BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Sesiunea August

Bacalaureat 2020 - Matematică Tehnologic - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (10+12)(10−12)=3994\left(10 + \frac{1}{2}\right)\left(10 - \frac{1}{2}\right) = \frac{399}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2(a + b)(a - b) = a^2 - b^2:
(10+12)(10−12)=102−(12)2=100−14\left(10 + \frac{1}{2}\right)\left(10 - \frac{1}{2}\right) = 10^2 - \left(\frac{1}{2}\right)^2 = 100 - \frac{1}{4}

(3p)

  • Aducem la numitor comun și efectuăm scăderea:
100−14=400−14=3994100 - \frac{1}{4} = \frac{400 - 1}{4} = \frac{399}{4}

(2p)


2. Determinați abscisa punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=10−xg(x) = 10 - x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul de intersecție se determină egalând expresiile celor două funcții, f(x)=g(x)f(x) = g(x):
2x+1=10−x2x + 1 = 10 - x

(3p)

  • Separăm termenii și calculăm abscisa xx:
2x+x=10−1  ⟹  3x=9  ⟹  x=32x + x = 10 - 1 \implies 3x = 9 \implies x = 3

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡7(x2+13)=2\log_7(x^2 + 13) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția logaritmului log⁡ab=c  ⟺  b=ac\log_a b = c \iff b = a^c:
x2+13=72  ⟹  x2+13=49x^2 + 13 = 7^2 \implies x^2 + 13 = 49 x2−36=0x^2 - 36 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația obținută:
x2=36  ⟹  x=−6saux=6x^2 = 36 \implies x = -6 \quad \text{sau} \quad x = 6
  • Deoarece x2+13=49>0x^2 + 13 = 49 > 0, ambele soluții verifică condiția de existență a logaritmului, deci soluțiile sunt x=−6x = -6 și x=6x = 6.

(2p)


4. După o ieftinire cu 20%20\%, preţul unei tablete este 800800 de lei. Determinați prețul tabletei înainte de ieftinire. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu pp prețul tabletei înainte de ieftinire. Ecuația reducerii prețului este:
p−20100⋅p=800  ⟺  80100⋅p=800  ⟺  45p=800p - \frac{20}{100} \cdot p = 800 \iff \frac{80}{100} \cdot p = 800 \iff \frac{4}{5} p = 800

(3p)

  • Aflăm prețul inițial:
p=800⋅10080=1000 leip = \frac{800 \cdot 100}{80} = 1000 \text{ lei}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,1)A(2, 1) şi B(2,7)B(2, 7). Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB. Calculați lungimea segmentului AMAM. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimea segmentului ABAB:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(2−2)2+(7−1)2=0+62=6AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(2 - 2)^2 + (7 - 1)^2} = \sqrt{0 + 6^2} = 6

(2p)

  • Deoarece MM este mijlocul segmentului ABAB, lungimea segmentului AMAM reprezintă jumătate din lungimea lui ABAB:
AM=AB2=62=3AM = \frac{AB}{2} = \frac{6}{2} = 3

(3p)


6. Arătați că 2sin⁡230∘−sin⁡245∘=02\sin^2 30^\circ - \sin^2 45^\circ = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Valorile funcțiilor trigonometrice uzuale sunt:
sin⁡30∘=12,sin⁡45∘=22\sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}

(2p)

  • Înlocuim aceste valori în expresie:
2sin⁡230∘−sin⁡245∘=2⋅(12)2−(22)2=2⋅14−24=24−24=02\sin^2 30^\circ - \sin^2 45^\circ = 2 \cdot \left(\frac{1}{2}\right)^2 - \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 = 2 \cdot \frac{1}{4} - \frac{2}{4} = \frac{2}{4} - \frac{2}{4} = 0

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea A(a)=(a+111a−1)A(a) = \begin{pmatrix} a + 1 & 1 \\ 1 & a - 1 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=−2\det(A(0)) = -2. (5p)
b) Arătați că A(a)⋅A(−a)=(2−a2)I2A(a) \cdot A(-a) = (2 - a^2)I_2, pentru orice număr real aa, unde I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}. (5p)
c) Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}), știind că A(1)⋅X=A(2)A(1) \cdot X = A(2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(0)A(0)
  • Înlocuim a=0a = 0 în expresia matricei A(a)A(a):
A(0)=(0+1110−1)=(111−1)A(0) = \begin{pmatrix} 0 + 1 & 1 \\ 1 & 0 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul:
det⁡(A(0))=∣111−1∣=1⋅(−1)−1⋅1\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 1 & -1 \end{vmatrix} = 1 \cdot (-1) - 1 \cdot 1

(3p)

=−1−1=−2= -1 - 1 = -2

(2p)


b) Verificarea relației A(a)⋅A(−a)=(2−a2)I2A(a) \cdot A(-a) = (2 - a^2)I_2
  • Scriem matricea A(−a)A(-a):
A(−a)=(−a+111−a−1)=(1−a11−(a+1))A(-a) = \begin{pmatrix} -a + 1 & 1 \\ 1 & -a - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - a & 1 \\ 1 & -(a + 1) \end{pmatrix}
  • Efectuăm produsul A(a)⋅A(−a)A(a) \cdot A(-a):
A(a)⋅A(−a)=(a+111a−1)(1−a11−(a+1))A(a) \cdot A(-a) = \begin{pmatrix} a + 1 & 1 \\ 1 & a - 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 - a & 1 \\ 1 & -(a + 1) \end{pmatrix} =((a+1)(1−a)+1⋅1(a+1)⋅1+1⋅(−(a+1))1⋅(1−a)+(a−1)⋅11⋅1+(a−1)(−(a+1)))= \begin{pmatrix} (a + 1)(1 - a) + 1 \cdot 1 & (a + 1) \cdot 1 + 1 \cdot (-(a + 1)) \\ 1 \cdot (1 - a) + (a - 1) \cdot 1 & 1 \cdot 1 + (a - 1)(-(a + 1)) \end{pmatrix} =((1−a2)+1a+1−a−11−a+a−11−(a2−1))=(2−a2002−a2)= \begin{pmatrix} (1 - a^2) + 1 & a + 1 - a - 1 \\ 1 - a + a - 1 & 1 - (a^2 - 1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - a^2 & 0 \\ 0 & 2 - a^2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Dăm factor comun scalarul 2−a22 - a^2:
=(2−a2)(1001)=(2−a2)I2= (2 - a^2)\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = (2 - a^2)I_2

pentru orice număr real aa.

(2p)


c) Determinarea matricei XX din ecuația A(1)⋅X=A(2)A(1) \cdot X = A(2)
  • Determinăm matricele A(1)A(1) și A(2)A(2):
A(1)=(2110),A(2)=(3111)A(1) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}, \quad A(2) = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei A(1)A(1):
det⁡(A(1))=∣2110∣=2⋅0−1⋅1=−1≠0\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = 2 \cdot 0 - 1 \cdot 1 = -1 \neq 0

deci matricea A(1)A(1) este inversabilă.

  • Determinăm inversa (A(1))−1(A(1))^{-1}:
(A(1))−1=1−1(0−1−12)=(011−2)(A(1))^{-1} = \frac{1}{-1} \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Înmulțind ecuația A(1)⋅X=A(2)A(1) \cdot X = A(2) la stânga cu (A(1))−1(A(1))^{-1}, obținem X=(A(1))−1⋅A(2)X = (A(1))^{-1} \cdot A(2):
X=(011−2)(3111)=(0⋅3+1⋅10⋅1+1⋅11⋅3+(−2)⋅11⋅1+(−2)⋅1)X = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 \cdot 3 + 1 \cdot 1 & 0 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \\ 1 \cdot 3 + (-2) \cdot 1 & 1 \cdot 1 + (-2) \cdot 1 \end{pmatrix} X=(111−1)X = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=x2+xy−x−y+1x * y = x^2 + xy - x - y + 1

a) Arătaţi că 3∗2=113 * 2 = 11. (5p)
b) Demonstrați că x∗(−x)=1x * (-x) = 1, pentru orice număr real xx. (5p)
c) Determinați numărul real xx pentru care 2x∗4=12^x * 4 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul compunerii 3∗23 * 2
  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=3x = 3 și y=2y = 2:
3∗2=32+3⋅2−3−2+13 * 2 = 3^2 + 3 \cdot 2 - 3 - 2 + 1

(3p)

  • Efectuăm operațiile aritmetice:
3∗2=9+6−3−2+1=15−5+1=113 * 2 = 9 + 6 - 3 - 2 + 1 = 15 - 5 + 1 = 11

(2p)


b) Verificarea identității x∗(−x)=1x * (-x) = 1
  • Înlocuim y=−xy = -x în legea de compoziție:
x∗(−x)=x2+x⋅(−x)−x−(−x)+1x * (-x) = x^2 + x \cdot (-x) - x - (-x) + 1

(3p)

  • Reducem termenii asemenea:
x∗(−x)=x2−x2−x+x+1=1x * (-x) = x^2 - x^2 - x + x + 1 = 1

pentru orice număr real xx.

(2p)


c) Rezolvarea ecuației 2x∗4=12^x * 4 = 1
  • Înlocuim elementele în legea de compoziție cu primul termen 2x2^x și al doilea termen 44:
2x∗4=(2x)2+2x⋅4−2x−4+1=(2x)2+3⋅2x−32^x * 4 = (2^x)^2 + 2^x \cdot 4 - 2^x - 4 + 1 = (2^x)^2 + 3 \cdot 2^x - 3
  • Egalăm cu 11:
(2x)2+3⋅2x−3=1  ⟺  (2x)2+3⋅2x−4=0(2^x)^2 + 3 \cdot 2^x - 3 = 1 \iff (2^x)^2 + 3 \cdot 2^x - 4 = 0
  • Descompunem în factori sau rezolvăm ca ecuație de gradul al doilea în 2x2^x:
(2x+4)(2x−1)=0(2^x + 4)(2^x - 1) = 0

(3p)

  • Deoarece funcția exponențială este strict pozitivă, 2x>02^x > 0, avem 2x+4>02^x + 4 > 0.
  • Rezultă:
2x−1=0  ⟺  2x=1  ⟺  x=02^x - 1 = 0 \iff 2^x = 1 \iff x = 0

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+2x+3x2+2x+2f(x) = \frac{x^2 + 2x + 3}{x^2 + 2x + 2}.

a) Arătați că f′(x)=−2(x+1)(x2+2x+2)2f'(x) = \frac{-2(x + 1)}{(x^2 + 2x + 2)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)
b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)
c) Determinați imaginea funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Observăm că numitorul x2+2x+2=(x+1)2+1≥1>0x^2 + 2x + 2 = (x + 1)^2 + 1 \ge 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci funcția este derivabilă pe R\mathbb{R}.
  • Aplicăm regula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(x2+2x+3)′(x2+2x+2)−(x2+2x+3)(x2+2x+2)′(x2+2x+2)2f'(x) = \frac{(x^2 + 2x + 3)'(x^2 + 2x + 2) - (x^2 + 2x + 3)(x^2 + 2x + 2)'}{(x^2 + 2x + 2)^2} =(2x+2)(x2+2x+2)−(x2+2x+3)(2x+2)(x2+2x+2)2= \frac{(2x + 2)(x^2 + 2x + 2) - (x^2 + 2x + 3)(2x + 2)}{(x^2 + 2x + 2)^2}

(3p)

  • Dăm factor comun termenul (2x+2)(2x + 2):
f′(x)=(2x+2)[(x2+2x+2)−(x2+2x+3)](x2+2x+2)2=(2x+2)(−1)(x2+2x+2)2=−2(x+1)(x2+2x+2)2,x∈Rf'(x) = \frac{(2x + 2)\left[(x^2 + 2x + 2) - (x^2 + 2x + 3)\right]}{(x^2 + 2x + 2)^2} = \frac{(2x + 2)(-1)}{(x^2 + 2x + 2)^2} = \frac{-2(x + 1)}{(x^2 + 2x + 2)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b) Ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty
  • Calculăm limita funcției când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x2+2x+3x2+2x+2=lim⁡x→+∞x2(1+2x+3x2)x2(1+2x+2x2)=11=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 2x + 3}{x^2 + 2x + 2} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(1 + \frac{2}{x} + \frac{3}{x^2}\right)}{x^2\left(1 + \frac{2}{x} + \frac{2}{x^2}\right)} = \frac{1}{1} = 1

(3p)

  • Deoarece limita este finită și egală cu 11, dreapta de ecuație:
y=1y = 1

este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)


c) Determinarea imaginii funcției ff
  • Determinăm punctele critice rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
−2(x+1)=0  ⟺  x=−1-2(x + 1) = 0 \iff x = -1
  • Deoarece numitorul (x2+2x+2)2>0(x^2 + 2x + 2)^2 > 0, semnul derivatei este dat de semnul numărătorului −2(x+1)-2(x + 1):
    • Pentru x∈(−∞,−1]x \in (-\infty, -1], avem x+1≤0  ⟹  f′(x)≥0x + 1 \le 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe (−∞,−1](-\infty, -1].
    • Pentru x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty), avem x+1≥0  ⟹  f′(x)≤0x + 1 \ge 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe [−1,+∞)[-1, +\infty).

(3p)

  • Calculăm valoarea maximă atinsă în punctul critic x=−1x = -1:
f(−1)=(−1)2+2(−1)+3(−1)2+2(−1)+2=1−2+31−2+2=21=2f(-1) = \frac{(-1)^2 + 2(-1) + 3}{(-1)^2 + 2(-1) + 2} = \frac{1 - 2 + 3}{1 - 2 + 2} = \frac{2}{1} = 2
  • Calculăm limitele la capetele domeniului:
lim⁡x→−∞f(x)=1șilim⁡x→+∞f(x)=1\lim_{x \to -\infty} f(x) = 1 \quad \text{și} \quad \lim_{x \to +\infty} f(x) = 1
  • În plus, rescriem f(x)=(x2+2x+2)+1x2+2x+2=1+1x2+2x+2>1f(x) = \frac{(x^2 + 2x + 2) + 1}{x^2 + 2x + 2} = 1 + \frac{1}{x^2 + 2x + 2} > 1 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci f(x)≠1f(x) \neq 1.
  • Deoarece funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}, conform proprietății lui Darboux imaginea funcției este:
Im⁡f=(1,2]\operatorname{Im} f = (1, 2]

(2p)


Problema 2

Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+2x2+4f(x) = \frac{x + 2}{x^2 + 4}.

a) Arătaţi că ∫01f(x)(x2+4) dx=52\int_0^1 f(x)(x^2 + 4)\,dx = \frac{5}{2}. (5p)
b) Arătaţi că ∫01(f(x)−2x2+4) dx=12ln⁡54\int_0^1 \left(f(x) - \frac{2}{x^2 + 4}\right)\,dx = \frac{1}{2}\ln\frac{5}{4}. (5p)
c) Determinați F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, primitiva lui ff pentru care F(0)=0F(0) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫01f(x)(x2+4) dx\int_0^1 f(x)(x^2 + 4)\,dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) sub integrală:
∫01f(x)(x2+4) dx=∫01x+2x2+4⋅(x2+4) dx=∫01(x+2) dx\int_0^1 f(x)(x^2 + 4)\,dx = \int_0^1 \frac{x + 2}{x^2 + 4} \cdot (x^2 + 4)\,dx = \int_0^1 (x + 2)\,dx

(2p)

  • Determinăm o primitivă și aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫01(x+2) dx=[x22+2x]01=(122+2⋅1)−0=12+2=52\int_0^1 (x + 2)\,dx = \left[ \frac{x^2}{2} + 2x \right]_0^1 = \left( \frac{1^2}{2} + 2 \cdot 1 \right) - 0 = \frac{1}{2} + 2 = \frac{5}{2}

(3p)


b) Calculul integralei ∫01(f(x)−2x2+4) dx\int_0^1 \left(f(x) - \frac{2}{x^2 + 4}\right)\,dx
  • Simplificăm expresia de sub integrală:
f(x)−2x2+4=x+2x2+4−2x2+4=xx2+4f(x) - \frac{2}{x^2 + 4} = \frac{x + 2}{x^2 + 4} - \frac{2}{x^2 + 4} = \frac{x}{x^2 + 4}
  • Integrala de calculat este:
∫01xx2+4 dx=12∫012xx2+4 dx=12∫01(x2+4)′x2+4 dx\int_0^1 \frac{x}{x^2 + 4}\,dx = \frac{1}{2}\int_0^1 \frac{2x}{x^2 + 4}\,dx = \frac{1}{2}\int_0^1 \frac{(x^2 + 4)'}{x^2 + 4}\,dx

(2p)

  • Determinăm primitiva:
=[12ln⁡(x2+4)]01=12ln⁡(12+4)−12ln⁡(02+4)=12ln⁡5−12ln⁡4= \left[ \frac{1}{2}\ln(x^2 + 4) \right]_0^1 = \frac{1}{2}\ln(1^2 + 4) - \frac{1}{2}\ln(0^2 + 4) = \frac{1}{2}\ln 5 - \frac{1}{2}\ln 4
  • Aplicăm proprietățile logaritmilor ln⁡a−ln⁡b=ln⁡ab\ln a - \ln b = \ln\frac{a}{b}:
=12(ln⁡5−ln⁡4)=12ln⁡54= \frac{1}{2}(\ln 5 - \ln 4) = \frac{1}{2}\ln\frac{5}{4}

(3p)


c) Determinarea primitivei FF cu F(0)=0F(0) = 0
  • Descompunem funcția f(x)f(x) în sumă de două fracții:
f(x)=x+2x2+4=xx2+4+2x2+4f(x) = \frac{x + 2}{x^2 + 4} = \frac{x}{x^2 + 4} + \frac{2}{x^2 + 4}
  • Integrăm ambele componente pentru a găsi familia primitivelor ∫f(x) dx\int f(x)\,dx:
∫xx2+4 dx=12ln⁡(x2+4)\int \frac{x}{x^2 + 4}\,dx = \frac{1}{2}\ln(x^2 + 4) ∫2x2+4 dx=2⋅12arctg⁡(x2)=arctg⁡(x2)\int \frac{2}{x^2 + 4}\,dx = 2 \cdot \frac{1}{2} \operatorname{arctg}\left(\frac{x}{2}\right) = \operatorname{arctg}\left(\frac{x}{2}\right)
  • Familia primitivelor este:
F(x)=12ln⁡(x2+4)+arctg⁡(x2)+C,unde C∈RF(x) = \frac{1}{2}\ln(x^2 + 4) + \operatorname{arctg}\left(\frac{x}{2}\right) + C, \quad \text{unde } C \in \mathbb{R}

(3p)

  • Impunem condiția F(0)=0F(0) = 0:
F(0)=12ln⁡(02+4)+arctg⁡(0)+C=12ln⁡4+0+C=ln⁡4+C=ln⁡2+CF(0) = \frac{1}{2}\ln(0^2 + 4) + \operatorname{arctg}(0) + C = \frac{1}{2}\ln 4 + 0 + C = \ln\sqrt{4} + C = \ln 2 + C ln⁡2+C=0  ⟹  C=−ln⁡2\ln 2 + C = 0 \implies C = -\ln 2
  • Așadar, primitiva cerută este:
F(x)=12ln⁡(x2+4)+arctg⁡(x2)−ln⁡2,x∈RF(x) = \frac{1}{2}\ln(x^2 + 4) + \operatorname{arctg}\left(\frac{x}{2}\right) - \ln 2, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)