−1)=103 \circ (-1) = 10. (5p)

b) Demonstrați că legea de compoziție „∘\circ” este comutativă. (5p)

c) Demonstrați că x∘1≥2x \circ 1 \ge 2, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim valorile x=3x = 3 și y=−1y = -1 direct în legea de compoziție:
3∘(−1)=32+(3+1)(−1+1)+(−1)23 \circ (-1) = 3^2 + (3 + 1)(-1 + 1) + (-1)^2

(3p)

=9+4⋅0+1=9+0+1=10= 9 + 4 \cdot 0 + 1 = 9 + 0 + 1 = 10

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}, calculăm expresia lui y∘xy \circ x:
y∘x=y2+(y+1)(x+1)+x2y \circ x = y^2 + (y + 1)(x + 1) + x^2

(2p)

  • Datorită comutativității înmulțirii și adunării numerelor reale, avem:
    • (y+1)(x+1)=(x+1)(y+1)(y + 1)(x + 1) = (x + 1)(y + 1)
    • y2+x2=x2+y2y^2 + x^2 = x^2 + y^2
  • Astfel, obținem:
y∘x=x2+(x+1)(y+1)+y2=x∘yy \circ x = x^2 + (x + 1)(y + 1) + y^2 = x \circ y

pentru orice numere reale xx și yy, ceea ce demonstrează că legea de compoziție „∘\circ” este comutativă.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Înlocuim y=1y = 1 în legea de compoziție pentru a explicita expresia x∘1x \circ 1:
x∘1=x2+(x+1)(1+1)+12x \circ 1 = x^2 + (x + 1)(1 + 1) + 1^2 =x2+2(x+1)+1=x2+2x+2+1=x2+2x+3= x^2 + 2(x + 1) + 1 = x^2 + 2x + 2 + 1 = x^2 + 2x + 3

(3p)

  • Formăm un pătrat perfect prin gruparea termenilor:
x2+2x+3=(x2+2x+1)+2=(x+1)2+2x^2 + 2x + 3 = (x^2 + 2x + 1) + 2 = (x + 1)^2 + 2
  • Întrucât (x+1)2≥0(x + 1)^2 \ge 0 pentru orice număr real xx, adunând 22 în ambele părți rezultă:
(x+1)2+2≥2  ⟺  x∘1≥2(x + 1)^2 + 2 \ge 2 \iff x \circ 1 \ge 2

pentru orice număr real xx.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=(x−1)ln⁡xf(x) = (x - 1)\ln x.

a) Arătați că f′(x)=1−1x+ln⁡xf'(x) = 1 - \frac{1}{x} + \ln x, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că funcția ff este descrescătoare pe intervalul (0,1](0, 1]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) ca produs de funcții elementare derivabile.
  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x−1)′ln⁡x+(x−1)(ln⁡x)′f'(x) = (x - 1)' \ln x + (x - 1) (\ln x)'

(3p)

  • Știind că (x−1)′=1(x - 1)' = 1 și că (ln⁡x)′=1x(\ln x)' = \frac{1}{x}, avem:
f′(x)=1⋅ln⁡x+(x−1)⋅1x=ln⁡x+xx−1x=1−1x+ln⁡x,x∈(0,+∞)f'(x) = 1 \cdot \ln x + (x - 1) \cdot \frac{1}{x} = \ln x + \frac{x}{x} - \frac{1}{x} = 1 - \frac{1}{x} + \ln x, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Punctul de contact are abscisa x0=1x_0 = 1.
  • Calculăm valoarea funcției în x=1x = 1:
f(1)=(1−1)ln⁡1=0⋅0=0f(1) = (1 - 1)\ln 1 = 0 \cdot 0 = 0
  • Calculăm derivata funcției în x=1x = 1:
f′(1)=1−11+ln⁡1=1−1+0=0f'(1) = 1 - \frac{1}{1} + \ln 1 = 1 - 1 + 0 = 0

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=1x_0 = 1 este dată de:
y−f(1)=f′(1)(x−1)y - f(1) = f'(1)(x - 1)
  • Înlocuind valorile obținute:
y−0=0⋅(x−1)  ⟺  y=0y - 0 = 0 \cdot (x - 1) \iff y = 0

Așadar, ecuația tangentei este y=0y = 0 (axa OxOx).

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Fie x∈(0,1]x \in (0, 1].
  • Funcția logaritm natural fiind strict crescătoare pe domeniul de definiție, din x≤1x \le 1 rezultă:
ln⁡x≤ln⁡1=0\ln x \le \ln 1 = 0
  • Totodată, pentru x∈(0,1]x \in (0, 1], împărțind inegalitatea x≤1x \le 1 la numărul strict pozitiv xx, obținem:
1≤1x  ⟺  1−1x≤01 \le \frac{1}{x} \iff 1 - \frac{1}{x} \le 0

(3p)

  • Însumând cele două inegalități:
f′(x)=(1−1x)+ln⁡x≤0+0=0f'(x) = \left(1 - \frac{1}{x}\right) + \ln x \le 0 + 0 = 0

pentru orice x∈(0,1]x \in (0, 1].

  • Deoarece f′(x)≤0f'(x) \le 0 pentru orice x∈(0,1]x \in (0, 1], rezultă că funcția ff este descrescătoare pe intervalul (0,1](0, 1].

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=1+xx2+1−2x2+1f(x) = 1 + \frac{x}{x^2 + 1} - \frac{2}{x^2 + 1}.

a) Arătați că ∫01(x2+1)f(x) dx=−16\int_0^1 (x^2 + 1) f(x) \, dx = -\frac{1}{6}. (5p)

b) Determinați primitiva FF a funcției ff pentru care F(0)=0F(0) = 0. (5p)

c) Arătați că ∫12(f(x)+f(1x)) dx=ln⁡52\int_1^2 \left(f(x) + f\left(\frac{1}{x}\right)\right) \, dx = \ln\frac{5}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm mai întâi expresia integrată (x2+1)f(x)(x^2 + 1)f(x):
(x2+1)f(x)=(x2+1)(1+xx2+1−2x2+1)(x^2 + 1)f(x) = (x^2 + 1)\left(1 + \frac{x}{x^2 + 1} - \frac{2}{x^2 + 1}\right) =(x2+1)⋅1+(x2+1)⋅xx2+1−(x2+1)⋅2x2+1=x2+1+x−2=x2+x−1= (x^2 + 1) \cdot 1 + (x^2 + 1) \cdot \frac{x}{x^2 + 1} - (x^2 + 1) \cdot \frac{2}{x^2 + 1} = x^2 + 1 + x - 2 = x^2 + x - 1
  • Integrala devine:
∫01(x2+1)f(x) dx=∫01(x2+x−1) dx=(x33+x22−x)∣01\int_0^1 (x^2 + 1) f(x) \, dx = \int_0^1 (x^2 + x - 1) \, dx = \left. \left(\frac{x^3}{3} + \frac{x^2}{2} - x\right) \right|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(133+122−1)−(033+022−0)=13+12−1=2+3−66=−16= \left(\frac{1^3}{3} + \frac{1^2}{2} - 1\right) - \left(\frac{0^3}{3} + \frac{0^2}{2} - 0\right) = \frac{1}{3} + \frac{1}{2} - 1 = \frac{2 + 3 - 6}{6} = -\frac{1}{6}

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Integrăm funcția ff pe R\mathbb{R}:
∫f(x) dx=∫(1+xx2+1−2x2+1) dx\int f(x) \, dx = \int \left(1 + \frac{x}{x^2 + 1} - \frac{2}{x^2 + 1}\right) \, dx =∫1 dx+12∫2xx2+1 dx−2∫1x2+1 dx= \int 1 \, dx + \frac{1}{2} \int \frac{2x}{x^2 + 1} \, dx - 2 \int \frac{1}{x^2 + 1} \, dx
  • Aplicăm formulele de integrare:
    • ∫1 dx=x\int 1 \, dx = x
    • ∫2xx2+1 dx=ln⁡(x2+1)\int \frac{2x}{x^2 + 1} \, dx = \ln(x^2 + 1), deoarece x2+1>0x^2 + 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}
    • ∫1x2+1 dx=arctg⁡x\int \frac{1}{x^2 + 1} \, dx = \operatorname{arctg} x
∫f(x) dx=x+12ln⁡(x2+1)−2arctg⁡x+C,C∈R\int f(x) \, dx = x + \frac{1}{2}\ln(x^2 + 1) - 2\operatorname{arctg} x + C, \quad C \in \mathbb{R}

(3p)

  • Determinăm constanta CC din condiția F(0)=0F(0) = 0:
F(0)=0+12ln⁡(02+1)−2arctg⁡(0)+C=0+12ln⁡1−0+C=CF(0) = 0 + \frac{1}{2}\ln(0^2 + 1) - 2\operatorname{arctg}(0) + C = 0 + \frac{1}{2}\ln 1 - 0 + C = C
  • Deoarece F(0)=0F(0) = 0, rezultă C=0C = 0.
  • Prin urmare, primitiva căutată este:
F(x)=x+12ln⁡(x2+1)−2arctg⁡x,x∈RF(x) = x + \frac{1}{2}\ln(x^2 + 1) - 2\operatorname{arctg} x, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru orice x∈R∗x \in \mathbb{R}^*, calculăm f(1x)f\left(\frac{1}{x}\right):
f(1x)=1+1x(1x)2+1−2(1x)2+1=1+1x1+x2x2−21+x2x2f\left(\frac{1}{x}\right) = 1 + \frac{\frac{1}{x}}{\left(\frac{1}{x}\right)^2 + 1} - \frac{2}{\left(\frac{1}{x}\right)^2 + 1} = 1 + \frac{\frac{1}{x}}{\frac{1 + x^2}{x^2}} - \frac{2}{\frac{1 + x^2}{x^2}} =1+1x⋅x2x2+1−2⋅x2x2+1=1+xx2+1−2x2x2+1= 1 + \frac{1}{x} \cdot \frac{x^2}{x^2 + 1} - 2 \cdot \frac{x^2}{x^2 + 1} = 1 + \frac{x}{x^2 + 1} - \frac{2x^2}{x^2 + 1}
  • Adunăm f(x)f(x) și f(1x)f\left(\frac{1}{x}\right):
f(x)+f(1x)=(1+xx2+1−2x2+1)+(1+xx2+1−2x2x2+1)f(x) + f\left(\frac{1}{x}\right) = \left(1 + \frac{x}{x^2 + 1} - \frac{2}{x^2 + 1}\right) + \left(1 + \frac{x}{x^2 + 1} - \frac{2x^2}{x^2 + 1}\right) =2+x−2+x−2x2x2+1=2+−2x2+2x−2x2+1= 2 + \frac{x - 2 + x - 2x^2}{x^2 + 1} = 2 + \frac{-2x^2 + 2x - 2}{x^2 + 1}
  • Prelucrăm fracția dând factor comun −2-2:
=2+−2(x2+1)+2xx2+1=2−2(x2+1)x2+1+2xx2+1=2−2+2xx2+1=2xx2+1= 2 + \frac{-2(x^2 + 1) + 2x}{x^2 + 1} = 2 - \frac{2(x^2 + 1)}{x^2 + 1} + \frac{2x}{x^2 + 1} = 2 - 2 + \frac{2x}{x^2 + 1} = \frac{2x}{x^2 + 1}

pentru orice număr real x≠0x \neq 0.

(2p)

  • Calculăm integrala definită:
∫12(f(x)+f(1x)) dx=∫122xx2+1 dx\int_1^2 \left(f(x) + f\left(\frac{1}{x}\right)\right) \, dx = \int_1^2 \frac{2x}{x^2 + 1} \, dx
  • Deoarece numărătorul este derivata numitorului, (x2+1)′=2x(x^2 + 1)' = 2x, obținem:
∫122xx2+1 dx=ln⁡(x2+1)∣12=ln⁡(22+1)−ln⁡(12+1)\int_1^2 \frac{2x}{x^2 + 1} \, dx = \left. \ln(x^2 + 1) \right|_1^2 = \ln(2^2 + 1) - \ln(1^2 + 1) =ln⁡5−ln⁡2=ln⁡(52)= \ln 5 - \ln 2 = \ln\left(\frac{5}{2}\right)

(3p)