Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că ( 10 + 1 2 ) ( 10 − 1 2 ) = 399 4 \left(10 + \frac{1}{2}\right)\left(10 - \frac{1}{2}\right) = \frac{399}{4} ( 10 + 2 1 ) ( 10 − 2 1 ) = 4 399 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula diferenței de pătrate ( a + b ) ( a − b ) = a 2 − b 2 (a + b)(a - b) = a^2 - b^2 ( a + b ) ( a − b ) = a 2 − b 2 :
( 10 + 1 2 ) ( 10 − 1 2 ) = 10 2 − ( 1 2 ) 2 = 100 − 1 4 \left(10 + \frac{1}{2}\right)\left(10 - \frac{1}{2}\right) = 10^2 - \left(\frac{1}{2}\right)^2 = 100 - \frac{1}{4} ( 10 + 2 1 ) ( 10 − 2 1 ) = 1 0 2 − ( 2 1 ) 2 = 100 − 4 1
(3p)
Aducem la numitor comun și efectuăm scăderea:
100 − 1 4 = 400 − 1 4 = 399 4 100 - \frac{1}{4} = \frac{400 - 1}{4} = \frac{399}{4} 100 − 4 1 = 4 400 − 1 = 4 399
(2p)
2. Determinați abscisa punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 2 x + 1 f(x) = 2x + 1 f ( x ) = 2 x + 1 și g : R → R g: \mathbb{R} \to \mathbb{R} g : R → R , g ( x ) = 10 − x g(x) = 10 - x g ( x ) = 10 − x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul de intersecție se determină egalând expresiile celor două funcții, f ( x ) = g ( x ) f(x) = g(x) f ( x ) = g ( x ) :
2 x + 1 = 10 − x 2x + 1 = 10 - x 2 x + 1 = 10 − x
(3p)
Separăm termenii și calculăm abscisa x x x :
2 x + x = 10 − 1 ⟹ 3 x = 9 ⟹ x = 3 2x + x = 10 - 1 \implies 3x = 9 \implies x = 3 2 x + x = 10 − 1 ⟹ 3 x = 9 ⟹ x = 3
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 7 ( x 2 + 13 ) = 2 \log_7(x^2 + 13) = 2 log 7 ( x 2 + 13 ) = 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm definiția logaritmului log a b = c ⟺ b = a c \log_a b = c \iff b = a^c log a b = c ⟺ b = a c :
x 2 + 13 = 7 2 ⟹ x 2 + 13 = 49 x^2 + 13 = 7^2 \implies x^2 + 13 = 49 x 2 + 13 = 7 2 ⟹ x 2 + 13 = 49
x 2 − 36 = 0 x^2 - 36 = 0 x 2 − 36 = 0
(3p)
Rezolvăm ecuația obținută:
x 2 = 36 ⟹ x = − 6 sau x = 6 x^2 = 36 \implies x = -6 \quad \text{sau} \quad x = 6 x 2 = 36 ⟹ x = − 6 sau x = 6
Deoarece x 2 + 13 = 49 > 0 x^2 + 13 = 49 > 0 x 2 + 13 = 49 > 0 , ambele soluții verifică condiția de existență a logaritmului, deci soluțiile sunt x = − 6 x = -6 x = − 6 și x = 6 x = 6 x = 6 .
(2p)
4. După o ieftinire cu 20 % 20\% 20% , preţul unei tablete este 800 800 800 de lei. Determinați prețul tabletei înainte de ieftinire. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm cu p p p prețul tabletei înainte de ieftinire. Ecuația reducerii prețului este:
p − 20 100 ⋅ p = 800 ⟺ 80 100 ⋅ p = 800 ⟺ 4 5 p = 800 p - \frac{20}{100} \cdot p = 800 \iff \frac{80}{100} \cdot p = 800 \iff \frac{4}{5} p = 800 p − 100 20 ⋅ p = 800 ⟺ 100 80 ⋅ p = 800 ⟺ 5 4 p = 800
(3p)
p = 800 ⋅ 100 80 = 1000 lei p = \frac{800 \cdot 100}{80} = 1000 \text{ lei} p = 80 800 ⋅ 100 = 1000 lei
(2p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 2 , 1 ) A(2, 1) A ( 2 , 1 ) şi B ( 2 , 7 ) B(2, 7) B ( 2 , 7 ) . Punctul M M M este mijlocul segmentului A B AB A B . Calculați lungimea segmentului A M AM A M . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm lungimea segmentului A B AB A B :
A B = ( x B − x A ) 2 + ( y B − y A ) 2 = ( 2 − 2 ) 2 + ( 7 − 1 ) 2 = 0 + 6 2 = 6 AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(2 - 2)^2 + (7 - 1)^2} = \sqrt{0 + 6^2} = 6 A B = ( x B − x A ) 2 + ( y B − y A ) 2 = ( 2 − 2 ) 2 + ( 7 − 1 ) 2 = 0 + 6 2 = 6
(2p)
Deoarece M M M este mijlocul segmentului A B AB A B , lungimea segmentului A M AM A M reprezintă jumătate din lungimea lui A B AB A B :
A M = A B 2 = 6 2 = 3 AM = \frac{AB}{2} = \frac{6}{2} = 3 A M = 2 A B = 2 6 = 3
(3p)
6. Arătați că 2 sin 2 30 ∘ − sin 2 45 ∘ = 0 2\sin^2 30^\circ - \sin^2 45^\circ = 0 2 sin 2 3 0 ∘ − sin 2 4 5 ∘ = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Valorile funcțiilor trigonometrice uzuale sunt:
sin 30 ∘ = 1 2 , sin 45 ∘ = 2 2 \sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2} sin 3 0 ∘ = 2 1 , sin 4 5 ∘ = 2 2
(2p)
Înlocuim aceste valori în expresie:
2 sin 2 30 ∘ − sin 2 45 ∘ = 2 ⋅ ( 1 2 ) 2 − ( 2 2 ) 2 = 2 ⋅ 1 4 − 2 4 = 2 4 − 2 4 = 0 2\sin^2 30^\circ - \sin^2 45^\circ = 2 \cdot \left(\frac{1}{2}\right)^2 - \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 = 2 \cdot \frac{1}{4} - \frac{2}{4} = \frac{2}{4} - \frac{2}{4} = 0 2 sin 2 3 0 ∘ − sin 2 4 5 ∘ = 2 ⋅ ( 2 1 ) 2 − ( 2 2 ) 2 = 2 ⋅ 4 1 − 4 2 = 4 2 − 4 2 = 0
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricea A ( a ) = ( a + 1 1 1 a − 1 ) A(a) = \begin{pmatrix} a + 1 & 1 \\ 1 & a - 1 \end{pmatrix} A ( a ) = ( a + 1 1 1 a − 1 ) , unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( 0 ) ) = − 2 \det(A(0)) = -2 det ( A ( 0 )) = − 2 . (5p)
b) Arătați că A ( a ) ⋅ A ( − a ) = ( 2 − a 2 ) I 2 A(a) \cdot A(-a) = (2 - a^2)I_2 A ( a ) ⋅ A ( − a ) = ( 2 − a 2 ) I 2 , pentru orice număr real a a a , unde I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) . (5p)
c) Determinați matricea X ∈ M 2 ( R ) X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) X ∈ M 2 ( R ) , știind că A ( 1 ) ⋅ X = A ( 2 ) A(1) \cdot X = A(2) A ( 1 ) ⋅ X = A ( 2 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A ( 0 ) A(0) A ( 0 )
Înlocuim a = 0 a = 0 a = 0 în expresia matricei A ( a ) A(a) A ( a ) :
A ( 0 ) = ( 0 + 1 1 1 0 − 1 ) = ( 1 1 1 − 1 ) A(0) = \begin{pmatrix} 0 + 1 & 1 \\ 1 & 0 - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} A ( 0 ) = ( 0 + 1 1 1 0 − 1 ) = ( 1 1 1 − 1 )
det ( A ( 0 ) ) = ∣ 1 1 1 − 1 ∣ = 1 ⋅ ( − 1 ) − 1 ⋅ 1 \det(A(0)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 1 & -1 \end{vmatrix} = 1 \cdot (-1) - 1 \cdot 1 det ( A ( 0 )) = 1 1 1 − 1 = 1 ⋅ ( − 1 ) − 1 ⋅ 1
(3p)
= − 1 − 1 = − 2 = -1 - 1 = -2 = − 1 − 1 = − 2
(2p)
b) Verificarea relației A ( a ) ⋅ A ( − a ) = ( 2 − a 2 ) I 2 A(a) \cdot A(-a) = (2 - a^2)I_2 A ( a ) ⋅ A ( − a ) = ( 2 − a 2 ) I 2
Scriem matricea A ( − a ) A(-a) A ( − a ) :
A ( − a ) = ( − a + 1 1 1 − a − 1 ) = ( 1 − a 1 1 − ( a + 1 ) ) A(-a) = \begin{pmatrix} -a + 1 & 1 \\ 1 & -a - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - a & 1 \\ 1 & -(a + 1) \end{pmatrix} A ( − a ) = ( − a + 1 1 1 − a − 1 ) = ( 1 − a 1 1 − ( a + 1 ) )
Efectuăm produsul A ( a ) ⋅ A ( − a ) A(a) \cdot A(-a) A ( a ) ⋅ A ( − a ) :
A ( a ) ⋅ A ( − a ) = ( a + 1 1 1 a − 1 ) ( 1 − a 1 1 − ( a + 1 ) ) A(a) \cdot A(-a) = \begin{pmatrix} a + 1 & 1 \\ 1 & a - 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 - a & 1 \\ 1 & -(a + 1) \end{pmatrix} A ( a ) ⋅ A ( − a ) = ( a + 1 1 1 a − 1 ) ( 1 − a 1 1 − ( a + 1 ) )
= ( ( a + 1 ) ( 1 − a ) + 1 ⋅ 1 ( a + 1 ) ⋅ 1 + 1 ⋅ ( − ( a + 1 ) ) 1 ⋅ ( 1 − a ) + ( a − 1 ) ⋅ 1 1 ⋅ 1 + ( a − 1 ) ( − ( a + 1 ) ) ) = \begin{pmatrix} (a + 1)(1 - a) + 1 \cdot 1 & (a + 1) \cdot 1 + 1 \cdot (-(a + 1)) \\ 1 \cdot (1 - a) + (a - 1) \cdot 1 & 1 \cdot 1 + (a - 1)(-(a + 1)) \end{pmatrix} = ( ( a + 1 ) ( 1 − a ) + 1 ⋅ 1 1 ⋅ ( 1 − a ) + ( a − 1 ) ⋅ 1 ( a + 1 ) ⋅ 1 + 1 ⋅ ( − ( a + 1 )) 1 ⋅ 1 + ( a − 1 ) ( − ( a + 1 )) )
= ( ( 1 − a 2 ) + 1 a + 1 − a − 1 1 − a + a − 1 1 − ( a 2 − 1 ) ) = ( 2 − a 2 0 0 2 − a 2 ) = \begin{pmatrix} (1 - a^2) + 1 & a + 1 - a - 1 \\ 1 - a + a - 1 & 1 - (a^2 - 1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - a^2 & 0 \\ 0 & 2 - a^2 \end{pmatrix} = ( ( 1 − a 2 ) + 1 1 − a + a − 1 a + 1 − a − 1 1 − ( a 2 − 1 ) ) = ( 2 − a 2 0 0 2 − a 2 )
(3p)
Dăm factor comun scalarul 2 − a 2 2 - a^2 2 − a 2 :
= ( 2 − a 2 ) ( 1 0 0 1 ) = ( 2 − a 2 ) I 2 = (2 - a^2)\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = (2 - a^2)I_2 = ( 2 − a 2 ) ( 1 0 0 1 ) = ( 2 − a 2 ) I 2
pentru orice număr real a a a .
(2p)
c) Determinarea matricei X X X din ecuația A ( 1 ) ⋅ X = A ( 2 ) A(1) \cdot X = A(2) A ( 1 ) ⋅ X = A ( 2 )
Determinăm matricele A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) și A ( 2 ) A(2) A ( 2 ) :
A ( 1 ) = ( 2 1 1 0 ) , A ( 2 ) = ( 3 1 1 1 ) A(1) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}, \quad A(2) = \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} A ( 1 ) = ( 2 1 1 0 ) , A ( 2 ) = ( 3 1 1 1 )
Calculăm determinantul matricei A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) :
det ( A ( 1 ) ) = ∣ 2 1 1 0 ∣ = 2 ⋅ 0 − 1 ⋅ 1 = − 1 ≠ 0 \det(A(1)) = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = 2 \cdot 0 - 1 \cdot 1 = -1 \neq 0 det ( A ( 1 )) = 2 1 1 0 = 2 ⋅ 0 − 1 ⋅ 1 = − 1 = 0
deci matricea A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) este inversabilă.
Determinăm inversa ( A ( 1 ) ) − 1 (A(1))^{-1} ( A ( 1 ) ) − 1 :
( A ( 1 ) ) − 1 = 1 − 1 ( 0 − 1 − 1 2 ) = ( 0 1 1 − 2 ) (A(1))^{-1} = \frac{1}{-1} \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} ( A ( 1 ) ) − 1 = − 1 1 ( 0 − 1 − 1 2 ) = ( 0 1 1 − 2 )
(3p)
Înmulțind ecuația A ( 1 ) ⋅ X = A ( 2 ) A(1) \cdot X = A(2) A ( 1 ) ⋅ X = A ( 2 ) la stânga cu ( A ( 1 ) ) − 1 (A(1))^{-1} ( A ( 1 ) ) − 1 , obținem X = ( A ( 1 ) ) − 1 ⋅ A ( 2 ) X = (A(1))^{-1} \cdot A(2) X = ( A ( 1 ) ) − 1 ⋅ A ( 2 ) :
X = ( 0 1 1 − 2 ) ( 3 1 1 1 ) = ( 0 ⋅ 3 + 1 ⋅ 1 0 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 1 ⋅ 3 + ( − 2 ) ⋅ 1 1 ⋅ 1 + ( − 2 ) ⋅ 1 ) X = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 \cdot 3 + 1 \cdot 1 & 0 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \\ 1 \cdot 3 + (-2) \cdot 1 & 1 \cdot 1 + (-2) \cdot 1 \end{pmatrix} X = ( 0 1 1 − 2 ) ( 3 1 1 1 ) = ( 0 ⋅ 3 + 1 ⋅ 1 1 ⋅ 3 + ( − 2 ) ⋅ 1 0 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 1 ⋅ 1 + ( − 2 ) ⋅ 1 )
X = ( 1 1 1 − 1 ) X = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} X = ( 1 1 1 − 1 )
(2p)
Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x ∗ y = x 2 + x y − x − y + 1 x * y = x^2 + xy - x - y + 1 x ∗ y = x 2 + x y − x − y + 1
a) Arătaţi că 3 ∗ 2 = 11 3 * 2 = 11 3 ∗ 2 = 11 . (5p)
b) Demonstrați că x ∗ ( − x ) = 1 x * (-x) = 1 x ∗ ( − x ) = 1 , pentru orice număr real x x x . (5p)
c) Determinați numărul real x x x pentru care 2 x ∗ 4 = 1 2^x * 4 = 1 2 x ∗ 4 = 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul compunerii 3 ∗ 2 3 * 2 3 ∗ 2
Aplicăm formula legii de compoziție pentru x = 3 x = 3 x = 3 și y = 2 y = 2 y = 2 :
3 ∗ 2 = 3 2 + 3 ⋅ 2 − 3 − 2 + 1 3 * 2 = 3^2 + 3 \cdot 2 - 3 - 2 + 1 3 ∗ 2 = 3 2 + 3 ⋅ 2 − 3 − 2 + 1
(3p)
Efectuăm operațiile aritmetice:
3 ∗ 2 = 9 + 6 − 3 − 2 + 1 = 15 − 5 + 1 = 11 3 * 2 = 9 + 6 - 3 - 2 + 1 = 15 - 5 + 1 = 11 3 ∗ 2 = 9 + 6 − 3 − 2 + 1 = 15 − 5 + 1 = 11
(2p)
b) Verificarea identității x ∗ ( − x ) = 1 x * (-x) = 1 x ∗ ( − x ) = 1
Înlocuim y = − x y = -x y = − x în legea de compoziție:
x ∗ ( − x ) = x 2 + x ⋅ ( − x ) − x − ( − x ) + 1 x * (-x) = x^2 + x \cdot (-x) - x - (-x) + 1 x ∗ ( − x ) = x 2 + x ⋅ ( − x ) − x − ( − x ) + 1
(3p)
Reducem termenii asemenea:
x ∗ ( − x ) = x 2 − x 2 − x + x + 1 = 1 x * (-x) = x^2 - x^2 - x + x + 1 = 1 x ∗ ( − x ) = x 2 − x 2 − x + x + 1 = 1
pentru orice număr real x x x .
(2p)
c) Rezolvarea ecuației 2 x ∗ 4 = 1 2^x * 4 = 1 2 x ∗ 4 = 1
Înlocuim elementele în legea de compoziție cu primul termen 2 x 2^x 2 x și al doilea termen 4 4 4 :
2 x ∗ 4 = ( 2 x ) 2 + 2 x ⋅ 4 − 2 x − 4 + 1 = ( 2 x ) 2 + 3 ⋅ 2 x − 3 2^x * 4 = (2^x)^2 + 2^x \cdot 4 - 2^x - 4 + 1 = (2^x)^2 + 3 \cdot 2^x - 3 2 x ∗ 4 = ( 2 x ) 2 + 2 x ⋅ 4 − 2 x − 4 + 1 = ( 2 x ) 2 + 3 ⋅ 2 x − 3
( 2 x ) 2 + 3 ⋅ 2 x − 3 = 1 ⟺ ( 2 x ) 2 + 3 ⋅ 2 x − 4 = 0 (2^x)^2 + 3 \cdot 2^x - 3 = 1 \iff (2^x)^2 + 3 \cdot 2^x - 4 = 0 ( 2 x ) 2 + 3 ⋅ 2 x − 3 = 1 ⟺ ( 2 x ) 2 + 3 ⋅ 2 x − 4 = 0
Descompunem în factori sau rezolvăm ca ecuație de gradul al doilea în 2 x 2^x 2 x :
( 2 x + 4 ) ( 2 x − 1 ) = 0 (2^x + 4)(2^x - 1) = 0 ( 2 x + 4 ) ( 2 x − 1 ) = 0
(3p)
Deoarece funcția exponențială este strict pozitivă, 2 x > 0 2^x > 0 2 x > 0 , avem 2 x + 4 > 0 2^x + 4 > 0 2 x + 4 > 0 .
Rezultă:
2 x − 1 = 0 ⟺ 2 x = 1 ⟺ x = 0 2^x - 1 = 0 \iff 2^x = 1 \iff x = 0 2 x − 1 = 0 ⟺ 2 x = 1 ⟺ x = 0
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcţia f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 + 2 x + 3 x 2 + 2 x + 2 f(x) = \frac{x^2 + 2x + 3}{x^2 + 2x + 2} f ( x ) = x 2 + 2 x + 2 x 2 + 2 x + 3 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = − 2 ( x + 1 ) ( x 2 + 2 x + 2 ) 2 f'(x) = \frac{-2(x + 1)}{(x^2 + 2x + 2)^2} f ′ ( x ) = ( x 2 + 2 x + 2 ) 2 − 2 ( x + 1 ) , x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R . (5p)
b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre + ∞ +\infty + ∞ la graficul funcției f f f . (5p)
c) Determinați imaginea funcției f f f . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei funcției f f f
Observăm că numitorul x 2 + 2 x + 2 = ( x + 1 ) 2 + 1 ≥ 1 > 0 x^2 + 2x + 2 = (x + 1)^2 + 1 \ge 1 > 0 x 2 + 2 x + 2 = ( x + 1 ) 2 + 1 ≥ 1 > 0 pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R , deci funcția este derivabilă pe R \mathbb{R} R .
Aplicăm regula de derivare a câtului ( u v ) ′ = u ′ v − u v ′ v 2 \left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2} ( v u ) ′ = v 2 u ′ v − u v ′ :
f ′ ( x ) = ( x 2 + 2 x + 3 ) ′ ( x 2 + 2 x + 2 ) − ( x 2 + 2 x + 3 ) ( x 2 + 2 x + 2 ) ′ ( x 2 + 2 x + 2 ) 2 f'(x) = \frac{(x^2 + 2x + 3)'(x^2 + 2x + 2) - (x^2 + 2x + 3)(x^2 + 2x + 2)'}{(x^2 + 2x + 2)^2} f ′ ( x ) = ( x 2 + 2 x + 2 ) 2 ( x 2 + 2 x + 3 ) ′ ( x 2 + 2 x + 2 ) − ( x 2 + 2 x + 3 ) ( x 2 + 2 x + 2 ) ′
= ( 2 x + 2 ) ( x 2 + 2 x + 2 ) − ( x 2 + 2 x + 3 ) ( 2 x + 2 ) ( x 2 + 2 x + 2 ) 2 = \frac{(2x + 2)(x^2 + 2x + 2) - (x^2 + 2x + 3)(2x + 2)}{(x^2 + 2x + 2)^2} = ( x 2 + 2 x + 2 ) 2 ( 2 x + 2 ) ( x 2 + 2 x + 2 ) − ( x 2 + 2 x + 3 ) ( 2 x + 2 )
(3p)
Dăm factor comun termenul ( 2 x + 2 ) (2x + 2) ( 2 x + 2 ) :
f ′ ( x ) = ( 2 x + 2 ) [ ( x 2 + 2 x + 2 ) − ( x 2 + 2 x + 3 ) ] ( x 2 + 2 x + 2 ) 2 = ( 2 x + 2 ) ( − 1 ) ( x 2 + 2 x + 2 ) 2 = − 2 ( x + 1 ) ( x 2 + 2 x + 2 ) 2 , x ∈ R f'(x) = \frac{(2x + 2)\left[(x^2 + 2x + 2) - (x^2 + 2x + 3)\right]}{(x^2 + 2x + 2)^2} = \frac{(2x + 2)(-1)}{(x^2 + 2x + 2)^2} = \frac{-2(x + 1)}{(x^2 + 2x + 2)^2}, \quad x \in \mathbb{R} f ′ ( x ) = ( x 2 + 2 x + 2 ) 2 ( 2 x + 2 ) [ ( x 2 + 2 x + 2 ) − ( x 2 + 2 x + 3 ) ] = ( x 2 + 2 x + 2 ) 2 ( 2 x + 2 ) ( − 1 ) = ( x 2 + 2 x + 2 ) 2 − 2 ( x + 1 ) , x ∈ R
(2p)
b) Ecuația asimptotei orizontale spre + ∞ +\infty + ∞
Calculăm limita funcției când x → + ∞ x \to +\infty x → + ∞ :
lim x → + ∞ f ( x ) = lim x → + ∞ x 2 + 2 x + 3 x 2 + 2 x + 2 = lim x → + ∞ x 2 ( 1 + 2 x + 3 x 2 ) x 2 ( 1 + 2 x + 2 x 2 ) = 1 1 = 1 \lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 2x + 3}{x^2 + 2x + 2} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(1 + \frac{2}{x} + \frac{3}{x^2}\right)}{x^2\left(1 + \frac{2}{x} + \frac{2}{x^2}\right)} = \frac{1}{1} = 1 x → + ∞ lim f ( x ) = x → + ∞ lim x 2 + 2 x + 2 x 2 + 2 x + 3 = x → + ∞ lim x 2 ( 1 + x 2 + x 2 2 ) x 2 ( 1 + x 2 + x 2 3 ) = 1 1 = 1
(3p)
Deoarece limita este finită și egală cu 1 1 1 , dreapta de ecuație:
y = 1 y = 1 y = 1
este asimptotă orizontală spre + ∞ +\infty + ∞ la graficul funcției f f f .
(2p)
c) Determinarea imaginii funcției f f f
Determinăm punctele critice rezolvând ecuația f ′ ( x ) = 0 f'(x) = 0 f ′ ( x ) = 0 :
− 2 ( x + 1 ) = 0 ⟺ x = − 1 -2(x + 1) = 0 \iff x = -1 − 2 ( x + 1 ) = 0 ⟺ x = − 1
Deoarece numitorul ( x 2 + 2 x + 2 ) 2 > 0 (x^2 + 2x + 2)^2 > 0 ( x 2 + 2 x + 2 ) 2 > 0 , semnul derivatei este dat de semnul numărătorului − 2 ( x + 1 ) -2(x + 1) − 2 ( x + 1 ) :
Pentru x ∈ ( − ∞ , − 1 ] x \in (-\infty, -1] x ∈ ( − ∞ , − 1 ] , avem x + 1 ≤ 0 ⟹ f ′ ( x ) ≥ 0 x + 1 \le 0 \implies f'(x) \ge 0 x + 1 ≤ 0 ⟹ f ′ ( x ) ≥ 0 , deci funcția f f f este strict crescătoare pe ( − ∞ , − 1 ] (-\infty, -1] ( − ∞ , − 1 ] .
Pentru x ∈ [ − 1 , + ∞ ) x \in [-1, +\infty) x ∈ [ − 1 , + ∞ ) , avem x + 1 ≥ 0 ⟹ f ′ ( x ) ≤ 0 x + 1 \ge 0 \implies f'(x) \le 0 x + 1 ≥ 0 ⟹ f ′ ( x ) ≤ 0 , deci funcția f f f este strict descrescătoare pe [ − 1 , + ∞ ) [-1, +\infty) [ − 1 , + ∞ ) .
(3p)
Calculăm valoarea maximă atinsă în punctul critic x = − 1 x = -1 x = − 1 :
f ( − 1 ) = ( − 1 ) 2 + 2 ( − 1 ) + 3 ( − 1 ) 2 + 2 ( − 1 ) + 2 = 1 − 2 + 3 1 − 2 + 2 = 2 1 = 2 f(-1) = \frac{(-1)^2 + 2(-1) + 3}{(-1)^2 + 2(-1) + 2} = \frac{1 - 2 + 3}{1 - 2 + 2} = \frac{2}{1} = 2 f ( − 1 ) = ( − 1 ) 2 + 2 ( − 1 ) + 2 ( − 1 ) 2 + 2 ( − 1 ) + 3 = 1 − 2 + 2 1 − 2 + 3 = 1 2 = 2
Calculăm limitele la capetele domeniului:
lim x → − ∞ f ( x ) = 1 și lim x → + ∞ f ( x ) = 1 \lim_{x \to -\infty} f(x) = 1 \quad \text{și} \quad \lim_{x \to +\infty} f(x) = 1 x → − ∞ lim f ( x ) = 1 ș i x → + ∞ lim f ( x ) = 1
În plus, rescriem f ( x ) = ( x 2 + 2 x + 2 ) + 1 x 2 + 2 x + 2 = 1 + 1 x 2 + 2 x + 2 > 1 f(x) = \frac{(x^2 + 2x + 2) + 1}{x^2 + 2x + 2} = 1 + \frac{1}{x^2 + 2x + 2} > 1 f ( x ) = x 2 + 2 x + 2 ( x 2 + 2 x + 2 ) + 1 = 1 + x 2 + 2 x + 2 1 > 1 pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R , deci f ( x ) ≠ 1 f(x) \neq 1 f ( x ) = 1 .
Deoarece funcția f f f este continuă pe R \mathbb{R} R , conform proprietății lui Darboux imaginea funcției este:
Im f = ( 1 , 2 ] \operatorname{Im} f = (1, 2] Im f = ( 1 , 2 ]
(2p)
Problema 2
Se consideră funcţia f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x + 2 x 2 + 4 f(x) = \frac{x + 2}{x^2 + 4} f ( x ) = x 2 + 4 x + 2 .
a) Arătaţi că ∫ 0 1 f ( x ) ( x 2 + 4 ) d x = 5 2 \int_0^1 f(x)(x^2 + 4)\,dx = \frac{5}{2} ∫ 0 1 f ( x ) ( x 2 + 4 ) d x = 2 5 . (5p)
b) Arătaţi că ∫ 0 1 ( f ( x ) − 2 x 2 + 4 ) d x = 1 2 ln 5 4 \int_0^1 \left(f(x) - \frac{2}{x^2 + 4}\right)\,dx = \frac{1}{2}\ln\frac{5}{4} ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 2 + 4 2 ) d x = 2 1 ln 4 5 . (5p)
c) Determinați F : R → R F: \mathbb{R} \to \mathbb{R} F : R → R , primitiva lui f f f pentru care F ( 0 ) = 0 F(0) = 0 F ( 0 ) = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫ 0 1 f ( x ) ( x 2 + 4 ) d x \int_0^1 f(x)(x^2 + 4)\,dx ∫ 0 1 f ( x ) ( x 2 + 4 ) d x
Înlocuim expresia funcției f ( x ) f(x) f ( x ) sub integrală:
∫ 0 1 f ( x ) ( x 2 + 4 ) d x = ∫ 0 1 x + 2 x 2 + 4 ⋅ ( x 2 + 4 ) d x = ∫ 0 1 ( x + 2 ) d x \int_0^1 f(x)(x^2 + 4)\,dx = \int_0^1 \frac{x + 2}{x^2 + 4} \cdot (x^2 + 4)\,dx = \int_0^1 (x + 2)\,dx ∫ 0 1 f ( x ) ( x 2 + 4 ) d x = ∫ 0 1 x 2 + 4 x + 2 ⋅ ( x 2 + 4 ) d x = ∫ 0 1 ( x + 2 ) d x
(2p)
Determinăm o primitivă și aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫ 0 1 ( x + 2 ) d x = [ x 2 2 + 2 x ] 0 1 = ( 1 2 2 + 2 ⋅ 1 ) − 0 = 1 2 + 2 = 5 2 \int_0^1 (x + 2)\,dx = \left[ \frac{x^2}{2} + 2x \right]_0^1 = \left( \frac{1^2}{2} + 2 \cdot 1 \right) - 0 = \frac{1}{2} + 2 = \frac{5}{2} ∫ 0 1 ( x + 2 ) d x = [ 2 x 2 + 2 x ] 0 1 = ( 2 1 2 + 2 ⋅ 1 ) − 0 = 2 1 + 2 = 2 5
(3p)
b) Calculul integralei ∫ 0 1 ( f ( x ) − 2 x 2 + 4 ) d x \int_0^1 \left(f(x) - \frac{2}{x^2 + 4}\right)\,dx ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 2 + 4 2 ) d x
Simplificăm expresia de sub integrală:
f ( x ) − 2 x 2 + 4 = x + 2 x 2 + 4 − 2 x 2 + 4 = x x 2 + 4 f(x) - \frac{2}{x^2 + 4} = \frac{x + 2}{x^2 + 4} - \frac{2}{x^2 + 4} = \frac{x}{x^2 + 4} f ( x ) − x 2 + 4 2 = x 2 + 4 x + 2 − x 2 + 4 2 = x 2 + 4 x
Integrala de calculat este:
∫ 0 1 x x 2 + 4 d x = 1 2 ∫ 0 1 2 x x 2 + 4 d x = 1 2 ∫ 0 1 ( x 2 + 4 ) ′ x 2 + 4 d x \int_0^1 \frac{x}{x^2 + 4}\,dx = \frac{1}{2}\int_0^1 \frac{2x}{x^2 + 4}\,dx = \frac{1}{2}\int_0^1 \frac{(x^2 + 4)'}{x^2 + 4}\,dx ∫ 0 1 x 2 + 4 x d x = 2 1 ∫ 0 1 x 2 + 4 2 x d x = 2 1 ∫ 0 1 x 2 + 4 ( x 2 + 4 ) ′ d x
(2p)
= [ 1 2 ln ( x 2 + 4 ) ] 0 1 = 1 2 ln ( 1 2 + 4 ) − 1 2 ln ( 0 2 + 4 ) = 1 2 ln 5 − 1 2 ln 4 = \left[ \frac{1}{2}\ln(x^2 + 4) \right]_0^1 = \frac{1}{2}\ln(1^2 + 4) - \frac{1}{2}\ln(0^2 + 4) = \frac{1}{2}\ln 5 - \frac{1}{2}\ln 4 = [ 2 1 ln ( x 2 + 4 ) ] 0 1 = 2 1 ln ( 1 2 + 4 ) − 2 1 ln ( 0 2 + 4 ) = 2 1 ln 5 − 2 1 ln 4
Aplicăm proprietățile logaritmilor ln a − ln b = ln a b \ln a - \ln b = \ln\frac{a}{b} ln a − ln b = ln b a :
= 1 2 ( ln 5 − ln 4 ) = 1 2 ln 5 4 = \frac{1}{2}(\ln 5 - \ln 4) = \frac{1}{2}\ln\frac{5}{4} = 2 1 ( ln 5 − ln 4 ) = 2 1 ln 4 5
(3p)
c) Determinarea primitivei F F F cu F ( 0 ) = 0 F(0) = 0 F ( 0 ) = 0
Descompunem funcția f ( x ) f(x) f ( x ) în sumă de două fracții:
f ( x ) = x + 2 x 2 + 4 = x x 2 + 4 + 2 x 2 + 4 f(x) = \frac{x + 2}{x^2 + 4} = \frac{x}{x^2 + 4} + \frac{2}{x^2 + 4} f ( x ) = x 2 + 4 x + 2 = x 2 + 4 x + x 2 + 4 2
Integrăm ambele componente pentru a găsi familia primitivelor ∫ f ( x ) d x \int f(x)\,dx ∫ f ( x ) d x :
∫ x x 2 + 4 d x = 1 2 ln ( x 2 + 4 ) \int \frac{x}{x^2 + 4}\,dx = \frac{1}{2}\ln(x^2 + 4) ∫ x 2 + 4 x d x = 2 1 ln ( x 2 + 4 )
∫ 2 x 2 + 4 d x = 2 ⋅ 1 2 arctg ( x 2 ) = arctg ( x 2 ) \int \frac{2}{x^2 + 4}\,dx = 2 \cdot \frac{1}{2} \operatorname{arctg}\left(\frac{x}{2}\right) = \operatorname{arctg}\left(\frac{x}{2}\right) ∫ x 2 + 4 2 d x = 2 ⋅ 2 1 arctg ( 2 x ) = arctg ( 2 x )
Familia primitivelor este:
F ( x ) = 1 2 ln ( x 2 + 4 ) + arctg ( x 2 ) + C , unde C ∈ R F(x) = \frac{1}{2}\ln(x^2 + 4) + \operatorname{arctg}\left(\frac{x}{2}\right) + C, \quad \text{unde } C \in \mathbb{R} F ( x ) = 2 1 ln ( x 2 + 4 ) + arctg ( 2 x ) + C , unde C ∈ R
(3p)
Impunem condiția F ( 0 ) = 0 F(0) = 0 F ( 0 ) = 0 :
F ( 0 ) = 1 2 ln ( 0 2 + 4 ) + arctg ( 0 ) + C = 1 2 ln 4 + 0 + C = ln 4 + C = ln 2 + C F(0) = \frac{1}{2}\ln(0^2 + 4) + \operatorname{arctg}(0) + C = \frac{1}{2}\ln 4 + 0 + C = \ln\sqrt{4} + C = \ln 2 + C F ( 0 ) = 2 1 ln ( 0 2 + 4 ) + arctg ( 0 ) + C = 2 1 ln 4 + 0 + C = ln 4 + C = ln 2 + C
ln 2 + C = 0 ⟹ C = − ln 2 \ln 2 + C = 0 \implies C = -\ln 2 ln 2 + C = 0 ⟹ C = − ln 2
Așadar, primitiva cerută este:
F ( x ) = 1 2 ln ( x 2 + 4 ) + arctg ( x 2 ) − ln 2 , x ∈ R F(x) = \frac{1}{2}\ln(x^2 + 4) + \operatorname{arctg}\left(\frac{x}{2}\right) - \ln 2, \quad x \in \mathbb{R} F ( x ) = 2 1 ln ( x 2 + 4 ) + arctg ( 2 x ) − ln 2 , x ∈ R
(2p)