Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 3(23+1)−3=6. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Desfacem paranteza înmulțind termenul 3 cu fiecare termen din paranteză:
3(23+1)−3=3⋅23+3⋅1−3
=2⋅3+3−3
(3p)
- Reducem termenii asemenea 3−3=0:
=2⋅3=6
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2−4x+2. Determinați numerele reale a pentru care f(a)=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Înlocuim x=a în expresia funcției și punem condiția f(a)=2:
f(a)=2⟺a2−4a+2=2
- Scădem 2 din ambii membri ai ecuației:
a2−4a=0
(3p)
a(a−4)=0
- Egalăm fiecare factor cu 0:
a=0saua=4
Ambele valori sunt numere reale, deci a∈{0,4}.
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x−1=3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Condiția de existență a radicalului de ordin par este:
x−1≥0⟺x≥1⟺x∈[1,+∞)
- Ridicăm ambii membri ai ecuației la pătrat:
(x−1)2=32⟺x−1=9
(3p)
- Adunăm 1 în ambii membri:
x=9+1⟺x=10
- Verificăm condiția de existență: 10≥1 (adevărat), deci soluția convine. Mulțimea soluțiilor este:
S={10}
(2p)
4. După o ieftinire cu 10%, un obiect costă 180 de lei. Determinați prețul inițial al obiectului. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Notăm cu x prețul inițial al obiectului, exprimat în lei (x>0).
- O ieftinire cu 10% din prețul inițial reprezintă scăderea valorii 10010x:
x−10010x=180
(3p)
- Simplificăm fracția și aducem la numitor comun:
x−101x=180⟺109x=180
9x=1800⟺x=91800=200 lei
Prețul inițial al obiectului este de 200 de lei.
(2p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(4,1), B(−4,1) și C(0,4). Determinați lungimea înălțimii din vârful C în triunghiul ABC. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Coordonatele mijlocului segmentului AB, notat cu D, sunt:
xD=2xA+xB=24+(−4)=0,yD=2yA+yB=21+1=1⟹D(0,1)
- Punctele A(4,1) și B(−4,1) au aceeași ordonată y=1, așadar dreapta AB este orizontală (paralelă cu axa Ox).
- Punctele C(0,4) și D(0,1) au aceeași abscisă x=0, ceea ce înseamnă că dreapta CD este verticală (coincide cu axa Oy).
- Întrucât o dreaptă verticală este perpendiculară pe o dreaptă orizontală, deducem că CD⊥AB.
- Prin urmare, CD este înălțimea din vârful C pe latura AB în triunghiul ABC.
(3p)
- Calculăm lungimea segmentului CD:
CD=(xD−xC)2+(yD−yC)2=(0−0)2+(1−4)2=(−3)2=3
(2p)
6. Arătați că 3sin60∘−2cos45∘=21. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Valorile funcțiilor trigonometrice uzuale sunt:
sin60∘=23șicos45∘=22
(2p)
- Înlocuim aceste valori în membrul stâng al egalității:
3sin60∘−2cos45∘=3⋅23−2⋅22
=2(3)2−2(2)2=23−22=23−2=21
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele A=(1032) și I2=(1001).
a) Arătați că detA=2. (5p)
b) Arătați că 3A−A⋅A=2I2. (5p)
c) Determinați numărul real x pentru care (xA−I2)(xA−I2)=5A−I2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
- Calculăm determinantul matricei A aplicând formula determinantului de ordinul 2:
detA=1032=1⋅2−3⋅0
(3p)
=2−0=2
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
- Calculăm produsul A⋅A:
A⋅A=(1032)(1032)=(1⋅1+3⋅00⋅1+2⋅01⋅3+3⋅20⋅3+2⋅2)=(1094)
(2p)
- Calculăm matricea 3A:
3A=3(1032)=(3096)
- Calculăm membrul stâng al egalității:
3A−A⋅A=(3096)−(1094)=(3−10−09−96−4)=(2002)
2I2=2(1001)=(2002)
- Cum ambele expresii conduc la aceeași matrice, rezultă că 3A−A⋅A=2I2.
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
- Exprimăm matricea xA−I2:
xA−I2=x(1032)−(1001)=(x−103x2x−1)
- Calculăm membrul stâng (xA−I2)(xA−I2):
(xA−I2)2=(x−103x2x−1)(x−103x2x−1)
=((x−1)203x(x−1)+3x(2x−1)(2x−1)2)=((x−1)203x(x−1+2x−1)(2x−1)2)
=((x−1)203x(3x−2)(2x−1)2)=((x−1)209x2−6x(2x−1)2)
- Calculăm membrul drept 5A−I2:
5A−I2=5(1032)−(1001)=(501510)−(1001)=(40159)
(3p)
- Egalăm matricele obținute componentă cu componentă:
⎩⎨⎧(x−1)2=49x2−6x=15(2x−1)2=9
- Din ecuația (x−1)2=4, obținem x−1=2⟹x=3 sau x−1=−2⟹x=−1.
- Din ecuația (2x−1)2=9, obținem 2x−1=3⟹x=2 sau 2x−1=−3⟹2x=−2⟹x=−1.
- Verificăm soluția comună x=−1 în ecuația rămasă 9x2−6x=15:
9(−1)2−6(−1)=9⋅1+6=15(adeva˘rat)
- Prin urmare, singurul număr real care verifică egalitatea este:
x=−1
(2p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x∘y=x2+(x+1)(y+1)+y2
a) Arătați că 3∘(−1)=10. (5p)
b) Demonstrați că legea de compoziție „∘” este comutativă. (5p)
c) Demonstrați că x∘1≥2, pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
- Înlocuim valorile x=3 și y=−1 direct în legea de compoziție:
3∘(−1)=32+(3+1)(−1+1)+(−1)2
(3p)
=9+4⋅0+1=9+0+1=10
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
- Pentru orice x,y∈R, calculăm expresia lui y∘x:
y∘x=y2+(y+1)(x+1)+x2
(2p)
- Datorită comutativității înmulțirii și adunării numerelor reale, avem:
- (y+1)(x+1)=(x+1)(y+1)
- y2+x2=x2+y2
- Astfel, obținem:
y∘x=x2+(x+1)(y+1)+y2=x∘y
pentru orice numere reale x și y, ceea ce demonstrează că legea de compoziție „∘” este comutativă.
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
- Înlocuim y=1 în legea de compoziție pentru a explicita expresia x∘1:
x∘1=x2+(x+1)(1+1)+12
=x2+2(x+1)+1=x2+2x+2+1=x2+2x+3
(3p)
- Formăm un pătrat perfect prin gruparea termenilor:
x2+2x+3=(x2+2x+1)+2=(x+1)2+2
- Întrucât (x+1)2≥0 pentru orice număr real x, adunând 2 în ambele părți rezultă:
(x+1)2+2≥2⟺x∘1≥2
pentru orice număr real x.
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x)=(x−1)lnx.
a) Arătați că f′(x)=1−x1+lnx, x∈(0,+∞). (5p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x=1, situat pe graficul funcției f. (5p)
c) Demonstrați că funcția f este descrescătoare pe intervalul (0,1]. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
- Funcția f este derivabilă pe (0,+∞) ca produs de funcții elementare derivabile.
- Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′:
f′(x)=(x−1)′lnx+(x−1)(lnx)′
(3p)
- Știind că (x−1)′=1 și că (lnx)′=x1, avem:
f′(x)=1⋅lnx+(x−1)⋅x1=lnx+xx−x1=1−x1+lnx,x∈(0,+∞)
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
- Punctul de contact are abscisa x0=1.
- Calculăm valoarea funcției în x=1:
f(1)=(1−1)ln1=0⋅0=0
- Calculăm derivata funcției în x=1:
f′(1)=1−11+ln1=1−1+0=0
(2p)
- Ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x0=1 este dată de:
y−f(1)=f′(1)(x−1)
- Înlocuind valorile obținute:
y−0=0⋅(x−1)⟺y=0
Așadar, ecuația tangentei este y=0 (axa Ox).
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
- Fie x∈(0,1].
- Funcția logaritm natural fiind strict crescătoare pe domeniul de definiție, din x≤1 rezultă:
lnx≤ln1=0
- Totodată, pentru x∈(0,1], împărțind inegalitatea x≤1 la numărul strict pozitiv x, obținem:
1≤x1⟺1−x1≤0
(3p)
- Însumând cele două inegalități:
f′(x)=(1−x1)+lnx≤0+0=0
pentru orice x∈(0,1].
- Deoarece f′(x)≤0 pentru orice x∈(0,1], rezultă că funcția f este descrescătoare pe intervalul (0,1].
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=1+x2+1x−x2+12.
a) Arătați că ∫01(x2+1)f(x)dx=−61. (5p)
b) Determinați primitiva F a funcției f pentru care F(0)=0. (5p)
c) Arătați că ∫12(f(x)+f(x1))dx=ln25. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
- Calculăm mai întâi expresia integrată (x2+1)f(x):
(x2+1)f(x)=(x2+1)(1+x2+1x−x2+12)
=(x2+1)⋅1+(x2+1)⋅x2+1x−(x2+1)⋅x2+12=x2+1+x−2=x2+x−1
∫01(x2+1)f(x)dx=∫01(x2+x−1)dx=(3x3+2x2−x)01
(3p)
- Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(313+212−1)−(303+202−0)=31+21−1=62+3−6=−61
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
- Integrăm funcția f pe R:
∫f(x)dx=∫(1+x2+1x−x2+12)dx
=∫1dx+21∫x2+12xdx−2∫x2+11dx
- Aplicăm formulele de integrare:
- ∫1dx=x
- ∫x2+12xdx=ln(x2+1), deoarece x2+1>0 pentru orice x∈R
- ∫x2+11dx=arctgx
∫f(x)dx=x+21ln(x2+1)−2arctgx+C,C∈R
(3p)
- Determinăm constanta C din condiția F(0)=0:
F(0)=0+21ln(02+1)−2arctg(0)+C=0+21ln1−0+C=C
- Deoarece F(0)=0, rezultă C=0.
- Prin urmare, primitiva căutată este:
F(x)=x+21ln(x2+1)−2arctgx,x∈R
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
- Pentru orice x∈R∗, calculăm f(x1):
f(x1)=1+(x1)2+1x1−(x1)2+12=1+x21+x2x1−x21+x22
=1+x1⋅x2+1x2−2⋅x2+1x2=1+x2+1x−x2+12x2
- Adunăm f(x) și f(x1):
f(x)+f(x1)=(1+x2+1x−x2+12)+(1+x2+1x−x2+12x2)
=2+x2+1x−2+x−2x2=2+x2+1−2x2+2x−2
- Prelucrăm fracția dând factor comun −2:
=2+x2+1−2(x2+1)+2x=2−x2+12(x2+1)+x2+12x=2−2+x2+12x=x2+12x
pentru orice număr real x=0.
(2p)
- Calculăm integrala definită:
∫12(f(x)+f(x1))dx=∫12x2+12xdx
- Deoarece numărătorul este derivata numitorului, (x2+1)′=2x, obținem:
∫12x2+12xdx=ln(x2+1)12=ln(22+1)−ln(12+1)
=ln5−ln2=ln(25)
(3p)