BACEduHub
matematicaTehnologicAnul 2020Sesiune Specială

Bacalaureat 2020 - Matematică Tehnologic - Sesiune Specială (Olimpici) - Varianta 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 5(1+25)−5=10\sqrt{5}(1 + 2\sqrt{5}) - \sqrt{5} = 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem paranteza înmulțind termenul 5\sqrt{5} cu fiecare termen din paranteză:
5(1+25)−5=5⋅1+5⋅25−5\sqrt{5}(1 + 2\sqrt{5}) - \sqrt{5} = \sqrt{5} \cdot 1 + \sqrt{5} \cdot 2\sqrt{5} - \sqrt{5} =5+2⋅5−5= \sqrt{5} + 2 \cdot 5 - \sqrt{5}

(3p)

  • Reducem termenii asemenea 5−5=0\sqrt{5} - \sqrt{5} = 0:
=2⋅5=10= 2 \cdot 5 = 10

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−3x+1f(x) = x^2 - 3x + 1. Arătați că f(1)=f(2)f(1) = f(2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=1x = 1:
f(1)=12−3⋅1+1=1−3+1=−1f(1) = 1^2 - 3 \cdot 1 + 1 = 1 - 3 + 1 = -1

(2p)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=2x = 2:
f(2)=22−3⋅2+1=4−6+1=−1f(2) = 2^2 - 3 \cdot 2 + 1 = 4 - 6 + 1 = -1
  • Comparăm rezultatele obținute:
f(1)=−1=f(2)  ⟹  f(1)=f(2)f(1) = -1 = f(2) \implies f(1) = f(2)

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡5(x2−21)=log⁡54\log_5(x^2 - 21) = \log_5 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiția de existență a logaritmului este x2−21>0x^2 - 21 > 0.
  • Datorită injectivității funcției logaritmice cu aceeași bază, egalăm argumentele:
x2−21=4  ⟺  x2=25  ⟺  x2−25=0x^2 - 21 = 4 \iff x^2 = 25 \iff x^2 - 25 = 0

(3p)

  • Găsim soluțiile ecuației:
x=−5saux=5x = -5 \quad \text{sau} \quad x = 5
  • Verificăm condiția de existență: (±5)2−21=25−21=4>0(\pm 5)^2 - 21 = 25 - 21 = 4 > 0, ambele soluții fiind valide.

(2p)


4. După o scumpire cu 10%10\%, un obiect costă 220220 de lei. Determinați prețul inițial al obiectului. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul inițial al obiectului.
  • Relația de scumpire cu 10%10\% este:
x+10100⋅x=220  ⟺  x+0,1x=220  ⟺  1,1x=220x + \frac{10}{100} \cdot x = 220 \iff x + 0{,}1x = 220 \iff 1{,}1x = 220

(3p)

  • Aflăm valoarea lui xx:
x=2201,1=200 leix = \frac{220}{1{,}1} = 200 \text{ lei}

Prețul inițial al obiectului a fost de 200200 de lei.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(4,8)A(4, 8) și B(0,4)B(0, 4). Știind că punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, determinați coordonatele punctului MM. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formulele pentru coordonatele mijlocului unui segment:
xM=xA+xB2=4+02=2x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{4 + 0}{2} = 2

(3p)

yM=yA+yB2=8+42=122=6y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{8 + 4}{2} = \frac{12}{2} = 6

Coordonatele punctului sunt M(2,6)M(2, 6).

(2p)


6. În triunghiul ABCABC, m(∢B)=m(∢C)=60∘m(\sphericalangle B) = m(\sphericalangle C) = 60^\circ. Calculați cosinusul unghiului AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Suma măsurilor unghiurilor oricărui triunghi este 180∘180^\circ:
m(∢A)=180∘−m(∢B)−m(∢C)=180∘−60∘−60∘=60∘m(\sphericalangle A) = 180^\circ - m(\sphericalangle B) - m(\sphericalangle C) = 180^\circ - 60^\circ - 60^\circ = 60^\circ

(3p)

  • Calculăm cosinusul unghiului AA:
cos⁡A=cos⁡60∘=12\cos A = \cos 60^\circ = \frac{1}{2}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(16−1−4)A = \begin{pmatrix} 1 & 6 \\ -1 & -4 \end{pmatrix}, B=(1224)B = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 4 \end{pmatrix} și O2=(0000)O_2 = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=2\det A = 2. (5p)

b) Arătați că B⋅A+B=O2B \cdot A + B = O_2. (5p)

c) Determinați numerele naturale nn pentru care det⁡(B+nA)=det⁡B+ndet⁡A\det(B + nA) = \det B + n \det A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm determinantul matricei AA de ordinul 2:
det⁡A=∣16−1−4∣=1⋅(−4)−6⋅(−1)\det A = \begin{vmatrix} 1 & 6 \\ -1 & -4 \end{vmatrix} = 1 \cdot (-4) - 6 \cdot (-1)

(3p)

=−4+6=2= -4 + 6 = 2

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm produsul matricelor BB și AA:
B⋅A=(1224)(16−1−4)B \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 4 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 6 \\ -1 & -4 \end{pmatrix} =(1⋅1+2⋅(−1)1⋅6+2⋅(−4)2⋅1+4⋅(−1)2⋅6+4⋅(−4))= \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 2 \cdot (-1) & 1 \cdot 6 + 2 \cdot (-4) \\ 2 \cdot 1 + 4 \cdot (-1) & 2 \cdot 6 + 4 \cdot (-4) \end{pmatrix} =(1−26−82−412−16)=(−1−2−2−4)=−B= \begin{pmatrix} 1 - 2 & 6 - 8 \\ 2 - 4 & 12 - 16 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & -2 \\ -2 & -4 \end{pmatrix} = -B

(3p)

  • Adunăm matricea BB:
B⋅A+B=−B+B=(0000)=O2B \cdot A + B = -B + B = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} = O_2

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Determinăm matricea B+nAB + nA:
B+nA=(1224)+n(16−1−4)=(1+n2+6n2−n4−4n)B + nA = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 4 \end{pmatrix} + n \begin{pmatrix} 1 & 6 \\ -1 & -4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + n & 2 + 6n \\ 2 - n & 4 - 4n \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei B+nAB + nA:
det⁡(B+nA)=(1+n)(4−4n)−(2+6n)(2−n)\det(B + nA) = (1 + n)(4 - 4n) - (2 + 6n)(2 - n) =4(1−n2)−(4−2n+12n−6n2)=4−4n2−4−10n+6n2=2n2−10n= 4(1 - n^2) - (4 - 2n + 12n - 6n^2) = 4 - 4n^2 - 4 - 10n + 6n^2 = 2n^2 - 10n

(2p)

  • Calculăm membrul drept:
det⁡B=1⋅4−2⋅2=0\det B = 1 \cdot 4 - 2 \cdot 2 = 0 det⁡B+ndet⁡A=0+n⋅2=2n\det B + n \det A = 0 + n \cdot 2 = 2n
  • Egalăm cei doi membri:
2n2−10n=2n  ⟺  2n2−12n=0  ⟺  2n(n−6)=02n^2 - 10n = 2n \iff 2n^2 - 12n = 0 \iff 2n(n - 6) = 0

Găsim soluțiile n=0n = 0 sau n=6n = 6. Cum ambele sunt numere naturale, rezultă:

n∈{0,6}n \in \{0, 6\}

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∘y=x+2y+1x \circ y = x + 2y + 1.

a) Arătați că 1∘(−1)=01 \circ (-1) = 0. (5p)

b) Demonstrați că x∘(−12)=xx \circ \left(-\frac{1}{2}\right) = x, pentru orice număr real xx. (5p)

c) Arătați că legea de compoziție „∘\circ” nu admite element neutru. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=−1y = -1 în definiția legii:
1∘(−1)=1+2⋅(−1)+11 \circ (-1) = 1 + 2 \cdot (-1) + 1

(3p)

=1−2+1=0= 1 - 2 + 1 = 0

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Înlocuim y=−12y = -\frac{1}{2} în legea de compoziție:
x∘(−12)=x+2⋅(−12)+1x \circ \left(-\frac{1}{2}\right) = x + 2 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) + 1

(3p)

=x−1+1=x= x - 1 + 1 = x

pentru orice număr real xx.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Presupunem prin absurd că legea de compoziție „∘\circ” admite un element neutru e∈Re \in \mathbb{R}.
  • Prin definiția elementului neutru, trebuie să avem simultan:
x∘e=xșie∘x=x,∀x∈Rx \circ e = x \quad \text{și} \quad e \circ x = x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(3p)

  • Din prima condiție:
x∘e=x  ⟺  x+2e+1=x  ⟺  2e+1=0  ⟺  e=−12x \circ e = x \iff x + 2e + 1 = x \iff 2e + 1 = 0 \iff e = -\frac{1}{2}
  • Verificăm dacă e=−12e = -\frac{1}{2} satisface și a doua condiție pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
e∘x=x  ⟺  −12+2x+1=x  ⟺  x+12=0  ⟺  x=−12e \circ x = x \iff -\frac{1}{2} + 2x + 1 = x \iff x + \frac{1}{2} = 0 \iff x = -\frac{1}{2}

Relația este adevărată doar pentru x=−12x = -\frac{1}{2}, nu pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R} (de exemplu, pentru x=0x = 0 avem e∘0=0  ⟺  e+1=0  ⟺  e=−1≠−12e \circ 0 = 0 \iff e + 1 = 0 \iff e = -1 \neq -\frac{1}{2}).

  • Am obținut o contradicție, ceea ce demonstrează că legea de compoziție nu admite element neutru.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+2x2+1f(x) = \frac{x^2 + 2}{x^2 + 1}.

a) Arătați că f′(x)=−2x(x2+1)2f'(x) = \frac{-2x}{(x^2 + 1)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că f(x)+ln⁡(x2+1)<52f(x) + \ln(x^2 + 1) < \frac{5}{2}, pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm formula de derivare a raportului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(x2+2)′(x2+1)−(x2+2)(x2+1)′(x2+1)2f'(x) = \frac{(x^2 + 2)'(x^2 + 1) - (x^2 + 2)(x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2} =2x(x2+1)−(x2+2)⋅2x(x2+1)2= \frac{2x(x^2 + 1) - (x^2 + 2) \cdot 2x}{(x^2 + 1)^2}

(3p)

  • Dăm factor comun 2x2x la numărător:
f′(x)=2x(x2+1−x2−2)(x2+1)2=2x⋅(−1)(x2+1)2=−2x(x2+1)2,x∈Rf'(x) = \frac{2x(x^2 + 1 - x^2 - 2)}{(x^2 + 1)^2} = \frac{2x \cdot (-1)}{(x^2 + 1)^2} = \frac{-2x}{(x^2 + 1)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm limita funcției ff spre +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x2+2x2+1=lim⁡x→+∞x2(1+2x2)x2(1+1x2)=1+01+0=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 2}{x^2 + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(1 + \frac{2}{x^2}\right)}{x^2\left(1 + \frac{1}{x^2}\right)} = \frac{1 + 0}{1 + 0} = 1

(3p)

  • Limita fiind finită, dreapta de ecuație:
y=1y = 1

este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Considerăm funcția auxiliară g:[0,1]→Rg: [0, 1] \to \mathbb{R}, definită prin:
g(x)=f(x)+ln⁡(x2+1)=x2+2x2+1+ln⁡(x2+1)g(x) = f(x) + \ln(x^2 + 1) = \frac{x^2 + 2}{x^2 + 1} + \ln(x^2 + 1)
  • Derivăm funcția gg pe [0,1][0, 1]:
g′(x)=f′(x)+(x2+1)′x2+1=−2x(x2+1)2+2xx2+1g'(x) = f'(x) + \frac{(x^2 + 1)'}{x^2 + 1} = \frac{-2x}{(x^2 + 1)^2} + \frac{2x}{x^2 + 1}
  • Aducem la numitor comun:
g′(x)=−2x+2x(x2+1)(x2+1)2=−2x+2x3+2x(x2+1)2=2x3(x2+1)2g'(x) = \frac{-2x + 2x(x^2 + 1)}{(x^2 + 1)^2} = \frac{-2x + 2x^3 + 2x}{(x^2 + 1)^2} = \frac{2x^3}{(x^2 + 1)^2}
  • Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], 2x3≥02x^3 \ge 0, deci g′(x)≥0g'(x) \ge 0, ceea ce implică faptul că gg este crescătoare pe intervalul [0,1][0, 1].
  • Rezultă că pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1]:
g(x)≤g(1)g(x) \le g(1)

(3p)

  • Calculăm g(1)g(1):
g(1)=f(1)+ln⁡(12+1)=1+21+1+ln⁡2=32+ln⁡2g(1) = f(1) + \ln(1^2 + 1) = \frac{1 + 2}{1 + 1} + \ln 2 = \frac{3}{2} + \ln 2
  • Deoarece 2<e2 < e, funcția logaritm natural fiind strict crescătoare, avem ln⁡2<ln⁡e=1\ln 2 < \ln e = 1. Astfel:
g(1)=32+ln⁡2<32+1=52g(1) = \frac{3}{2} + \ln 2 < \frac{3}{2} + 1 = \frac{5}{2}
  • Prin urmare, g(x)≤g(1)<52g(x) \le g(1) < \frac{5}{2}, de unde rezultă:
f(x)+ln⁡(x2+1)<52f(x) + \ln(x^2 + 1) < \frac{5}{2}

pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1].

(2p)


2. Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=exx+1f(x) = \frac{e^x}{x + 1}.

a) Arătați că ∫02(x+1)f(x) dx=e2−1\int_0^2 (x + 1) f(x) \, dx = e^2 - 1. (5p)

b) Arătați că ∫01f′(x)f(x) dx=1−ln⁡2\int_0^1 \frac{f'(x)}{f(x)} \, dx = 1 - \ln 2. (5p)

c) Arătați că ∫01f(x) dx+∫01exln⁡(x+1) dx=eln⁡2\int_0^1 f(x) \, dx + \int_0^1 e^x \ln(x + 1) \, dx = e \ln 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim f(x)=exx+1f(x) = \frac{e^x}{x + 1} în integrală:
∫02(x+1)f(x) dx=∫02(x+1)⋅exx+1 dx=∫02ex dx\int_0^2 (x + 1) f(x) \, dx = \int_0^2 (x + 1) \cdot \frac{e^x}{x + 1} \, dx = \int_0^2 e^x \, dx

(3p)

  • Aplicăm formula fundamentală de integrare:
∫02ex dx=ex∣02=e2−e0=e2−1\int_0^2 e^x \, dx = \left. e^x \right|_0^2 = e^2 - e^0 = e^2 - 1

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Observăm că f′(x)f(x)=(ln⁡∣f(x)∣)′\frac{f'(x)}{f(x)} = (\ln|f(x)|)'. Cum f(x)=exx+1>0f(x) = \frac{e^x}{x + 1} > 0 pentru x∈[0,1]x \in [0, 1], avem:
∫01f′(x)f(x) dx=ln⁡(f(x))∣01=ln⁡(f(1))−ln⁡(f(0))\int_0^1 \frac{f'(x)}{f(x)} \, dx = \left. \ln(f(x)) \right|_0^1 = \ln(f(1)) - \ln(f(0))

(3p)

  • Calculăm valorile funcției:
f(1)=e11+1=e2  ⟹  ln⁡(f(1))=ln⁡(e2)=ln⁡e−ln⁡2=1−ln⁡2f(1) = \frac{e^1}{1 + 1} = \frac{e}{2} \implies \ln(f(1)) = \ln\left(\frac{e}{2}\right) = \ln e - \ln 2 = 1 - \ln 2 f(0)=e00+1=11=1  ⟹  ln⁡(f(0))=ln⁡1=0f(0) = \frac{e^0}{0 + 1} = \frac{1}{1} = 1 \implies \ln(f(0)) = \ln 1 = 0
  • Înlocuim valorile:
∫01f′(x)f(x) dx=(1−ln⁡2)−0=1−ln⁡2\int_0^1 \frac{f'(x)}{f(x)} \, dx = (1 - \ln 2) - 0 = 1 - \ln 2

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Aplicăm metoda integrării prin părți pentru integrala ∫01exln⁡(x+1) dx\int_0^1 e^x \ln(x + 1) \, dx, alegând:
u(x)=ln⁡(x+1)  ⟹  u′(x)=1x+1u(x) = \ln(x + 1) \implies u'(x) = \frac{1}{x + 1} v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x

(3p)

  • Conform formulei de integrare prin părți:
∫01exln⁡(x+1) dx=exln⁡(x+1)∣01−∫01exx+1 dx\int_0^1 e^x \ln(x + 1) \, dx = \left. e^x \ln(x + 1) \right|_0^1 - \int_0^1 \frac{e^x}{x + 1} \, dx =e1ln⁡(1+1)−e0ln⁡(0+1)−∫01f(x) dx= e^1 \ln(1 + 1) - e^0 \ln(0 + 1) - \int_0^1 f(x) \, dx =eln⁡2−1⋅0−∫01f(x) dx=eln⁡2−∫01f(x) dx= e \ln 2 - 1 \cdot 0 - \int_0^1 f(x) \, dx = e \ln 2 - \int_0^1 f(x) \, dx
  • Trecem integrala ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x) \, dx în membrul stâng:
∫01f(x) dx+∫01exln⁡(x+1) dx=eln⁡2\int_0^1 f(x) \, dx + \int_0^1 e^x \ln(x + 1) \, dx = e \ln 2

(2p)